5,238 matches
-
lor Vodă Alexandru Iliaș. Moartea în scaun nu era mereu o „moarte bună”... Voievozii românilor au murit în felurite chipuri. Mă gândesc la cei care au izbutit să se stingă „în scaun”, sub ochii supușilor care constatau că foștii lor conducători, persoane publice, ocupând chiar „centrul” acelui „public”‚ deveneau trupuri neînsuflețite, definibile sub semnul unui „privat” particular. Au existat sfârșituri silnice, urmări ale unor dezlănțuiri violente, cu motivări într-o „politică” uneori obscură, adesea complicată. Escaladări ce nu țineau cont în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
situații, destinatarul nu este greu de identificat. Colindătorii alegeau pentru persoanele care pierduseră pe cineva texte unde era prezentă moartea. Se înțelege cu ușurință că în casa în fața căreia acești transportatori ai unor supraviețuiri mitologice cântau un colind (adresa văduvei, conducătoare a gospodăriei acum) structurat pe motive din Miorița („punct întunecat în atmosfera atât de senină a colindelor” - Petru Caraman) locuia o văduvă: Spre munții cei mari Sunt trei păcurari [...] Mama strinului ’ N cale li-e ieșea Din gură-i grăia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
câteva călătorii la Viena. Întors în țară, va fi numit în 1826 învățător la Școala de la Trei Ierarhi din Iași, iar în 1828, când se deschid Școala Normală și Gimnaziul Vasilian, profesor de limba română, istorie universală și logică, precum și conducător al celor două școli și al internatului de stipendiști. Din 1829, când Gh. Asachi începe publicarea „Albinei românești”, devine redactor. A ținut locul lui Asachi la conducerea revistei, ca și în Epitropia Învățăturilor Publice, cât timp acesta a lucrat în
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
va fi „un ziar curajos în exprimarea opiniei”, susținând „liniștea, ordinea, legalitatea și armonia socială” și năzuind să devină „ziarul democrației românești”. Se urmăresc marile evenimente politico-sociale, interne și internaționale (instaurarea dictaturii lui Carol al II-lea, arestarea și condamnarea conducătorilor legionari, cotropirea Cehoslovaciei de către armatele hitleriste, invadarea Poloniei etc.). Dar S. acordă un spațiu apreciabil fenomenului literar, cultural-artistic în general. Încă de la primele numere sunt prezenți cu articole și tablete Demostene Botez, Al. Cazaban, Victor Eftimiu, Alexandru Talex, Al. Mironescu
SEMNALUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289614_a_290943]
-
cu versuri, proză, recenzii, însemnări critice și în „Prahova noastră”, „Sbucium”, „Adevărul literar și artistic”, „Cuvântul liber”, „Curentul literar”, „Universul literar”, „Gânduri și rânduri”, „Vremea”, „Timpul”, „Tribuna”, „Cum vorbim”, „Contemporanul”, „România liberă”, „Îndrumătorul cultural”, „Orizont”, „Cronica” ș.a. Membru fondator sau conducător al unor cenacluri și societăți literare din Ploiești („Gândul nostru”, „Nicolae Iorga”, „Echinox”, „I. L. Caragiale”), activează și la grupări din București („G. Călinescu”, „Ionel Teodoreanu”, „Cincinat Pavelescu”). Teatrul Ligii Culturale din Ploiești îi joacă piesele Conștiința (1935) și Învierea (1939
SECREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
frivole în limba franceză. Demonstrația s-a soldat cu încăierări, intervenția forțelor de ordine și a armatei, în cele din urmă cu vărsare de sânge. Neorganizată, lipsită de eficiență, manifestația din Piața Teatrului a avut, totuși, darul să înspăimânte vârfurile conducătoare ale statului, care s-au grăbit să îl atragă pe N. Iorga în rândul celor ce dirijau sau aveau să dirijeze cursul politicii naționale. O chestiune rămâne esențială: a fost literatura sămănătoristă o emanație a doctrinei care a susținut-o
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
din aceste motive atât de schimbări de structură, cât și, mai ales, de schimbări sufletești, morale, socioculturale interne. Noul se caracterizează prin apariția și impunerea unor noi sisteme de valori și norme, care vor fi gestionate de o nouă „clasă conducătoare”. Apar noi mecanisme ale puterii. Se instituie un nou stil de viață. În fine, apare o nouă formă de manifestare a stării de sănătate mintală. Față de cele mai sus menționate, este necesară, dincolo de adoptarea unor măsuri social-politice și economice de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Înscăunarea cu drepturi ereditare a unui principe dintr-o dinastie occidentală putea Îndeplini mai lesne condițiile mai sus enunțate. Această soluție mai avea și alte avantaje. Ea punea capăt electivității domnului dintre pământeni, fapt ce provocase numeroase fricțiuni În mediile conducătoare, din cauza instabilității domniei și adâncirii rivalităților dintre pretendenții care suprasolicitau tronul cu imense sume de bani. În egală măsură, se spera ca principele străin să aducă, cu sprijinul țării de proveniență și a dinastiei de care aparținea, mai multă siguranță
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
de frecvență, media aritmetică. Astfel prin intermediul observației mi-am propus să urmăresc: Integrarea socio - afectivă a copilului în colectivul clasei: 1. relațiile cu copiii în timpul jocului, lucrărilor în grup, în pauze (genul de joc pe care îl preferă, statusul abordat - conducător, subordonat, cu sau fără inițiativă); 2. relația copilului cu învățătoarea și cu ceilalți adulți din jur (politicos, obraznic, indiferent); 3. inserția copilului în viața colectivului, gradul lui de participare la activități (cu interes, curiozitate, plăcere, bucurie, cooperare, sinceritate, indiferență, suspiciune
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
gândire și de opinie publică”. Pagina a doua, supraintitulată „Ultima oră. Literară. Teatrală. Artistică. Culturală”, aflată sub responsabilitatea lui Petru Comarnescu, promite chiar din primul număr că va avea, „în toate diversele aspecte sub care se va înfățișa, un fir conducător, care-i va da coeziune și libertate [...]. Din această pagină vor respira adevărul și puternicul, de la informațiile critice până la articolele de idei. Pozițiunea noastră va fi cea criticistă. În numele spiritului și al valorilor vom lua atitudini față de toate manifestările culturii
ULTIMA ORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
punitiv! Accentuați comportamentele pozitive! Apreciați favorabil o realizare cât mai mică! Asigurați șanse de succes fiecăruia! CE AȘTEAPTĂ ALȚII DE LA TINE atitudine pozitivă nivel înalt de energie căldură personală integritate simț al responsabilității bună auto reprezentare capacitate mentală vocație de conducător vocație de adept simț al umorului elasticitate flexibilitate intuiție recorduri personale abilitate autodisciplină creativitate imagine de perspectivă lipsa problemelor dorințe mari EȘTI CEL MAI BUN! Transformați înfrângerea în victorie! Analizați înfrângerile pentru a vă pregăti calea spre succes! Aveți curajul
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
economiei mondiale nu aduce un plus muncii sociale naționale, ci un minus. Să recapitulăm definițiile principalelor categorii: „centru”, „semiperiferie”, „periferie”. Ariile „centrale” sunt cele ce includ statele ale căror măreție și putere se datorează rolului economiilor lor, ce sunt „economii conducătoare” sau „economii-lider”. Aceasta atrage după sine și putere militară, și putere culturală, întrucât avuția atrage după sine prestigiu și este atractivă pentru intelectualii cei mai buni ai epocii. Suportul economiei centrale este furnizat de poziția sa în „sistemul mondial”, care
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a capitalului occidental, pătura în formare a capitaliștilor autohtoni a putut să se afirme și să ridice pretenții la dominarea economiei naționale. În aceste condiții favorabile, a doua particularitate a constat în posibilitatea creată pentru formarea și dezvoltarea unei elite conducătoare unitare, implicată simultan în politică, administrație și afaceri. Acest sistem ad-hoc de organizare a puterii în societate le-a conferit capitaliștilor români un avataj competitiv față de capitalul străin care, atât cât era, încerca să pătrundă în economia românească. Incapabil să
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale toleranței occidentale, răspunzând comandamentelor generale ale tranziției postcomuniste, dar modelându-le în funcție de interesele afirmării clasei capitaliștilor autohtoni. Confruntarea politică românească este dominată de o problematică internă, referitoare la care anume dintre grupurile de potențiali capitaliști autohtoni vor deține rolul conducător în economie și în societate (prin intermediul politicii, al administrației, al mass-media). Clasa politică românească se divide între susținătorii a două elite, fiecare din ele reunind, deopotrivă, politicieni, funcționari administrativi și proaspeți capitaliști, unii concentrați într-o grupare considerată „neocomunistă”, iar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Maurice, 1973, Theories of value and distribution since Adam Smith: Ideology and economic theory, Cambridge University Press, Londra. EBRD, 2000, Transition Report 2000: Employment, Skills in Transition, Londra. Eyal, G.; Szeleny, I.; Townsley, E., 2001, Capitalism fără capitaliști. Noua elită conducătoare din Europa de Est, Editura Omega, București. Frydman, Roman; Rapaczinski, Andrej; Earl, John S., 1993, The Privatization Process in Central Europe, CEU Press, Budapesta, Londra, New York. Gorbaciov, Mihail, 1994, Memorii, Editura Nemira, București. Guvernul României, 2004, România în anul 2004, Editura Nemira
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Coleman, James, 1990, Foundations of Social Theory, Harvard University Press, Cambridge, Mass. Collier, Paul, 1998, „Social Capital and Poverty”, Social Capital Initiative, working paper nr. 4, World Bank. Eyal, Gil; Szelenyi, Ivan; Townsley, Peter, 2001, Capitalism fără capitaliști. Noua elită conducătoare din Europa de Est, Editura Omega, București. Foucault, Michel, 1991, „Governmentality”, în Graham Burchell, Colin Gordon, Peter Miller (coord.), The Foucault Effect: Studies in Governmentality with Two Lectures by and an Interview with Michel Foucault (pp. 87-104), Harvester Wheatsheaf, Londra. Friedrichs, Jürgen
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
A.P.) este în mod obiectiv o violență simbolică, impunere printr-o putere arbitrară a unui arbitrariu cultural” (Bourdieu, 1974, p. 202). Principala funcție a sistemului formal de educație ar fi accea de a impune arbitrariul cultural al grupurilor sau claselor conducătoare dintr-o societate. Prin această reproducție culturală, sistemul de educație realizează și reproducția socială, prin faptul că socializează raporturile de forță dintre diferitele grupuri sociale prin recunoașterea și valorizarea capitalului cultural specific claselor dominante și prin rejectarea capitalului cultural al
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
astfel de soluții pentru România, deoarece „n-ar Însemna altceva decât anexarea ei de către Rusia” <ref id="4"> 4 Memoriile Regelui Carol I, vol. I, p. 237.</ref>. Cu certitudine, ascensiunea conservatorismului pe plan european a impus multă circumspecție cercurilor conducătoare În privința politicii externe românești. Carol I a Încercat - În timpul călătoriei În Crimeea (august 1869) și În Occident (august-noiembrie) - să sondeze atitudinea Cabinetelor europene față de cerințele românilor, fără a fi prea entuziasmat de rezultatul demersurilor sale. Situația internațională nu era nici
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
garanția colectivă instituită În 1856 impuneau obținerea unor asigurări corespunzătoare din partea Cabinetelor europene privind recunoașterea neutralității României și respectarea drepturilor sale. Urmărind cu atenție poziția și tendințele Guvernului român, girantul Consulatului francez de la București constata o prudentă rezervă din partea cercurilor conducătoare și dorința de a nu se angaja prematur În conflict <ref id="24"> 24 ANIC, colecția Microfilme Franța, Ministère des Affaires Etrangeres Correspondance Politique des Consuls, Turquie-Bucarest, vol. 39, rola 18, cadrul 245, Castaing către Decazes, Bucarest, le 20 Août
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
orice cooperare armată. Nelidov avea să declare chiar că, În eventualitatea În care Guvernul princiar insistă asupra colaborării militare, convenția era anulată <ref id="50"> 50 Idem, fond familial Brătianu, dosar nr. 591/1878, f. 4.</ref>. Așadar, temerile cercurilor conducătoare de la București privind intențiile reale ale Rusiei păreau a fi confirmate de cursul evenimentelor. La scurtă vreme după ruperea relațiilor diplomatice cu Poarta și recunoașterea stării de război cu aceasta (29 aprilie), Camera a votat, În urma unei interpelări a lui
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
fond familial Brătianu, dosar nr. 591/1878, f. 12. </ref> </footnote>, nedorind să intre În acțiune fără a obține eventuale garanții În privința recunoașterii statului de cobeligerant. Pe de altă parte, ministrul de Externe austro-ungar, ce se erijase În consilierul cercurilor conducătoare de la București, Îi lăsa de Înțeles agentului nostru diplomatic de la Viena că monarhia dualistă nu ar putea Împiedica pe români să acorde ajutor rușilor, Însă avertiza, totodată, că „În ziua când ați vrea să luați o palmă de loc pe
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
În urma unei notificări din partea diplomației ruse, ci prin intermediul Jurnalului de St. Petersburg trimis de generalul Iancu Ghica <ref id="93"> 93 Corespondența generalului Iancu Ghica, doc. CXLIV, p. 166. </ref>, ceea ce a produs o „surpriză penibilă” atât la nivelul cercurilor conducătoare, cât și În rândul opiniei publice din țară <ref id="94"> 94 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 17/1878, f. 91. </ref>. Acest act, „de uimitoare nerecunoștință a Rusiei față de aliata sa” <ref id="95"> 95 D. Onciul, Din
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
anumite condiții. Astfel, art. 19 preconiza că Sublima Poartă va ceda sangeacul Tulcea (Dobrogea), Delta Dunării și Insula Șerpilor către Rusia, care, la rândul ei, Își rezerva dreptul de a le schimba cu sudul Basarabiei. Totodată, spre disperarea justificată a cercurilor conducătoare de la București, se stipula dreptul de trecere pe teritoriul românesc, timp de doi ani, a trupelor rusești ce staționau În Bulgaria (art. 8). Luând cunoștință de prevederile Tratatului ruso-turc, Guvernul princiar declara urbis et orbi că nu va ceda „decât
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
protectorat asupra Bulgariei <ref id="148"> 148 Semnificativ este faptul că doi generali ruși dețineau portofoliile de la Război și Afacerile Străine; vezi Pierre Renouvin, Histoire des relations internationales, tom VI, Paris, 1955, p. 76. </ref> stârniseră neîncredere la nivelul cercurilor conducătoare de la București, astfel că se impunea promovarea unei politici de apropiere față de Germania, cu atât mai mult cu cât nu existau interese divergente Între cele două state. Într-o scrisoare adresată Prințului Bismarck, la 29 februarie/12 martie 1880, Carol
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
de prietenie cu România <ref id="183"> 183 Ibidem, p. 77, 102.</ref>. Cel de-al doilea război balcanic, declanșat În iunie 1913 prin atacarea de către Bulgaria a foștilor săi aliați, a determinat o schimbare de atitudine la nivelul cercurilor conducătoare române, care, În condițiile periclitării echilibrului În zonă, hotărăsc mobilizarea trupelor și trecerea lor dincolo de Dunăre <ref id="184"> 184 Ibidem, p. 135.</ref>. Acest moment a reprezentat, de fapt, semnalul desprinderii României de alianța cu Puterile Centrale. Prin Pacea
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]