2,780 matches
-
pe cale cervicală fiind minimă (2-3cmă. Esofagectomia fără toracotomie este indicată în cazuri selecționate. Nu este realizabilă limfadenectomia mediastinală încât această tehnică este rezervată cancerelor cervicale, cancerelor incipiente toracice, la bolnavii cu riscuri pulmonare. Comparația în privința complicațiilor și supraviețuirilor nu este concludentă. Cancerul gastric Singurul tratament cu potențial curativ pentru cancerul gastric localizat este rezecția chirurgicală completă. Principiile intervenției chirurgicale se bazează pe paradigma halstediană conform căreia, cancerul gastric progresează de la mucoasă la submucoasă și apoi invadează limfaticele, ganglionii limfatici dar înainte
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
tratamentul chirurgical are șanse mari de vindecare în stadiile IA și IB și mult mai reduse pentru stadiile IIIA și IIIB. Există controverse între chirurgi în privința celei mai adecvate extinderi a rezecției, deoarece nu s-au constatat evoluții mai favorabile, concludente în intervenții mai radicale. Cele mai frecvente discuții sunt legate de beneficiul potențial terapeutic al limfadenectomiei extinse, practicarea de rutină a gastrectomiei totale ca alternativă la cea subtotală pentru tumorile corpului sau antrului și splenectomia profilactică 81 Conceptul de cancer
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
investigarea tipului și gradului histopatologic și citologia peritoneală. Prezența celulelor canceroase libere în peritoneu este considerată de unii ca echivalență M1, Burke neînregistrând în această situație nici o supraviețuire la 18 luni. Laparoscopia de stadializare în cancerul gastric Există rapoarte destul de concludente ce afirmă că explorarea laparoscopică completează stadializarea primară (imagisticăă și care adesea modifică încadrarea stadiului clinic al bolii și astfel decizia tratamentului individual al pacientului. Laparoscopia oferă adesea argumentele protecției chirurgicale la unii pacienți. Există două mari limite ale laparoscopiei
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
limitat când este administrată preoperator și are un impact negativ semnificativ asupra calității vieții și 188 posibil și asupra supraviețuirii când este administrată postoperator. De asemenea nici chimioterapia administrată preoperator nu are nici un avantaj în supraviețuire. Dar u au fost concludente. • nu sunt dovezi în favoarea chimioterapiei adjuvante chimioterapia neoadjuvantă cu cisplatin și 5-FU îmbunătățește pe un timp și de doar 10% când ganglionii sunt pozitivi. Din nefericire doar 10 - 15 % sunt tumori limitate la stomac, din care doar 10% sunt cancere
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
concurs regional, despre care scriitoare Lucia Demetrius, președinta juriului, scria în motivarea Premiului I următoarele: „Nuvela are calități serioase, o acțiune condusă cu precizie și socoteală, e dramatică și te ține încordat... Cu un final nu didactic, dar expresiv și concludent, nuvela e bună și cu tendință, îmbrăcată într-o formă de viață vie și nu șablon...” A apărut în 1958, în volumul al doilea al culegerii, la concurență cu nuvela Descătușarea a lui Toma Spătaru (Constantin R. Crișan), ceea ce mă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
a debutat Radu Boroianu, într-un spectacol Aristofan, care a fost un spectacol penibil din toate punctele de vedere, datorită unei ostentații de neînchipuit. Tot așa, un teribilism juvenil. Am scris despre această eroare, despre un debut care nu era concludent și, din păcate, viața a confirmat că eu am avut dreptate. Radu Boroianu se realizează ca om politic, dar ca regizor este în afara profesiei. Ați amintit de Teatrul Bacovia, teatru de care este legată cea mai mare parte a activității
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
concurs regional, despre care scriitoare Lucia Demetrius, președinta juriului, scria în motivarea Premiului I următoarele: „Nuvela are calități serioase, o acțiune condusă cu precizie și socoteală, e dramatică și te ține încordat... Cu un final nu didactic, dar expresiv și concludent, nuvela e bună și cu tendință, îmbrăcată într-o formă de viață vie și nu șablon...” A apărut în 1958, în volumul al doilea al culegerii, la concurență cu nuvela Descătușarea a lui Toma Spătaru (Constantin R. Crișan), ceea ce mă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
a debutat Radu Boroianu, într-un spectacol Aristofan, care a fost un spectacol penibil din toate punctele de vedere, datorită unei ostentații de neînchipuit. Tot așa, un teribilism juvenil. Am scris despre această eroare, despre un debut care nu era concludent și, din păcate, viața a confirmat că eu am avut dreptate. Radu Boroianu se realizează ca om politic, dar ca regizor este în afara profesiei. Ați amintit de Teatrul Bacovia, teatru de care este legată cea mai mare parte a activității
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
a judeca caracterul canonic al actelor sale, ci se adresează instanței judecătorești laice, reclamând la Consiliul de Război acțiunea de tulburare a Bisericii pe care a inițiat-o ziarul "Cuvântul". Cazul a fost clasat de justiție din cauza lipsei unor elemente concludente 21. Ceea ce solicită Nae Ionescu este tocmai recursul permanent la disciplina canonică și dogmatică care guvernează legile funcționale ale Bisericii luptătoare, la Predanie, ca singurul îndreptar al Ecclesiei. Valoarea normativă și eternă a canoanelor iese în evidență; ele apar ca
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
nici dovezi pe baza cărora să se poată întemeia lista persoanelor vinovate sau „care au luat parte la transportul cărților în Basarabia”. Cartea circula în toate provinciile românești, cu toate eforturile Rusiei de a stopa acest fenomen. în lipsa unor dovezi concludente, Grigore Roșea, care se făcuse vinovat de „trecerea în Basarabia a cărților în limba franceză și poloneză”, nu a fost eliberat. Colaborarea dintre românii de pretutindeni e ilustrată foarte bine în însemnarea lui Ion Ghica, care aprecia legătura strânsă ce
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
luării în considerare a dezvoltării fizice a subiecților în procesul de instruire și educare și-a dobândit confirmarea pregnantă prin includerea parametrilor referitori la starea de sănătate și la însușirile fizice în rândul obiectivelor pedagogice. Dezvoltarea fizică reprezintă un indicator concludent pentru capacitatea de lucru a elevului și pentru randamentul său. De aceea, este bine să reamintim principalele transformări care au loc în procesul creșterii copilului în perioada școlară indicată, reliefând, pe cât posibil, acele diferențe specifice dezvoltării la 6 ani și
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
sarcinilor de învățare. Rolul cadrului didactic este determinant întrucât sarcinile sale sunt multiple: • să anticipeze valoarea și limitele exercițiului de executat; • să motiveze copiii pentru efectuarea repetată a unor exerciții la nivelul de performanță așteptat; • să explice și să demonstreze concludent modelul acțiunii; • să creeze situații cât mai variate de exersare; • să îmbine procedeul execuției globale cu cel al execuției pe etape; • să impună un ritm optim de execuție și să aplice instrumente de autoevaluare. După funcția pedagogică dominantă, exercițiile sunt
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
Algoritmizarea Este o metodă bazată pe utilizarea și valorificarea algoritmilor în învățare. Algoritmul este constituit dintr-o suită de operații executate într-o anumită ordine, aproximativ constantă, prin parcurgerea cărora se ajunge la o înlănțuire logică de conținuturi. Cel mai concludent exemplu îl constituie algoritmul de formare a numărului natural: • se construiește o mulțime cu „tot atâtea” elemente câte indică numărul anterior învățat și o mulțime cu un element în plus; • se face corespondența element cu element între cele două mulțimi
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
de interpretare, analiza limitată la perioade atât de scurte de timp obligă la o examinare bazată pe foarte multe fapte, provenind din surse diferite. Oricum, corpusul unei asemenea lucrări este deschis, căci inventarul de substantive este în continuă mișcare. Sunt concludente numai acele fapte care concordă ca direcție de evoluție. Principii de interpretare; criterii de evaluare În elaborarea unei asemenea lucrări există o mare dificultate de a extrage ceea ce este general, deci ceea ce se manifestă dincolo de realizările individuale sau stilistico-pragmatice, vizând
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
se vor încadra în tiparele morfosintactice simțite de vorbitor ca fiind cele mai caracteristice pentru momentul actual de limbă. - Jocul variației libere, consemnat de lucrările normative sau înregistrat în uz, precum și diferențele apărute între lucrările normative succesive pot da informații concludente asupra direcției de evoluție pentru fiecare fenomen în parte, dar și pentru fiecare tipar flexionar căruia fenomenul i se subordonează. 2. PONDEREA DIVERSELOR CLASE DE FLEXIUNE ALE SUBSTANTIVULUI 2.1. Masculinele 2.1.1. În faza actuală de limbă, tiparul
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
-uri, pampers/ș-i, sticks-uri). Interesant de observat că, dacă singularul acceptă introducerea unei noi desinențe (-o, la masculine), pluralul, în schimb, manifestă o clară tendință de respingere a lui "s". 2.2. Femininele Compararea tiparelor flexionare feminine este concludentă pentru câteva direcții. 2.2.1. Continuă să se manifeste diferențierea de registru stilistic pentru cele două tipare flexionare de bază ale femininelor [ă - e vs ă - i (devocalizat)] Ă - e este preferat în registrul cult, cuvintele aparținând fondului neologic
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Alcătuit din gemete ultime, din <Ce să mai...>-uri lehămetite (Paul Goma, apud Pană Dindelegan 2002a: 37). Spre deosebire de alte observații reieșind din examinarea comparativă a DOOM1 și DOOM2, în problema concurenței -uri/-e, situația variației libere nu oferă date la fel de concludente: (i) În DOOM2 există substantive (din fondul vechi sau din cel neologic; v. arhondaricuri /arhondarice, artimonuri/artimoane, cerdace/cerdacuri, hamacuri/hamace; ceremoniale/ceremonialuri, chipie/chipiuri, crucifixe/crucifixuri, debușeuri/debușee, esofage/esofaguri, gruiuri/gruie, itemuri/iteme, jersee/jerseuri, maratonuri/maratoane, masluri
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
-i de la pluralul substantivelor masculine continuă a declanșa alternanțe consonantice, care apar cu regularitate pentru noile intrări în limbă, indiferent de originea bazei (împrumut sau formație internă) și de tiparul flexionar (Ø - i sau e - i). Astfel, noile intrări sunt concludente pentru funcționarea următoarelor alternanțe consonantice: - t/ț (byte - byți, croasant - croasanți, digit - digiți, racket - rackeți); - d/z (bodyguard - bodyguarzi, steward - stewarzi); - s/ș (jeans - j eanși, pampers - pamperși); - g/ğ (hotdog - hotdogi, flamingo - flamingi); - st/șt (hardist - hardiști) etc. Ca
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
repede la Europa liberă nu înseamnă neapărat și succes. Este nevoie de mai multe mențiuni critice, de intrarea în diferite sisteme de referință, în enciclopedii, istorii și dicționare literare etc. Mă întreb: câți rezistă, efectiv, la acest examen dur, dar concludent? S-a publicat în actele colocviului de la Roma (3-5 decembrie 1984), Il Momento Eminescu (Casa Editrice Eminescu, 1987), un studiu, convingător, pe texte, despre Comparatisme et Reception: le cas d'Eminescu en France de G. Barthouil. Autorul dovedește că recepția
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
1989, ca atașați culturali, care fie că au fost respinși de unele ambasade, fie că au demisionat din cauza obstrucțiilor (o scrisoare deschisă profund îndurerată a romancierului Gh. Schwartz), fie că au renunțat să mai încerce inutil regenerarea vechilor structuri, este concludent. Este, apoi, inimaginabil ca acest aparat oficial să încurajeze, într-un fel sau altul, pe un autor din opoziție. Tot ce s-a făcut și se face în străinătate, pentru cultura română și de către cultura română care nu se reduce
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
emisiuni recente la Europa liberă (dintre care una, inspirată de Al. Duțu, editor al revistei de literatură comparată Synthesis, cu care eram în strânsă legătură), fericit denumite Alternativa comparatistă (la blocajul și cenzura epocii) și multe detalii revelatorii, obiective și concludente, în interviul paul Cornea despre șansele comparatismului (România literară, 1/7 dec. 1993). Dar dacă evocăm acum acest episod o facem numai din rațiuni strict demonstrative, de metodologie aplicată. CREL n-au mizat (ca și Al. Duțu și paul Cornea
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
probleme. Nu-ți mai rămâne decât să transcrii titlurile și, eventual, să deschizi sau să citești câteva volume consacrate temei respective. Nu credem că marile probleme ideologice actuale în cazul nostru cea europeană pot fi discutate în mod util și concludent în acest stil. Expeditiv, comod, pseudoerudit, cu ignorarea unor minime, dar indispensabile referințe românești. Idei deci simple vrem să spunem , clare și distincte, cu puncte de plecare și de sprijin și în reflexia românească anterioară, consolidate pe parcurs cu toate
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
vorbi o limbă europeană, a trăi într-o țară europeană. Dacă se poate cita undeva, în sud-estul european, o asimilare într-adevăr totală și în profunzime a acestui aspect al spiritului Luminilor, cu greu s-ar găsi un exemplu mai concludent decât cel românesc. Doar în spațiul neohelenic se mai poate întâlni o asemenea asimilare, efervescență și fervoare. Acest fenomen formează o notă esențială și originală a Luminilor românești, precizându-le adevărata fizionomie în istoria comparată a iluminismului european. Realitatea fundamentală
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
devine aceea de a înmulți cât mai repede tocmai aceste canale și de a stimula prin toate mijloacele apariția de publicații și cărți românești, ieftine, accesibile și cât mai răspândite. Concepția culturii active ca metodă de integrare demonstrează în mod concludent conținutul predominant al acestei aspirații, care depășește ca intensitate, frecvență și arie de răspândire orice altă formă de solidarizare europeană. Doar participarea la cultură, la lumină, poate legitima această aspirație, printr-o evidentă spiritualizare a sentimentului național. Dreptul la o
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
aceeași desființare a facultăților de drept și filozofie, pe motivul că ofereau studenților o slabă pregătire. Așa va susține ulterior și Titu Maiorescu, nu tocmai original în toate inițiativele și ideile sale. Că se pot produce și alte dovezi, la fel de concludente, nici nu este de mirare. În 1859, C. Negruzzi observă în cel mai pur spirit pre junimist: Un popor simplu, patriarhal, ce se ocupă mai mult cu lucrarea pământului, nu avea nevoie de acest belșug de legi, apanagiu a națiunilor
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]