1,227 matches
-
a împăca, pe cît de armonios se putea, mersul înainte (inevitabil) cu tradiția (care nu era doar o simplă nostalgie, ci depozitarea valorilor), această dorință era autentică, sinceră, și nu doar un joc sau un pretext al inerției. Apariția unui conservatorism adevărat și coerent ca partener legitim de dialog al liberalismului și al diverselor utopisme ale vremii a constituit o realizare istorică de proporții. Nu numai că a generat soluții practice valabile mai mult de un secol, dar a oferit și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
păstra sensul comunității originale (opunându-se schimbării), fie pentru a asigura binele general (prin revoluție), fie pentru a găsi un echilibru între cele două (prin schimbare moderată). Regăsim aici liniile de argumentare și acțiune ale celor trei mari ideologii moderne: conservatorismul, socialismul, liberalismul, din care se hrănesc partidele politice moderne. Dacă am sta să definim politicul prin cele două aspirații fundamentale, astfel încât să vedem în el un agent al schimbării sociale care caută binele fără tehnici totalitare, ar trebui să căutăm
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Institutul de Studii SudEst Europene (Academia Română). Volume publicate, coordonate și editate (selectiv): Pe urmele "Belgiei Orientului". România la expozițiile universale sau internaționale belgiene de la Anvers, Bruxelles, Liège și Gând, 1894-1935 (2004); Ecouri românești în presa franceză. L'Illustration, 1843-1944 (2005); Conservatorismul românesc (concepte, idei, programe) (2006); Universitate și Politică. Evoluții instituționale românești și trasee europene de formare intelectuală, secolele XIX-XXI, (coordonator, împreună cu Irina Nastasă-Matei) (2014) etc. La Editură Institutul European a mai publicat: Imagini ale identității naționale. România la expozițiile universale
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
temelor și valorilor locale. În județul învecinat - Dorohoi, în 1928, un grup de scriitori evrei pune bazele revistei avangardiste Unu. Sașa Pană, Stephan Roll, Ion Călugăru, Ilarie Voronca și alți colaboratori decid spargerea tiparelor și revoluționarea creației prin renunțarea la conservatorism și tradiționalism artistic. Mișcarea avangardistă este continuată în capitală, dar locul nașterii a fost provincia moldovenească. Presa centrală a atacat atât caracterul modernist al unei mișcări literare conduse de evrei, dar și provincialismul inițial al publicației. În memoriile sale, Sașa
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cunosc neînțelegerile omenești cu fiecare dintre ei." Lui Maiorescu și junimismului politic li s-a adus învinuirea de oportunism. Or, poziția politică maioresciană - constată Vladimir Streinu în studiul Titu Maiorescu în " - era foarte limpede: "liberalism moderat bătând înspre conservatori și conservatorism însuflețit de noile vremi bătând înspre liberali, adică un centrism luminat susținut din amândouă părțile de convingeri teoretice și nu de interese practice." Meritul mare al lui Maiorescu (în Maiorescu și rolul criticiiă este de a fi întemeiat o direcție
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
drept un azil pentru întrebările despre valorile absolute și adevărurile supreme, despre fundamentul moralității, care își exprimă dezacordul cu privire la statutul individului captiv. Pentru importanți oameni ai Bisericii, întîlnirea a condus la adeziune față de pluralism și libertate de conștiință, la refuzul conservatorismului (Adam Michnik, Prețul rostirii adevărului, în O filozofie a intervalului. In honorem Andrei Pleșu, volum colectiv coordonat de Mihail Neamțu și Bogdan Tătaru-Cazaban, Humanitas, București, 2009, pp. 61-79). dar le folosește în genere ca pe niște materiale de construcție ; nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
către adevărul ultim, ca polifonie a mărturiilor privind radiația misterului divin în mintea și în cuvîntul omului. Dinaintea acestei tradiții se așază conștiința spirituală, adeseori prea puțin ajutată de discursul religios oficial, înclinat de multe ori spre generalități adormitoare, suficiență, conservatorism. Mai sensibili față de noutatea materialului pe care veacul îl pune în fața credinței, mai liberi și mai îndrăzneți în problematizările lor decît teologia oficială, mai înclinați să exploateze parodoxurile realului, gînditori laici și teologi nonconformiști au creat, în modernitate, punți între
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ideologie" și ceva mai înainte de a apărea sensul negativ al acestui termen (la Napoleon și Marx). Fără să urmeze vreun canon, Locke pune bazele unei ideologii, numită adesea "occidentalism", în cadrele căreia au apărut apoi ideologiile moderne particulare (liberalismul, socialismul, conservatorismul și naționalismul). Toate ideologiile politice moderne au operat cu conceptele pe care filosofii moderni, între care Locke ocupă locul dominant, le-au definit. Și Marx, în încercarea lui tragică de a se desprinde de modernitate, a rămas captiv tot conceptelor
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
adaugă pe măsură ce altele se uită. Prezentarea printr-o schemă are virtutea de a permite o viziune globală asupra -enomenului. Metode antitetice. De multe ori oamenii nu sunt creativi datorită unui comportament șablonard. Acest tip de comportament, determinat de un anume conservatorism, se bazează pe răspunsuri și soluții date con-orm unor rețete, -ormule, șabloane, algoritmi care s-au dovedit e-iciente în rezolvarea unor probleme asemănătoare. Comportamentul șablonard, conservatorismul, conormismul constituie deci piedici, blocaje ale spiritului creativ. Metodele antitetice își propun tocmai spargerea
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cocuta BUNDUC, Liviu RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92838]
-
sunt creativi datorită unui comportament șablonard. Acest tip de comportament, determinat de un anume conservatorism, se bazează pe răspunsuri și soluții date con-orm unor rețete, -ormule, șabloane, algoritmi care s-au dovedit e-iciente în rezolvarea unor probleme asemănătoare. Comportamentul șablonard, conservatorismul, conormismul constituie deci piedici, blocaje ale spiritului creativ. Metodele antitetice își propun tocmai spargerea, distrugerea acestor tipuri de comportamente, aruncarea la coș a rețetelor, a -ormulelor, a șabloanelor și a tiparelor. - Concasajul, distrugerea, s-ărâmarea vizează schimbarea unor mentalități, a unor
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cocuta BUNDUC, Liviu RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92838]
-
exagera - explicabilă prin atașamentul sentimental, prin dorința de convingere și de prozelitism, pentru sensibilizarea -actorilor de decizie sau a sponsorilor. Dar de cele mai multe ori se găsesc și opozanți care, de asemenea, au tendința de a exagera cu contra-argumente - dictate de conservatorism, de invidie, de pregătirea propriilor proiecte etc. Adevărul se a-lă undeva la mijloc, între cele două extreme. Dar extremele pot avea valoare emulativă. - altă metodă o constituie re-acerea drumului parcurs de omenire în domeniul descoperirilor, al invențiilor și inovațiilor
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cocuta BUNDUC, Liviu RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92838]
-
bunicii lor, de unde și conflictul privind normele universal acceptate ale drepturilor omului. Ce consecințe are susținerea tot mai puternică a egalității între sexe? Ele ar putea fi descoperite în primul rând în comportamentul electoral și opinia publică. Așa cum am notat, conservatorismul politic al femeilor este un fenomen larg răspândit în lumea occidentală după război (Lipset, 1960; Lipset și Rokkan, 1967; Blondel, 1970). Desigur, clivajul dintre bărbați și femei nu era la fel de marcat ca cel de clasă, religie sau regiune, dar era
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
partidele se unesc pentru a-și menține privilegiile pe care singuri le propun și le votează, casta politică organizează ceea ce simbolic Mihaela Miroiu numește mineriade, această castă una promite, alta face, stând de fapt cu spatele spre promisiunile electorale, îmbrățișând conservatorismul și paternalismul. Teza pe care o formulează Mihaela Miroiu este că responsabili pentru anomaliile pe care le trăim sunt deopotrivă politicienii, cei care iau decizii, dar și cetățenii care acceptă tacit să stea cu mâna întinsă spre pomana statului. Libera
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și impozitele. Economia naturală este micul artificiu prin care românul supraviețuiește. Civilizația nu a aerisit decât pe alocuri tradiționalismul care exhală mirosurile sărăciei, ale nedezvoltării, ale așteptării unui tată bun care să-ți ofere mură-n gură toate bunătățurile. Un conservatorism etern ne încremenește la setul de cuvinte străvechi: brânză, barbă, viezure. Ce vor cetățenii și care cetățeni? Ce-ar trebui să vrea cetățenii? De ce-ar trebui ei să aspire spre valorile unui stat liberal? De ce ar vrea ei să
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
sub regimul comunist, dar fără a fi structural comunistă sau măcar superficial comunizată. Este cazul a privi mai ales această ultimă situație cu sânge rece. Generația în vârstă, în care domină vechii deținuți politici, este acuzată de pasivitate, imobilism, gerontocrație, conservatorism, lipsă de percepție a mutațiilor intervenite în societatea românească în ultimele cinci decenii. Unor tineri și ei nu sunt deloc puțini , supraviețuitorii vechii generații le par depășiți, perimați, sclerozați. Cineva îi compara recent, foarte grațios, chiar cu animalele antediluviene din
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în ciuda simpatiei manifestate de Palmerston pentru mișcările pentru drepturi constituționale și politice din vestul Europei, atitudinea sa a fost mult mai pragmatică, în termeni geopolitici, în cazul celor din Europa est-centrală, unde ar putea fi suspectată chiar de alunecare în conservatorism. în cadrul unei dezbateri, care a avut loc la 20 martie 1849 în Camera Comunelor, în replică la o moțiune introdusă de lordul Dudley Stuart, Palmerston declara: „Rusia are anumite relații cu acele Principate (Române) ca Putere protectoare în virtutea tratatelor, și
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
exemplu, sistemul educațional poate dezvolta componente privind educația ecologică sau educația pentru dezvoltare durabilă. Dacă liberalismul, pornind de la distincția dintre societatea civilă și societatea politică, duce, cel puțin teoretic, la construcția unor instituții neutrale în raport cu diversele alegeri și preferințe individuale, conservatorismul și socialismul renunță la imparțialitate și se amestecă în aceste alegeri, în sensul că instituțiile statului conservator sau socialist premiază virtutea și pedepsesc viciul, corespunzător propriilor grile și ierarhii de valori. Conservatorismul propune o ierarhie de valori bazată pe morala
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
instituții neutrale în raport cu diversele alegeri și preferințe individuale, conservatorismul și socialismul renunță la imparțialitate și se amestecă în aceste alegeri, în sensul că instituțiile statului conservator sau socialist premiază virtutea și pedepsesc viciul, corespunzător propriilor grile și ierarhii de valori. Conservatorismul propune o ierarhie de valori bazată pe morala tradițională, dezvoltată în dependență de religie și cultură. Socialismul propune revizuirea moralei tradiționale, fiind deschis spre asimilarea de noi valori, diferite de cele ale culturii și religiei dominante în tradiția istorică a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
90-93. 39 Robin Attfield, A Theory of Value and Obligation, Croom Helm, Londra, New York, Sydney, 1987, p. 13. 40 Dar și tradițiile? Atunci, cel ce încalcă o tradiție este imoral. Aceasta însemna că o moralitate întemeiată pe tradiție duce la conservatorism. În acest sens se poate discuta despre condițiile în care acceptăm noul și revizuirea unei tradiții, a unui mod de viață. Tema are relevanță pentru etica mediului în măsura în care însemnătatea morală a strămoșilor obligă la continuarea unui mod de viață. 41
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fericirea oamenilor și suficient de puternică pentru a împiedica influența Bisericii. De asemenea, Montesquieu critică cu vervă deosebită efectele arbitrarului, dar nu vede soluția decît într-o echilibrare a puterii regale absolute cu ajutorul aristocrației, sfătuitoare firească a suveranilor. Față de acest conservatorism, ideile lui Rousseau par de-a dreptul revoluționare. Numai el realizează o critică socială a statului european. Văzînd în inegalitate izvorul problemelor politice ale epocii, el pune la punct teoria "contractului social": puterea politică nu trebuie să se bazeze pe
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
clasa majoritar?, sau pe Solomon Katz � alias Constantin Dobrogeanu-Gherea (1855-1920) care spunea c? societatea rom�neasc? a celei de-a doua jum?ț??i a secolului al XIX-lea era �n �stare de neoiob?gie�, �starea liberal?� fiind o iluzie; ��conservatorismul lui Titu Maiorescu (1840-1917) de pild?, cel care, �n Contra direc?iei de azi a culturii rom�ne, cerea că �formele politice� ?i �formele culturale� s? aib? un fond solid pentru a nu fi discreditate de c?tre oameni; nu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
s?riț� au zis ?i f?cut al?îi� Privind fascicolul net al consecin?elor acelor vremi pentru epocile care au urmat, vedem cum �reformele bl�nde ?i graduale� au evitat �prefacerile n?prasnice� (Heliade R?dulescu vedea posibil un �conservatorism progresist�, Ha?deu spunea c? �progresul e posibil, nu ?i necesar�). Au existat �preludii pozitiviste�, mul?i c?rturari au urmat �ndemnurile lui Auguste Comte, dar f?r? că vreunul s? devin? �pozitivist sadea� (Al. Zub, op.cit., p.215). B.
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociale. De unde audien?a g�ndirii leplaysiene �n ??ri că Anglia, unde există o tradi?ie protec?ionist? mult mai puternic? dec�ț �n Fran?a ?i invers, discreditul �n propria lui ?ar?, Fran?a, �n care liberalismul politic ?i conservatorismul social n-au �ncetat niciodat? s? mearg? �mpreun? [Kalaora & Savoye, 1989]. ?coală liber? de ?tiin?e politice Catolicii nu s�nt singurii care vor s? scoat? ?ara din confuzia �n care intrase dup? dezastrul din 1871. Mai la centru pe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ruia �i cunoa?te opera fiindc? a f?cut, �n 1865, o prezentare critic? a acesteia. Că ?i �nainta?ul s?u, Boutmy este ostil interven?iei statului �n societate sau �n educa?ie. Dar el se �ndep?rteaz? de conservatorismul leplaysian prin opozi?ia manifest? fă?? de orice autoritate care nu e limitat?, ?i prin refuzul �ntoarcerii la tradi?ie, fiind ostil mo?tenirii ?i partizan al circulă?iei bog??iilor �n cadrul societ??îi. Din acest punct de vedere
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la �nceputul anilor treizeci. S-a putut remarcă (Lipset, 1963) c�ț de mult s-a transformat reflexia social? pe parcursul a dou?zeci de ani � trec�nd de la pesimism la optimism ?i, prin efect, de la un anumit radicalism la un conservatorism critic fă?? de valorile egalitariste inspiratoare a New Deal-ului. Sociologia american? analizeaz? ?i conjur? fenomenele de devian?? ?i de dezorganizare social?, dar studiaz? acum posibilit??ile schimb?rîi sociale �n condi?îi de stabilitate. Ea socote?te c? toate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]