1,143 matches
-
de la Versailles din 1919 impunea condiții severe statelor învinse, cu deosebire Germaniei, acuzată că a provocat războiul. Prin dezmembrarea imperiilor german, austro-ungar și rus, s-au format noi state, ca Polonia, Cehoslovacia și Iugoslavia. Una dintre consecințele inevitabile ale primei conflagrații mondiale a fost agravarea problemelor economice, în deceniul III al secolului XX, care va culmina cu marea criză economică din anii 1929-1933. Tensiunile generate de această criză au adus la putere mișcări extremist-naționaliste, ca fascismul (în Italia - 1922) și nazismul
Istoria Europei () [Corola-website/Science/296901_a_298230]
-
țări să nu iasă din neutralitate fără a se informa în prealabil, să păstreze contacte și să se consulte în probleme de interes reciproc, României recunoscându-i-se drepturile asupra Transilvaniei. România și Italia s-au găsit, la finele primei conflagrații a secolului, în tabăra statelor învingătoare, insă ambele state s-au declarat "nemulțumite" de tratamentul oferit de forumul păcii de la Paris din 1919. Totuși a existat o deosebire esențială în ceea ce privește statutul celor două state la conferința din capitală Franței. În vreme ce
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
comunismul sovietic cât și nazismul german au apărut ca urmare a experiențelor traumatizante ale Primului Război Mondial și, în cazul Rusiei, ca efect al barbarului război civil care a urmat acestuia. Scara industrială a metodelor de încarcerare folosite pe continent în timpul marii conflagrații, care ele erau parte integrantă din tendința mai largă de adoptare în epocă a metodelor industriale de a duce războiul de către națiunile europene, stă la originea atât a lagărului de concentrare nazist, cât și a gulagului sovietic; de altfel unele
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
denumită de atunci Congo Belgian. Germania a invadat Belgia în 1914 în contextul Planului Schlieffen și mare parte din luptele de pe Frontul de Vest din Primul Război Mondial au avut loc în partea de vest a țării. Primele luni ale conflagrației au fost denumite Violul Belgiei din cauza atrocităților germane. Belgia a preluat coloniile germane Ruanda-Urundi (astăzi, Rwanda și Burundi) în timpul războiului, iar ele au fost încredințate Belgiei în 1924 prin mandat al Ligii Națiunilor. După război, districtele prusace Eupen și Malmedy
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
mai potrivit pentru a-l anexa, iar proximitatea geografică a Libiei cu peninsula apenină le-a facilitat fără îndoială planurile. Dominația italiană asupra Libiei, sau o numeau ei -Tripolitania, a durat până la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, în timpul conflagrației teritoriul Libiei fiind teatrul luptei între "Afrika Korps" a lui Erwin Rommel, de partea Axei, și trupele Marii Britanii, sub comanda lui Montgomery. La sfârșitul războiului aliații nu s-au înțeles în privința viitorului fostei colonii italiene. În acel moment Libia avea
Libia () [Corola-website/Science/298118_a_299447]
-
periferică a participării României la atacul împotriva trupelor sovietice din iunie 1941 a fost hotărâtă definitiv în planul modificat al Operațiunei Barbarossa (17 martie 1941) (...) Hitler considera Armata României nepregătită pentru un asemenea război, astfel că, în planul general al conflagrației, ceea ce ni s-a părut nouă absolut grandios, prezentat ca atare de Antonescu, era în realitate o contribuție minoră din ansamblul operațiilor macrostrategice ale marelui front. Iar armata" (română) "era într-adevăr nepregătită”." Prin acest act Antonescu îndeplinea obligațiile pe
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
aliat al Austro-Ungariei a trecut de cealaltă parte, în speranța că astfel va încheia Risorgimento-ul și că va putea stăpâni ambele maluri ale Adriaticii („mare nostro”). În ciuda fragilității statului multinațional, Armata Austro-Ungară a luptat până la sfârșitul războiului. La începutul conflagrației, spre sfârșitul verii lui 1914, Armata Comună a suferit înfrângeri grele în fața atacurilor Armatei Imperiale Ruse pe frontul din Galiția. Pierderi de neînlocuit a suferit în aceste lupte intense în special corpul ofițerilor imperiali și regali. Pentru o vreme a
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
pentru trădare și condamnat la cinci ani detențiune, dintre care a executat însă numai nouă luni în închisoarea din Landsberg am Lech, Bavaria. Aici a scris celebra sa carte "Mein Kampf". Hitler admirase de mult timp Germania și, în timpul primei conflagrații mondiale, a devenit un naționalist german. Cetățenia germană a obținut-o însă abia în 1932. A fost elogiat pentru vitejie pe front de comandantul său. Capitularea Germaniei în noiembrie 1918 a reprezentat pentru Hitler, ca și pentru cercuri largi germane
Adolf Hitler () [Corola-website/Science/296715_a_298044]
-
aflat sub directa comandă a naționaliștilor spanioli și au participat la antrenamente și operații comune cu piloții germani din Legiunea Condor. Aviația militară italiană a jucat un rol limitat în timpul invaziei din Albania. În momentul izbucnirii celei de-a doua conflagrații mondiale, Italia avea cea mai puțin numeroasă forță aeriană dintre Puterile Axei. Italia dispunea de 3.296 aparate de zbor, din care doar aproximativ 2.000 erau gata de luptă. Doar 166 de avioane de vânătoare erau aparate moderne, dar
Regia Aeronautica () [Corola-website/Science/317001_a_318330]
-
totală în Mediterana. Până în 1914, Marina Regală Italiană a construit și armat șase cuirasate: "Dante Alighieri", "Giulio Cesare", "Conte di Cavour", "Leonardo da Vinci", "Andrea Doria" și "Caio Duilio", dar acestea nu au participat la acțiuni navale importate în timpul primei conflagrații mondiale. În timpul acestui război, Marina Regală Italiană a desfășurat în principal acțiuni în Marea Adriatică, luptând împotriva Marinei Austo-Ungare. Au avut loc în principal bombardamente ale localităților italiene de coastă de către austro-ungari și raiduri ale submarinelor germane în Marea Mediterană. Forțele aliate
Regia Marina () [Corola-website/Science/317052_a_318381]
-
Doar două vase de transport dintre cele șase care formaseră inițial convoiul au reușit să ajungă în Malta. Aceasta poate fi considerată singura victorie indiscutabilă a unei escadre italiene în războiul naval de suprafață din timpul celei de-a doua conflagrații mondiale. Mussolini l-a decorat personal pe comandantul escadrei. Totuși, aceasta a fost doar o perioadă scurtă pentru forțele Axei. Petrolul și proviziile aduse în Malta, în ciuda pierderilor grele în timpul [[operațiunea Piedestalul|Operațiunii Piedestalul]] din august, dar și debarcările din
Regia Marina () [Corola-website/Science/317052_a_318381]
-
italiene au fost predate finlandezilor. Marina italiană dispunea de o bază navală în teritoriul concesionat în [[China]] la [[Tianjin|Tiensin]]. Cele mai importante vase italian din China au fost [[Puitor de mine|puitorul de mine]] "Lepanto" și canoniera "Carlotto". În timpul conflagrației mondiale, vasele comerciale, crucișătoarele auxiliare și submarinele italiene au operat în apele Orientului Îndepărtat, uneori disimulate sub pavilioane civile sau străine. Italienii au folosit de asemenea și porturile controlate de japonezi din regiune, precum cel din [[Shanghai]], China, sau [[Kobe
Regia Marina () [Corola-website/Science/317052_a_318381]
-
au fost cele ale Belgiei, Suediei și Ungariei. Acest model, cu peste 1.800 de aparate de zbor ieșite de pe benzile de montaj, a fost cel mai produs avion italian care a luat parte la luptele celei de-a doua conflagrații mondiale. a fost ultimul avion de vânătoare biplan Fiat care a intrat în serviciul activ al aviației militare și a reprezentat modelul de vârf al acestui tip de aparat. Serviciul de informații al RAF a remarcat manevrabilitatea sa și rezistența
Fiat CR.42 () [Corola-website/Science/317088_a_318417]
-
fi promovată pretutindeni, Expoziția internațională de Arte Decorative și industriale moderne, care a avut loc la Paris în 1925 (conform originalului, Exposition Internationale des Arts Décoratifs et Industriels Modernes), creatorii Art Deco se manifestaseră plenar încă din anii premergători primei conflagrații mondiale (1909 - 1914), uneori în paralel, alteori alături, sau adeseori continuând firesc o altă mișcare artistică majoră și influentă a secolului al 20-lea, Art Nouveau. După o perioadă de ezitare firească datorată celor patru ani de război (1914 - 1918
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
stinge rivalitatea dintre habsburgi și burboni. Totuși, nemulțumită de pierderea Sileziei, Maria Tereza, cu sprijinul Franței, Rusiei, Saxoniei și Suediei pornește un război împotriva lui Frederic cel Mare al Prusiei. Numit si Războiul de Șapte Ani, acesta este o adevărata conflagrație mondială. De partea Prusiei intră Anglia, electoratul Hanovrei, Portugalia și alte state mai mici. Dupa încheierea războiului, Silezia rămâne în continuare în componența Prusiei. În 1756 Iosif al II-lea devine împărat al Sfântului Imperiu și co-regent cu Maria Tereza
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
anexarea Austriei, care devine parte a celui de-Al Treilea Reich. Anexarea a avut efecte devastatoare pentru Austria: are loc o diminuare a resurselor economice iar populația țării scade de la 10 milioane, valoarea din 1943, până la 7 milioane în preajma marii conflagrații mondiale. La acestea au contribuit și distrugerile cauzate de război, când teritoriul Austriei a fost puternic bombardat. La Conferința de la Moscova din 1943, Marea Britanie, SUA și URSS pledează în favoarea independenței Austriei, lucru realizat în aprilie 1945, când trupele rusești trec
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
expediții cu final tragic. "Zboară cocorii", cel mai important film semnat de Kalatozov, deschide o etapă a „"dezghețului"” în cinematografia sovietică: „"este una dintre primele creații ale cineaștilor sovietici postbelici care își propuneau să abordeze problematica celei de a doua conflagrații mondiale dintr-o altă perspectivă. Cinematografia sovietică și, în general, cinematografiile europene cultivaseră până înspre mijlocul deceniului al șaselea cu precădere, latura eroică a războiului, în viziuni grandioase care puneau accentul pe distrugeri materiale (...), pe fapte de bravură deosebite, pe
Mihail Kalatozov () [Corola-website/Science/317770_a_319099]
-
el nu își poate obține eliberarea decât prin înfrângerea absolută, renunțarea la orice violență și la orice păcat. Numai cei „aleși”, care își impun o astfel de disciplină, sunt eliberați la moartea lor. La sfârșitul lumii, se va declanșa o conflagrație generală, care va dura 1468 de ani, cuprinzând și distrugând lumea vizibilă. Ultimele particule de lumină se vor întoare în Dumnezeu, în timp ce forțele răului vor dispărea într-o groapă imensă. O explicație de un dualism atât de radical a universului
Mani () [Corola-website/Science/318055_a_319384]
-
400 km2). La începutul secolului al XX-lea, în timp de pace, Armata cazacilor din Orenburg avea 6 regimente și un batalion independent de cavalerie, 3 batalioane de artilerie, o sotnie de Gardă și două sotnii servicii auxiliare. În timpul primei conflagrații mondiale, cazacii din Orenburg au mobilizat 18 regimente și un batalion independent de cavalerie, 9 batalioane de artilerie, o sotnie de gardă, 9 sotnii de infanterie, 8 sotnii de rezervă și 39 de sotnii cu destinație specială sau auxiliare, în
Cazaci din Orenburg () [Corola-website/Science/318166_a_319495]
-
-lea, au căpătat un mare număr de supuși greco-catolici. Rusia dorea să convertească populația ucraineană la ortodoxism, folosind căi pașnice sau violente. Cel mai important factor în această ecuație politică a fost maturizarea mișcării naționale ucrainene în perioada de dinaintea izbucnirii conflagrației mondiale. Maturizarea naționalismului ucrainean a dus la apariția primului stat independent ucrainean. . Înaintarea rușilor în Galiția a început în august 1914. În timpul acestei ofensive, armata rusă a reușit să împingă armata austriacă până la poalele Carpaților. Acest succes le-a asigurat
Ucraina în timpul Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/319522_a_320851]
-
și Lodomeriei, peste 20.000 de ucraineni au fost suspectați de simpatizanți ai Imperiului Rus, au fost arestați și internați în lagăre de concentrare ( Talerhof, Stiria și fortăreața Terezín Cehia). Luptele nu s-au sfârșit pentru ucraineni odată cu încheierea primei conflagrații mondiale. Mai mult chiar, luptele au continuat și au devenit mai sângeroase odată cu izbucnirea Revoluției din 1917. Revoluția a declanșat un război civil în teritoriile fostului Imperiu Rus, și o bună parte a luptelor s-au dus pe teritoriul ucrainean
Ucraina în timpul Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/319522_a_320851]
-
controlul asupra Ujhorodului și Mukachevoului. Restul teritoriului ucrainean, (regiunile centrale și estice) au intrat în componența Uniunii Sovietice. După încheierea luptelor Primului Război Mondial și ale Revoluției Ruse, ucrainenii și-au văzut năruite visurile pentru înființarea unui stat independent național. În timpul luptelor conflagrației mondiale și a războiului civil, peste 1,5 milioane de ucraineni își pierduseră viața. Din acest moment, mișcarea națională ucraineană a trecut în ilegalitate.
Ucraina în timpul Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/319522_a_320851]
-
(în , ""Brusilovski prorîv""), cunoscută și ca Înaintarea din Iunie, a fost cea mai mare victorie a armatei Imperiului Rus din timpul Primului Război Mondial și una dintre bătăliile cu cele mai multe victime din timpul primei conflagrații mondiale. Profesorul Graydon A. Tunstall de la University of South Florida a numit din 1916 cea mai mare criză a Austro-Ungariei și cea mai mare victorie a Antantei din Primul Război Mondial. Ofensiva Brusilov a fost o ofensivă de mari proporții
Ofensiva Brusilov () [Corola-website/Science/319525_a_320854]
-
care spărgeau frontul pentru restul trupelor ruse din linia a doua a atacului. Acastă tactică a loviturii de șoc a fost o schimbare radicală a tacticii „valurilor umane” care fuseseră folosite până atunci de toate armatele implicate în luptele primei conflagrații mondiale. Ironia sorții a făcut că rușii să nu înțeleagă potențialul tacticilor dezvoltate de Brusilov. Acest potențial a fost sesizat de germani, care au utilizat după acel moment „trupele de asalt”, cu un succes deosebit în ofensiva din 1918 de pe
Ofensiva Brusilov () [Corola-website/Science/319525_a_320854]
-
a fost un conflict militar din cadrul Războaielor napoleoniene, care a opus Regatul Unit și Imperiul Austriac, pe de o parte, Franței și aliaților săi. Conflagrația s-a derulat între 10 aprilie și 14 octombrie 1809, cuprinzând operațiuni militare pe mai multe teatre de operațiuni: teatrul principal din Germania centrală și Austria; cel din Polonia; cel din Italia de nord; cel din Saxonia; cel din Tirol
Războiul celei de-a Cincea Coaliții () [Corola-website/Science/315615_a_316944]