1,086 matches
-
nouă figură emblematică a artistului în societate, ca "profeți" ai unei arte noi, eliberându-se de constrângerile și controlul cenzorilor. Zola însuși va insista pe formarea acestui nou "mit" al creatorului. Artiștii au acuzat societatea "burgheză", cu filistinismul ei și conformismul plăcerii imediate, că este sursa "răului" pentru creator. • Reprezentarea artistului în diviziunea socială a muncii Acest statut "aparte" al artistului și al creatorului se traduce printr-o teoretizare a acestui loc prin prisma căruia este privit în raport cu celelalte forme ale
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Ele au însă în comun faptul că sînt semne și li se aplică aceeași activitate: LECTURA. Omul modern își petrece timpul citind imagini, gesturi, comportamente: mașina îmi indică statutul social al proprietarului său, haina îmi spune cu exactitate doza de conformism sau excentricitate a posesorului său, aperitivul (whisky sau pernod) stilul de viață al gazdei mele. Toate aceste lecturi sînt prea importante în viața noastră, implicînd prea multe valori sociale, morale, ideologice pentru ca o reflecție sistematică să nu încerce să le
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pentru că sunt copii, nu pot discuta și din care nu pot fugi în orice altă lume pentru că lumea adulților le este barată". (Arendt, 1997, p. 189) Tirania grupului produce substimulare și frică, iar soluțiile nu mai par a fi doar conformismul și delincvența juvenilă (cum nota Hannah Arendt), deoarece în prezent se poate adăuga evaziunea din realitate și libertatea din lumea virtuală (eventual, sub un alt nume, sub un alt chip, sub altă identitate, cu alte caracteristici de personalitate). Mai târziu
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
la cerințele societății, de multe ori împotriva "parlamentului instinctelor" de care vorbea Konrad Lorenz. Deciziile oamenilor nu sunt niciodată rezultatul unui singur instinct, sau al unui singur stimul, ci sunt mai degrabă rezultatul provizoriu al unor "înfruntări" parțiale. Siguranța și conformismul social produc schimbări semnificative în comportamentul real al individului, aducând în prim-plan rutina și predictibilitatea, iar dacă ar fi să-l credem pe Howard Gardner, alături de biserică, școala este instituția care s-a schimbat cel mai puțin de-a
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
petrec în viața reală, nu au destul suspans. Ele au nevoie să fie exagerate. Principiul extremismului stimulilor acționează pentru a ne asigura că detaliile irelevante sunt eliminate, iar cele importante sunt intensificate și făcute mai extravagante". (Morris, 2010, pp. 300-301) Conformismul social, ca efect al puterii disciplinare, de care vorbea Michel Foucault, epuizează repede potențialul de noutate conținut într-o tendință creată în concordanță cu principiul contradicției stimulilor, mai ales că hedonismul consumist a consacrat dictonul ceea ce este nou este mai
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
superiorității lui numerice, nu se pot răzvrăti, cu care, pentru că sunt copii, nu pot discuta și din care nu pot fugi în orice altă lume pentru că lumea adulților le este barată. Reacția copiilor la această presiune tinde să fie ori conformism, ori delinvență juvenilă și este frecvent un amestec al amândurora. (Arendt, 1997, pp. 189-190) De fapt, credem că se pot aduce două corecturi ideilor exprimate de Hannah Arendt: în primul rând, tirania grupului înseamnă de cele mai multe ori tirania unui singur
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în favoarea unei atitudini paseiste de imposibilă întoarcere la relații mai puțin complexe și periculoase cu natura sau cu infrastructura civilizației umane. Libertatea de a alege, mai ales atunci când numărul alternativelor este practic nelimitat este mult mai stresantă decât acceptarea unui conformism liniștitor, iar acceptarea directivelor unui "purtător al autorității" doar pentru că ocupă o poziție dominantă într-un context dat, "trebuie repudiată din motive morale". (Bochenski, 1992, p. 62) Zygmunt Bauman face referire la versiunea apocrifă a unui episod din Odiseea (transformarea
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
raționale a individului; cu alte cuvinte, în ceea ce privește subiectul nostru, progresul în umanitate înseamnă eliberarea noastră de propria noastră natură instinctuală, pentru a ne asemui, pesemne, îngerilor. Din păcate, constată Andrei Cornea, ne aflăm în prezența unei iluzii periculoase: "[...] tribalismul, slugărnicia, conformismul, resentimentul etc. au de partea lor îmbrățișarea generoasă a mamei-natură, căldura instinctuală a devenirii firești; de aceea sunt nu numai previzibile, dar și probabile. Opusele lor libertatea, curajul, singularizarea, generozitatea, toleranța rațiunea -, dimpotrivă, fiind de fapt străine firii noastre adânci
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
se așeze sub stindardul iluminismului, pe care îl criticase anterior). Argumentul autorului trimite la spiritul gregar al grupurilor umane primitive, care nu puteau face față provocărilor supraviețuirii decât prin conformare și prin supunere; dacă se poate vorbi îndreptățit de un conformism inițial, la fel de îndreptățit se poate vorbi și de ierarhizare, de dobândire a unei poziții preeminente în cazul grupului; dar ierarhia și dorința de afirmare în cadrul acesteia nu au debordat în individualism și unicitate (ca marcă a curajului de a fi
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în cazul grupului; dar ierarhia și dorința de afirmare în cadrul acesteia nu au debordat în individualism și unicitate (ca marcă a curajului de a fi liber), ci în supunere (consideră Andrei Cornea) care, în mod catastrofal, s-a suprapus peste conformism, cele două rele (acolo unde a fost cazul) întărindu-se reciproc. Din acest motiv, suntem doar parțial de acord cu analiza lui Andrei Cornea: Spre egalitate ne îndeamnă, [...] firea noastră cea mai adâncă, în timp ce libertatea se cere a fi cucerită
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în general, dar prezintă și o creștere a sentimentului de securitate și o scădere a victimizărilor. Ar putea exista o distorsionare, ținând de vârsta prea mică a elevilor chestionați. Utilizarea chestionarului pentru elevii din ciclul 3 ar fi inadaptată din cauza conformismului copilăresc. Putem să respingem această obiecție. În realitate, după cum sunt în școala elementară sau în gimnaziu, copii de aceeași vârstă au opinii extrem de divergente, iar în spatele efectului legat de variabila vârstă stă un efect structural mult mai important. De altfel
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
din școlile elementare la întrebarea: "Cum sunt relațiile tale cu învățătorul sau învățătoarea ta?" este pozitiv, de vreme ce 80% dintre copii declară că această relație este bună sau foarte bună. Dar cum să interpretăm un asemenea plebiscit? Ca un efect al conformismului copilăresc sau ca un semn al bunei calități a învățătorilor? Dacă ar fi doar efectul vârstei am putea crede că aceste răspunsuri nu variază în funcție de faptul că acești copii de aceeași vârstă sunt în școala elementară sau în gimnaziu sau
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de obicei, cu sângele care curge, cu armele care trag, o invazie brutală și irepresibilă. Poate să nu aibă importanța care i se dă câteodată. 2. Riscul invers este cel al negării, o altă capcană de temut. El ține de conformismul care reduce analiza violenței școlare la o perspectivă hipercritică față de o cauzalitate îndepărtată "ultraliberalismul" -, condamnând la neputință în așteptarea unei mutații globale și foarte improbabile. Pentru a scăpa de acest negaționism bine intenționat, e nevoie de o viziune a lumii
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
virtual al transmisiilor. Ideologic, Orlan vrea să denunțe ideea de fumusețe feminină naturală, să artificializeze și să defamiliarizeze conceptul de naturalețe. Nasul artistei este remodelat după tiparul nasului Dianei (Fountainebleauă, zeița care a refuzat subordonarea în fața zeilor-bărbați. Respingerea standardelor de conformism și de armonie se continuă cu reconfigurarea ochilor după modelul Psyche (Gerômeă, simbol al nevoii de iubire și de frumusețe spirituală. În fine, buzele Europei (François Boucheră și bărbia zeiței Venus (Botticelliă sunt alese drept paradigme vizual-corporale pentru a semnifica
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
studiu întreprins de Consiliul Internațional al Artelor "Publicul și arta modernă" a identificat faptul că vizitatorii au tendința de a prefera și de a se aduna în jurul operelor consacrate, cu valoare patrimonială de excepție. Pornind de la acest fapt putem explica conformismul gusturilor, subliniat mai ales atunci cînd este vorba în a aleage o lucrare considerată a fi cea mai îndrăgită de respectivul vizitator sau de un anumit grup. Urmărind comportamentul publicului în muzee, atît în Europa, cît și în America, Marshall
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
elevi - cadre didactice - cadre didactice - elevi - cadre didactice - cadre didactice - foruri de conducere - cadre didactice - părinții elevilor 2. Sursele conflictului În categoria surselor se încadrează următorii factori: a. aspectul fizic; b. mediul social / economic; c. aspectul minoritar; d. popularitatea și conformismul; e. performanța școlară; f. caracterul și temperamentul; g. inteligența; h. comportamentul; i. hobbyuri; j. prejudecata. 3. Cauzele conflictelor elevi - elevi · folosirea uni obiect personal fără acceptul posesorului; · lipsa de înțelegere față de celălalt; · obrăznicii; · glume nepotrivite; · pâra; · jignirea; · violență fizică. 4
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
scriitorului. Prima carte, Francisca, e un roman-cronică al unor transformări sociale postbelice și a fost remarcată la vremea apariției datorită viziunii novatoare în care trata subiecte ce în epocă se bucurau în mod curent de abordări convenționale; acuzată ulterior de conformism conjunctural față de „comandamentele” impuse de politica de dirijism cultural a oficialității comuniste, parțial repudiată de autorul însuși, cartea nu e, totuși, neglijabilă sau neinteresantă: temele predilecte și obsesiile romancierului, caracteristice, sunt deja depistabile în acest volum de debut. În absența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
în folosul unor proiecte politice contemporane, adesea greu de justificat în fața opiniei publice americane și internaționale ca și, tot mai mult în ultimii douăzeci de ani, în fața cetățenilor israelieni și a evreilor din diaspora pentru care spiritul critic trece înaintea conformismului și pragmatismului. Formula „industria Holocaustului” are o istorie complexă și polemică: a fost întru câtva lansată de publicistul și scriitorul Leon Wieseltier, care acum o regretă; Wieseltier, cunoscut la noi în urma publicării în 22 a recentei sale polemici cu Adam
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
vor fi, de asemenea, exprimate în răspunsurile la ancheta cu tema „Noua spiritualitate” (2/1928). Dau curs întrebărilor N. Iorga (noua spiritualitate este una creștină, „divină”), Octavian Goga (de pe pozițiile unui naționalism ortodoxist), E. Lovinescu („noua spiritualitate” o constituie un „conformism etic” grefat pe mistică și ortodoxie), Lucian Blaga (optează pentru mit, transfigurarea realității și metafizică), Nichifor Crainic (afirmă o poziție tradiționalistă extremă, definită ca naționalism integral), Șerban Cioculescu (vede în noua spiritualitate un individualism bazat pe eul intelectual), Ionel Jianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290192_a_291521]
-
de accesibilitate propagandistică a expresiei. Ulterior, când presiunea dirijismului politic a mai slăbit întrucâtva, poetul s-a străduit să-și pună în valoare filonul de sensibilitate genuin, relativ comun de altfel. Structural mai degrabă romantic, cultivând constant, dar cu un conformism prudent, procedeele expresive ale poeziei moderne, practică o lirică relativ „naivă”, artizanală, fără enormități, dar și fără sclipire, reușind să apară ca un fel de Panait Cerna întârziat. În mesajul lui se pot desluși o neliniște difuză, aprehensiunea - discret sugerată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288774_a_290103]
-
la textul parodiat după principiul împingerii la absurd. Sunt găsite și valorificate chei și registre, situații și stări variate. Umoristul își întrevede misiunea în tentativa de a proiecta asupra lucrurilor lumina firescului, a naturalului și de a deconspira automatismele, convenționalul, conformismul social și psihologic. În parodii T. adoptă rolul de critic literar care ironizează clișeele, pozele meditative, ticurile stilistice, ca în textele care pleacă de la Grigore Vieru, Leonida Lari, Dumitru Matcovschi, Aureliu Busuioc ș.a. Epigramele și miniaturile lui valorizează paradoxul, surpriza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
Deși există anumite inclinații și înzestrări înnăscute în fiecare dintre noi, creativitatea poate fi învățată și dezvoltată. Aceasta nu se poate realiza însă dacă sistemul pedagogic dominant este unul care accentuează conformismul și reproducerea servila a informațiilor transmise de educator. Conceptul de creativitate, unul dintre cele mai fascinante concepte cu care a operat vreodată știință, este încă insuficient delimitat și definit. Aceasta se explică prin complexitatea procesului creativ, ca și prin diversitatea
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
rezolvare, analiza problemei, găsirea soluției de rezolvare; • verificarea. Învățarea creativă se realizează folosind învățarea euristica prin problematizare, dialog, conversație euristica,descoperire, modelare, etc. Modalități de stimulare a conduitei creative la elevi presupun și eliminarea unor obstacole care împiedicată adesea creativitatea: conformismul (oamenilor obișnuiți nu le place ceea ce iese din comun; ei nu au încredere în fantezii); algoritmii (o suită de reguli efectuate într-o ordine aproximativ constantă); obstacole emotive: teamă de anumite greșeli, descurajarea rapidă. Stimularea creativității elevilor se poate face
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
producției culturale. Trei ani mai târziu, Codul eticii și echității socialiste deschidea calea unor noi ingerințe opresive în viața instituțiilor și chiar a persoanelor: etica noului regim condamna, de pildă, celibatul, divorțul (mai ales pentru femei) și alte transgresări ale conformismului pe care insistența asupra locului central al familiei și reproducerii le difuzau în prelungirea politicii nataliste. Dincolo de asemenea considerente mai puțin evidente, Codul eticii a reprezentat un nou prilej de înfierări și chiar de epurări, marcând totodată prezența stridentă și
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
imposibil, să susții un doctorat, să dai concerte în străinătate sau să ocupi o poziție academică oricât de modestă fără această cvasiformalitate, care nu dădea în niciun fel sentimentul unei opțiuni majore de viață, ci doar pe cel al unui conformism generalizat. Aproape că deveneai suspect dacă nu intrai în partid: "face pe nebunul" era cel mai banal diagnostic, dar se putea și mai rău, să fii bănuit că dai informații Securității (se șoptea că erau preferați informatorii care nu erau
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]