3,867 matches
-
sincer: - Ohohoo, să ne trăiți domnoo și vă mai așteptăm pă la noiii... A fost condus acasă de noii săi prieteni și a intrat pe ușă fredonând: „pușca și cureaua lată, ce bărbat eram odată”. Soția sa, deloc impresionată de conotațiile profund dramatice ale poemului a profitat în mod scandalos de starea sa de confuzie și l-a folosit îndelung, în toate felurile. Dimineață a ieșit din comă în aburii unei cafele așezată pe noptieră. A zâmbit cleios dar a apucat
COMPLOTUL GOSPODINELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362705_a_364034]
-
ca pe o mare bogăție spirituală, ca pe un tezaur la care jurământul păstrării cu sfințenie era tocmai respectul ducerii pe mai departe, din generație în generație, a datinilor și obiceiurilor moștenite: Specificitatea universului de simboluri și imagini încărcate cu conotații impregnate de specificul vieții agrare, dau nota definitorie a mentalității românești, în ultimă instanță a spritului național. (Anuar IEF, Moraru, 1990:54). Obiceiul constituie obișnuița însă nu cea omenească, domestică, ci una în care omul se leagă strâns cu divinitatea
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
și populația românească, schimbarea prenumelui copilului era urmată de un nou botez, o nouă dăruire a vieții Domnului Iisus Hristos. Toate riturile de trecere își au obiceiurile lor specifice, creștine sau necreștine, care fac ca ceremonialul să primească o altă conotație, mult apropiată de divinitate prin participarea nemijlocită a reprezentanților credinței respective, față de o simplă și fără importanță celebrare familială. Biserica ortodoxă și lumea satului și-au avut rolul însemnat în viața fiecărui membru al comunității consiliat în toată activitatea lui
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
propună o teorie în care acești termeni să fie corelați și explicați pe înțelesul tuturor. Dacă noțiunile de Rai și Iad apar în scrierile antice precum cele din Biblie, în ceea ce privește scrierile filosofice, mai recente, acestea nu mai pot avea aceleași conotații. Mai degrabă, modul de prezentare al celor două tărâmuri biblice (Rai și Iad), pare unul motivațional pentru cititor: încercarea de a forma un stil de viață corect, etic, al individului, prin prezentarea celor două stări finale, din care doar una
RAIUL, IADUL ŞI REÎNCARNAREA de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370220_a_371549]
-
îmbiba. Ovidiu mânuiește o imagistică bogată în reverberații, bazată pe asocieri ingenioase de cuvinte, pe utilizarea unui vocabular expresiv, generator de numeroase efecte vizuale și auditive, pe o scriitura intens colorată,chiar alambicata, prețioasă. Abundă metaforele și metonimiile, termenii și conotațiile poetice. Fraza este îndeobște amplă, întemeiata pe o subordonare savanta. S-ar spune că poetul diminuează distanțarea să de poetica clasicismului augusteic. Dar tendințele spre înnoirea limbajului continuă să acționeze și în Metamorfoze.” Eugen Cizec Între anii 2 și 8
2017- ANUL OVIDIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353369_a_354698]
-
dat uman esențial. Pervertit sau anihilat de mecanismele sociale manipulatoare, nivelatoare și destructurante. În stilistica modernistă și postmodernistă, versul „s-a normat fericirea cotidiană” este unul metaforic, revelator. Care în cel mai acut spirit modernist devoalează „misterul” lumii actuale. Având conotația că, iată, s-a ajuns până acolo încât s-a normat fericirea. Adică, în subiacență, s-a normat totul și s-a ajuns să se normeze până și ce nu poate fi normat, standardizat. Respectiv fericirea cotidiană. Într-o ipotetică
MODERNISM ŞI UBICUITATE POETICĂ ARTICOL DE ELENA STEFAN de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353042_a_354371]
-
TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ȘI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 484 din 28 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Categoric, pentru patriotul Vasile Șoimaru, harnicul militant pentru Unire, Prutul nu mai are conotația de hotar nedrept în sânul Neamului. Niciun basarabean, cred, n-a trecut Prutul de-atâtea ori de câte a facut-o universitarul de la ASEM Chișinău în ultimele două decenii, doar cu scopul de a trezi din somnul uitării românismul cel
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
sunt poporul de rând și masele anonime. Se observă, în contextual europenizării și al fenomenului globalizării, că acești oameni de rând,anonimi amenință să disloce nu numai indivizi universali ca Napoleon,să zicem,,ci toate figurile elitiste, termen care în conotația sa actuală, include regi,președinți, aristocrați, cât și lideri ai clasei muncitoare-toți cei care se desprind de masele anonime pur și simplu datorită faptului că nu sunt anonimi,că posedă identități pregnante,care pot fi lesne recunoscute ca aparținând numai
REVOLTA EROILOR DIN OGLINDA RĂUFĂCĂTORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354041_a_355370]
-
2006 după care ne desfășurăm mare parte din activitatea noastră și din care reise în mod categoric neutralitatea statului în ceea ce privește viața religioasă a societății. Este o nuanță aici, dar una importantă: laicitatea, termen inspirat de tradiția legală franceză are o conotație restrictivă, de excludere a religiei din spațiul public; neutralitatea în schimb are o conotație pozitivă, implică respectul față de rolul public al cultelor. Cu alte cuvinte, statul român recunoaște cultele religioase, este interesat de activitatea și aportul lor la binele comun
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]
-
în mod categoric neutralitatea statului în ceea ce privește viața religioasă a societății. Este o nuanță aici, dar una importantă: laicitatea, termen inspirat de tradiția legală franceză are o conotație restrictivă, de excludere a religiei din spațiul public; neutralitatea în schimb are o conotație pozitivă, implică respectul față de rolul public al cultelor. Cu alte cuvinte, statul român recunoaște cultele religioase, este interesat de activitatea și aportul lor la binele comun al societății, le sprijină, dar nu privilegiază niciunul dintre ele. În plus, tratându-le
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]
-
galant, cocoană!”, „sparg, cocoană”. Cuvântul nenorocito pare a fi întrebuințat cu ambele accepțiuni „Persoană lipsită de noroc, nefericită” și „Persoană ticăloasă, de nimic”, iar cocoană, variantă a lui cucoană, este un grecism care în vremea lui Caragiale își pierduse deja conotația inițială pozitivă de a exprima reverența față de o persoană de sex feminin. Vorbele și comportamentul d-lui Lefter au un efect distrugător asupra interlocutorului care se dovedește o femeie slabă, incapabilă să-i facă față. Ea rabdă supusă și înspăimântată
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
cu bancherul, când află că biletele câștigătoare sunt viceversa: Formulele de adresare: dv și domnule sunt folosite iarăși rece și distant, fără nicio valoare de politețe. Este amenințător și acuzator. La adresa organizatorilor de jocuri de noroc folosește cuvinte cu o conotație negativă, înjositoare: infamii, șarlatanie, exploatare, bătaie de joc, vampiri. La nivel stilistic pe lângă comparația „și nu vă mai săturați ca vampirii”, foarte bine reprezentată este repetiția fie a unui cuvânt: „viceversa”, „proști! proști! proști!”, a propoziției „să ne revoltăm” sau
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
vechime diferită în limba română. Cele mai multe sunt formate în limba română prin mijloace interne. Moftangiu este format prin derivare, prin adăugarea sufixului de origine turcă -angiu la substantivul moft tot de origine turcă, atât sufixul cât și baza având o conotație negativă foarte puternică, iar pungaș de la pungă și sufixul de origine slavă cu o valoare negativă -aș. Prăpădit este un substantiv format prin conversiune de la verbul a prăpădi provenit din bulgărescul propadam. Substantivul un ăla s-a format prin articulare
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
nestingherit metoda și exprimarea nepedagogică, așteptându-se, poate, la recompense și mai mari, „într-o soțietate fără prințipii” și fără educație. Modul de exprimare al lui Marius Chicoș Rostogan devine o sursă a comicului prin asocierea unui cuvânt cu o conotație pozitivă cu unul cu o conotație negativă: „Bravo, prostovane”, asocierea de cuvinte din limbi diferite: „Silențium, măgarilor”, de latinisme cu termeni populari și neologisme: „că-z fără instrucțiune și educățiune, un popor doară e învins astăzi în lupta pentru existență, și
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
-se, poate, la recompense și mai mari, „într-o soțietate fără prințipii” și fără educație. Modul de exprimare al lui Marius Chicoș Rostogan devine o sursă a comicului prin asocierea unui cuvânt cu o conotație pozitivă cu unul cu o conotație negativă: „Bravo, prostovane”, asocierea de cuvinte din limbi diferite: „Silențium, măgarilor”, de latinisme cu termeni populari și neologisme: „că-z fără instrucțiune și educățiune, un popor doară e învins astăzi în lupta pentru existență, și cine-i învins, apoi acela dă
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
de condiție socială diferită: domnul Lefter este funcționar mărunt la un minister, jupân Dumitrache este negustor, Marius Chicoș Rostogan, profesor. Semnificative pentru definirea condiției sociale a personajelor și a modului lor de exprimare sunt și numele acestora: Eleuterios are o conotație etimologică pozitivă, însemnând „liber”, în limba română a dobândit un sens figurat, negativ, „liber de bani”, „sărac.”, Dumitrache și Ftiriadi sugerează originea grecească a personajelor, făcându-se aluzie la acei greci îmbogățiți peste noapte și strecurați în funcțiile politice ale
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
din 23 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Mârlănia, din familia lexicala a mârlanilor jieni, așa batjocoriți odinioară, de ungurii din Imperiu, și din aceeași prașila cu „român împuțit” ( momârlanii umblau pe munte călare pe căluți aproape asini, - momârle) - are și conotații din lumea ciobanilor... Berbecii acuplați cu oile, le „mârleau”... Câtă ură poate fi în astfel de porecle date de ocupantul parvenit, în... mîrlănia „istoriei”! Dintre atâtea nenorocite de năravuri vocaliste - terminologia această, a abjecțiunii, poarte prin contaminare, poate prin clocire
MIC DICTIONAR AL URII „DE SINE” (PATAPIEVICI) de EUGEN EVU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353246_a_354575]
-
așteptam la ceva, care să nu corespundă cu ce aveam în fața mea. La o persoană durdulie, bondoacă, sau cine știe, poate chiar înaltă, dar nu după gustul și speranțele mele. De fapt era o întâlnire amicală, fără de nicio intenție sau conotație sentimentală din partea amândurora. Asta nu și în subconștient, fiind amândoi singuri și fără nici o obligație. - Sărut mâna, doamnă. Eu sunt cel așteptat? încerc eu o introducere care să mă salveze, de la uimirea ce mă cuprinsese, la vederea sa. -Nu sunteți
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]
-
Te implici mai mult decât e cazul! Să nu pierzi controlul situației. - Marge, cei doi vorbeau despre cum să scape de copii ... și de mine! - Lucrurile se complică. Nu-mi place ce aud. A scăpa de cineva, poate avea multe conotații. Nu știm, până unde sunt capabili să meargă! Presimt, că foarte departe. Consider că o discuție cu lordul este urgentă. Gluma se îngroașă. Dacă nu-l anunți, tu, pe M.Joseph, o fac eu! - Nu, Marge! Te rog! Mai lăsăm
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
martie 2014 Toate Articolele Autorului UN MIT CARE A DEVENIT REALITATE, ZBORUL Geantă Constantin Pornind de la cele arătate de Mircea Eliade și anume faptul că mitul codifică o experiență cu implicații generale la nivelul unei comunități umane, iar visul are conotații particulare la nivel experienței al unei anumite comunități, constatăm că foarte multe deziderate ale omenirii au trecut din vis în mit, iar mai târziu au devenit realitate. Astfel, mitul, cuvânt provenit din grecescul mitos, este definit ca o narațiune tradițională
UN MIT CARE A DEVENIT REALITATE, ESEU DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353708_a_355037]
-
îi părea rău fiindcă o supărase pe soția sa. Dorea să o împace cumv, dar în acele clipe nu știu ce să-i spună. De aceea procuratorul tăcu. În ochii lui ea era o simplă femeie și atât. ,, Știa ea oare ce conotații politice luase acel caz, și cu ce implicații? Habar n-avea! Ea trăia de fapt foarte puțin în lumea lui, neînțelegând mare lucru din realitatea înconjurătoare. Înțelegea ea oare că el fusese investit de cezarul Tiberius cu ajutorul lui Lucius Aelius
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
excluderii celorlalte divinități ca fiind falsuri. Intrase de câteva ori în polemică pe această temă la Roma, cu câțiva iudei, cunoștințe întâlnite întâmplător pe la petreceri sau în alte ocazii, însă nici unul dintre ei nu îl convinsese câtuși de puțin de conotațiile cultului, însă intrase în polemică pe această temă și chiar imaginase un scenariu destul de sumbru. Presupunând prin absurd că acel unic zeu al evreilor ar fi câștigat simpatia mai multor oameni din imperiu, fie ei simpli cetățeni sau patricieni, senatori
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
a punctat un aspect deosebit: acest eveniment a avut loc într-o lună în care s-au sărbătorit Mihai Eminescu (163 de ani de la naștere), Ziua Culturii Naționale (15.01.2013) și Mica Unire (24.01.2013), căpătând astfel o conotație aparte. Totul pe fundalul expoziției de imagini cu Bistrița de ieri și de azi, autor Marin Ecsed. A fost o seară a prieteniei, a legăturii spirituale între scriitori, o punte de literatură și muzică între două orașe frumoase, cu vechi
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 770 din 08 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354575_a_355904]
-
Între ontic și temporalitate în căutarea adevărului Absolut. Volumul de poezii ,,Obsesia deșertului” al eruditei poete Valentina Becart, păstrează încă mirosul de carte proaspătă, abia ieșită de sub ,,teascurile tiparniței”. Sintagma, segmentul lingvistic ,,obsesia deșertului”, cu toată simbolistica, cu toate subliminalele conotații semasiologice, mă duce pentru o clipă la Eclesiast: ,,Deșertăciunea deșertăciunilor, toate sunt deșertăciunui”. Mă duce, am zis, dar poeta iese din sine, și prin mijlocirea eului liric, crează o poezie ontică, nedetașându-se de zoroastrism, în ecuația unei antropologii filozofice
CRONICĂ REALIZATĂ DE VASILE POPOVICI VOLUMULUI OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354680_a_356009]
-
face un pas fără a fi împroșcat cu noroiul unei legi, nu poți bea o gură de apă fără a fi sancționat de nu știu ce instituție care distribuie apa, nu poți lega două cuvinte fără a fi tras la răspundere pentru conotația lor care aduce atingere nu știu căror interese generale. Orice acțiune normală comportă un risc pe care nu și-l mai asumă aproape nimeni. Pușcăriile sunt pline ochi de nevinovați dar asta nu mai scandalizează, faptul acesta nu mai produce
TAINA SCRISULUI (6): OSÂNDA DE A FI SCRIITOR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354727_a_356056]