6,847 matches
-
oamenii moderni ai epocii simbolul absurdității politicii medievale: Noaptea Sfîntului Bartholomeu 38. Acesta a fost masacrul cel mai sîngeros al unei epoci deloc pașnică, care a marcat gîndirea tuturor marilor spirite; el a fost rezultatul, practic inevitabil, al unei politici confesionale care prefera să întrețină conflictul decît să încerce să îl prevină. În acest context, Jean Bodin inventează noțiunea de suveranitate pentru a pune ordine în sistemul de "guvernanță multiplă"39 al epocii respective, care la rîndul ei estompa frontierele între
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
o repartiție clară a competențelor. Prioritățile sînt diferite. Dar nu există dezacorduri de fond care nu pot fi rezolvate. Discuțiile constituționale din cadrul Uniunii nu sînt comparabile cu dezbaterile despre pedeapsa cu moarte, legalizarea avortului, sau libertatea de expresie în materie confesională, pe care Rawls le prezintă cînd evocă conceptul de consens prin redecupare; ele nu confruntă viziuni asupra lumii, complet opuse, ci doar variante naționale ale aceluiași registru civic european. A priori nimic nu împiedică dezbaterea între culturile politice naționale în vederea
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
Europa este aceea a disoluției statelor și a eliberării "comunităților de viață". O "societate civilă" autonomă trebuie să găsească într-o Europă fără state naționale un spațiu perfect de dezvoltare, care reunește "toate persoanele" înrădăcinate în originile lor familiale, locale, confesionale sau profesionale. Conform acestei versiuni utopice care a fost evocată, dar niciodată teoretizată cu adevărat de Mounier, Rougemont, Marc etc. Europa nu ar fi decît o confederație de federații liber constituite. Este vorba, mai precis, de o formă contemporană de
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
acest raționament nu se poate aplica la Uniunea europeană. El ar cere transformarea numeroaselor identități care s-au structurat, ceea ce nu este văzut ca posibil decît într-un orizont îndepărtat (Dehousse 1995). Statele plurinaționale, sau cele unde există profunde clivaje confesionale, ca de exemplu Elveția sau Belgia, nu au putut nici-odată să neutralizeze pe deplin aceste identități și au fost constrînse să guverneze asociind în permanență principalele componente ale societății civile. Prin urmare, nu există nici un argument care să ne facă
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
evenimente s-au încadrat pe jaloanele altor modele geopolitice, neavând nici caracterul, nici substratul motivațional și nici consecințele politico-teritoriale ale expansiunii arabe. Epopeea arabă se distinge față de toate celelalte proiecte istorico-etno-teritoriale, în primul rând prin caracterul său plurivalent: spațio-teritorial, etno-lingvistic, confesional și politico-geografic. Atributul spațio-teritorial este dat de rapida extensie a seminției arabe pe o suprafață de cca. 15 milioane kmp., de pe raza a trei continente (Asia, Africa de nord, peninsula Iberică), într-un interval de numai 80 de ani (între
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
ani (între 632-711 d.H.). Latura etnolingvistică s-a materializat prin arabizarea rapidă a comunităților nearabe din arealele cucerite (berberi, etnii hamitice, negroide etc.), proces ce a însoțit extensia teritorială și a facilitat în bunămăsură omogenizarea socio-culturală a spațiilor ocupate. Valențele confesionale ale expansiunii au avut reverberații mult mai profunde decât cele etno lingvistice, cultura islamică dovedind o capacitate de contagiune etno-teritorială pe o arie ce transcede cu mult spațiul ocupat de arabi. În calitate de creatoare a Islamului, arabitatea s-a înscris drept
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
diferite acțiuni, solicitări de influență și altele. În primii ani ai tranziției, foarte mulți preoți au apărut din convertirea inginerilor și altor categorii de intelectuali cu state de activitate în domenii depărtate de religie, cu o redusă educație religioasă și confesională. Fenomenele secularizării și laicizării se accentuează, și nu cele ale "credinței adevărate" susținută de un misionar american de origine română (Țon). Artele și uniunile de creație literară, muzicală, arte plastice, cinematografie, teatru și arhitectură, realizate de circa 12 mii de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
implantării noilor industrii. Încurajându-se libertatea nestăvilită a voinței prin sanctificarea proprietății particulare, s-au lățit în foarte multe sectoare anarhia, arbitrariul și individualismul exagerat. Proprietatea este și "publică" (printre care drumurile, podurile, pășunile, multe lacuri și ape), "comunitară" ori "confesională", dar ea este mereu agresată de particulari veroși ridicați chiar din rândurile funcționarilor publici și a slujitorilor de cult. Anarhismul exagerat care nu se frânează poate fi corectat dacă este adevărat că din 2007 ne putem sprijini pe forțele ce
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Al-Hassan Al-Hamdani (893-947), geograf și istoric arab originar din Yemen, a descris în lucrarea sa “Al-Iklil”, sistemele politice din anticele formațiuni Qataban, Saba și Main, situate pe actualul teritoriu yemenit. De asemenea, a lăsat detalii privitoare la organizarea socială și confesională a comunităților creștine din insula Socotra, din perioada preislamică. Ali ibn Husein al-Masudi (896-956), supranumit “Herodot al arabilor” sau “Plinius al Orientului”, a fost primul geograf arab care a combinat elementele istorice cu cele politico geografice în monumentala cronică universală
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
geopolitice cu referire la spațiul arab, se desfășoară în marile universități și institute din S.U.A., conturându-se câteva centre de excelență în acest domeniu: a. Universitatea Georgetown - Centrul de Studii Arabe Contemporane, realizează studii de impact a fenomenelor politico-economice și confesionale asupra echilibrului regional din statele arabe. Michael Hudson a efectuat studii referitoare la premisele potențialei integrări a spațiului arab, prezentate în tratatul “Middle East Dilemma: the Politics and Economics of Arab Integration” (1998). John L. Esposito, specialist în relații inter
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
iar în prezent desfășoară activități de documentare în Sudan, în calitate de reprezentantă oficială a Ministerului de Externe al Norvegiei. Thomas Hegghammer a întreprins cercetări cu privire la situația geopolitică a Arabiei Saudite, iar Gina Lende și Henrik Lunden au efectuat studii de sociologie confesională în Orientul Mijlociu. c. În Suedia cercetările desfășurate în cadrul Institutului Suedez de Studii Internaționale, sunt focalizate îndeosebi asupra spațiului arabo-mediteraneean. Se remarcă în acest sens proiectele derulate de Institutul Suedez din Alexandria (Egipt), pe teme de geopolitică și securitate euro-mediteraneeană. 4
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
siriană, ambasador al Israelului la Washington, director al Centrului de studii “Moshe Dayan” și rector al Universității din Tel Aviv. Grație bogatei experiențe politico diplomatice, autorul a analizat în manieră proiectiv-anticipativă relațiile interarabe și a evidențiat rolul factorului etnic și confesional, în lucrările “The Politics of Fragmentation and Anticipation: Inter-Arab Relations in the early 1980s” (1984) și “Etnicity, Pluralism and the State in the Middle East” (1988). 4.10. În Turcia - lumea arabă prezintă interes economic și de securitate În calitatea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
indivizibilă, în vreme ce aceasta este întotdeauna un unitas multiplex. Sîntem cu toții ființe poli-identitare, în sensul că reunim în noi o identitate familială, o identitate locală, o identitate regională, o identitate națională, o identitate transnațională (slavă, germanică, latină) și, eventual, o identitate confesională sau doctrinară. S-a în-tîmplat adesea ca ciocnirile dintre identități să se dovedească tragice, cum i s-a întîmplat în prima jumătate a secolului XX copilului cu tată german și mamă franțuzoaică. Însă concilierea în sine a bogățiilor a două
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
până în zilele noastre și aducătoare de însemnate contribuții la complexitatea lumii contemporane, chiard acă fiecare expansiune a avut propriile trăsături caracteristice. Cel mai important factor favorizant al expansiunii arabe ni se pare, în lumina celor prezentate în lucrare, potențarea ei confesională, aceasta acordându-i una din trăsăturile de bază - cruzimea excesivă, care a generat și mișcări de răspuns și apărare tot atât de dure, așa cum a fost Reconquista din Peninsula Iberică. Interesant este însă, faptul că, depășind spațiul arab, islamul a căpătat nuanțe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3056]
-
populației evidențiate cu competență, le remarcăm pe cele aflate în strânsă legătură cu problematica politico-geografică - dinamica diferențiată, mobilitatea temporară (cu un accent deosebit pus pe pelerinaje, în special pe cele îndreptate spre locurile sfinte din Peninsula Arabică), structura etnolingvistică și confesională ș.a. Concluziile logice la care ajunge autorul au un câmp vast de valabilitate, lucrare înscriindu se printre cele de geografie politică modernă. Concluzia care, în opinia noastră, merită să fie evidențiată cu prioritate este aceea a diversității lumii arabe, subliniindu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3056]
-
istorico-geografice: aria inițială, din centrul Peninsulei Arabice; statele arabizate lingvistic, unde, însă, creștinismul antecesor s-a menținut în parte (Egiptul, Libanul ș.a.); aria de unde lumea arabă a înregistrat un regres evident, cedând teren, din punct de vedere politic, etnic și confesional după Reconquista (cea mai mare parte din Peninsula Iberică, Sicilia); aria care a intrat, pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă, sub controlul colonialismului european (statele Maghrebului, statele din sud-vestul Golfului Persic și din sudul Peninsulei Arabe); aria statelor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3056]
-
ca element de referință dominant, a fost stabilită subunitatea sudică a peninsulei arabe (Yemen și Oman), în care rata conflictualității (în speță conflicte interne) s-a dovedit a fi net superioară față de monarhiile din restul peninsulei, grefată pe un substrat confesional asemănător în cele două state (o pondere semnificativă a Islamului de nuanță șiită-zaidiții din Yemen sau ibadită-în Oman).
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
cu cca. 635%. Statisticile demografice privind creșterea numărului de locuitori, cele privind structura etnică, exodul rural, ca efect social al modernizării industriale, sunt relevante pentru a contura fenomenul urbanistic din acest spațiu. Pluralitatea domină mediul urban moldav atât sub aspect confesional, etnic, ocupațional, cât și din perspectivă educațională. O altă concluzie a autorului care reiese din analiza statistică a urbanizării privește spațiul românesc în ansamblul său: populația citadină a Moldovei era cea mai redusă în raport cu alte zone ale României, excepție făcând
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
7%, față de 72,5% media pe țară. Cele mai mici procente au fost înregistrate în orașele din județele Dorohoi (39%) și Suceava (40,4%), așa cum ne indică și datele din tabelul de mai (Moldova, mediul citadină: Reconstituirea exactă a hărții confesionale a orașului Bacău, așa cum arăta ea în anul 1899, este greu de realizat. Motivele sunt generate de cadrul statistic lipsit de claritate al recensământului, criteriul apartenenței religioase/confesionale regăsindu-se în documentul final doar la nivelul realităților demografice județene. Datorită
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sexe era următoarea: 12.256 populație masculină și 11.249 populație feminină. Numărul copiilor cu vârsta de până la șapte ani era de 3.251 (1.687 băieți și 1.564 fete). După criteriul originii etnice și a apartenenței religioase sau confesionale, populația Bacăului era compartimentată conform datelor din tabelul de mai jos: Structura profesională a populației orașului era următoarea: agricultori/crescători de vite - 1.122, meseriași (patroni și lucrători) - 3.286, industriași - 88, comercianți - 951, salariați particulari - 456, funcționari - 1.927
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
căsătoriile se încheiau la nivelul aceluiași palier social, definit prin avere, nivel de pregătire și, nu în ultimul rând, grad de onorabilitate. Pe de altă parte, în intervalul de timp studiat au operat și numeroase restricționări legate de apartenența religioasă/confesională sau etnică. În mediul urban al vechiului Regat, fetele se căsătoreau la vârsta de 19-21 de ani, iar băieții la 24-30 de ani. În cazul persoanelor tinere, căsătoria era precedată de logodnă, care, la rândul ei, era precedată de discuțiile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cotizația - rest de plată 764 de lei și 80 de bănuți”. Corpul didactic era format din trei salariați, din care doi institutori, soț și soție, ce își împărțeau atribuțiile de serviciu atât la Școala primară israelită cât și la Azilul confesional. Soțul, S. Faerștain, a câștigat pe luna august a anului 1930 suma de 4.302 lei cu mențiunea că salariul propriu-zis era de 800 de lei iar indemnizația 3.700 de lei. După scăderea cotei de 4,40%, totalul de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în direct, fiind surprinse principalele momente ale vizitei Papei la București"92. Vizita papei este prezentată în presa românească în ansamblu, sub aspectul discursului de prezentare. Fiind însă un moment extrem de important atât sub aspect evenimențial, cât și sub aspect confesional, discursul a comportat aspecte speculative care pot avea, în timp, aspect de discurs inițial. Unul dintre acestea este cel referitor la unitatea celor două biserici, în acea perioadă uzitându-se expresia "un prim pas spre unitatea celor două biserici". Însuși
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
departe de a se afla în ceea ce privește conștința etnică și religioasă, în starea în care se aflau la începutul lui 1996. Ideea purificării etnice, de care vorbesc ziariștii, este o idee care a fost înainte de toate avansată în formula unei purificări confesionale. Ceea ce se spune mai rar. Și aici s-au întâlnit toate partidele politicești, pe de-o parte din Croația și Slovenia, pe de altă parte din Serbia". 45 Klitos Ioannidis, Părintele Porfirie. Mărturii și experiențe, Editura Bunavestire, Bacău, 1999, p.
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Martin Priestman este de părere că studiile cele mai influente asupra antinomismului sunt semnate de E.P. Thompson și de Jon Mee (1999, p. 82). 95 Această aserțiune este parțial contrazisa de Priestman, care crede că, în perioada de maximă rebeliune confesionala (1790-1795), Blake sfidează creștinismul până la punctul apostaziei (1999, p. 82). 96 În afară de Damon, un cercetător timpuriu al acestei filiații intelectuale este Jacques Roos (cu Aspects littéraires du mysticisme philosophique et l'influence de Boehme et de Swédenborg au début du
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]