1,379 matches
-
era temătoare: „Gândește-te că avem copii! Ce facem dacă te arestează poliția?“ Stroeșteanul a fost Însă cutezător și precaut. Socialiștii intrau În restaurant pentru a bea o bere și liderii lor se retrăgeau Într-una din camere, unde țineau consfătuirea. De obicei, socialiștii uitau să plătească sau, amabil, Dumitru Georgescu Îi servea el pe gratis, așa că falimentul a fost inevitabil. Generos prin structură, Dumitru Georgescu a ajutat mulți oameni să depășească momente critice din viață. Într-una din zile a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de stres... Augusta, din București, lui Pierre la Câmpulung 9 septembrie 1953 Dragul meu băiat, Abia astăzi am reușit să mă duc și să aflu despre tine. Toate aceste zile, de dis-de-dimineață și până seara târziu, le-am petrecut la „consfătuiri“ - și muream de curiozitate. Pot să te felicit: te-am găsit pe lista celor „reușiți“. Dar toți cei admiși tre buie să depună neapărat personal, până la 18 septembrie, o cerere de înscriere. La secretariat mi s-a spus că cursurile
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
fost, poate, singura mea bucurie. Căci Bucureștiul e la fel și noi suntem aceiași, doar mai osteniți puțin... Fiecare zi aduce după sine o mulțime de neplăceri și un foarte mic număr de realizări. Ultimele trei zile s-au ținut Consfătuirile... Au fost zile de nesfârșite întârzieri, de necontenită goană și nervozitate, mai cu seamă pentru cei ca de-alde mine, care au colocatari cu o poftă de mâncare sănătoasă și cu o rezervă serioasă de pretenții iraționale, iar pe deasupra - o
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
și atunci încep să mă simt îngrozitor, încep să-l urăsc, dar cu o ură supusă, și-mi vine să mă scufund în pământ de rușine... Ah, Petinca, dacă ai ști cât de îngrozitor pronunț româ nește! și totuși, la Consfătuiri, referatele le-am scris în limba română și am luat de mai multe ori cuvântul, pronunțând rar, dar cu suficientă siguranță. Cu plecarea lui Ion însă, progresele mele vor lua sfârșit, cu siguranță, și ele. Te sărut cu drag și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
din domeniul energetic a publicat, în volume separate sau în rezumate, un numar de 58 de lucrări care au fost susținute în plenul manifestărilor respective și a mai realizat încă 88 de lucrări care au fost prezentate la simpozioane, conferințe, consfătuiri și sesiuni tehnicoștiințifice naționale, dar care nu au fost publicate. A prezentat 12 lucrări la conferințe internaționale de prestigiu pentru unele primind și mențiuni de la organizatori. A publicat în Energetică și Transportul și distribuția energiei electrice și termice 6 articole
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93326]
-
perioadă grea de adânci prefaceri sociale, Petru Groza, având încredere în forțele creatoare ale poporului, s-a alăturat acestuia, închinându-și viața luptei pentru înflorirea și propășirea țării.“ (Munca, 10 ianuarie 1958) BARBOSA Octavian „În expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative accentuându-se asupra caracterului educativ, formativ al artei, se subliniază cu precădere una din laturile esențiale ale funcționării ei sociale. Acea latură anume prin care
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în nici o manifestare, pentru a reuși astfel să răspundă, cu toată plenitudinea, rolului și locului pe are trebuie să-l ocupe în cultura României socialiste.“ (Scînteia, 19 iulie 1977) „Este cazul aici să reamintim cuvintele tovarășului Nicolae Ceaușescu cu ocazia Consfătuirii de lucru de la Mangalia, care cerea îmbunătățirea și îmbogățirea Festivalului, astfel ca, prin toate manifestările sale, «să cultivăm sentimentul dragostei de patrie, de popor». Astăzi, în condițiile vieții moderne, industrializate - de orice factură socio politică, de pe orice meridian - nici nu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dezvolte în procesul caracteristic al societății noastre de creștere calitativă, de perfecționare pe toate planurile de activitate. În acest sens, simt de cea mai mare însemnătate și actualitate orientările și chemările cuprinse în cuvântarea rostită de tovarășul Nicolae Ceaușescu la consfătuirea care a avut loc în vara trecută la Mangalia. Rezultat al politicii culturale din acești ani a partidului, mișcării teatrale i s-au creat condiții optime de manifestare. (Radio București, 22 ianuarie 1984) „În atmosfera de avânt constructiv și de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
demnității României în lume.“ (Tribuna României, 15 februarie 1973) BUGARIU Voicu „Luând în considerare o scriere sau alta, critica trebuie să aibă în vedere toate aceste realități, să țină seama de indicațiile date de către tovarășul Nicolae Ceaușescu în Expunerea la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural educative: «Critica literar-artistică trebuie să fie critică comunistă, gazetele și revistele literare trebuie să fie în întregime comuniste. Nu trebuie să admitem nici un fel de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
demnitate! Trebuie să aducem în viața scriitorului o primăvară asemenea primăverii din viața colectiviștilor, ca această primăvară a firii, care întinde lumină nouă peste țărmurile Pontului Euxin. Mereu avem a învăța de la mulțimile care ne oferă totul cu nespusă generozitate. Consfătuirea aceasta e o academie vie a realității și a adevărului.“ (România liberă, 6 aprilie 1958) Eusebiu Camilar pe culmi (nota V. I.) „Literatura noastră a atins culmi frumoase și pentru că scriitorii nu mai stau cu frunțile încruntate de grija zilei
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în fruntea creativității umane în România de astăzi. Exemplu care ne însuflețește pe toți, exemplu de efervescență a gândirii și de valorificare a ideilor creatoare.“ (Contemporanul, 19 noiembrie 1971) COCEA Dina „Având cinstea, ca reprezentant al ATM, să particip la consfătuirea prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, am impresia că am înțeles, poate, mai bine, importanța momentului pe care îl trăim în teatrul românesc. Am înțeles în special, și am reținut în mod deosebit, faptul că nu este suficient să fii un
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
noastre socialiste, formulând teze și idei de maximă însemnătate pentru bunul mers al construcției socialiste, pentru progresul de ansamblu al societății.“ („Gândire și acțiune revoluționară“, Steaua, mai 1988) CUSIN Adi „Citind cuvântarea secretarului general al partidului, tovarășului Nicolae Ceaușescu, la Consfătuirea de lucru de la CC al PCR consacrată activității de partid, a tuturor domeniilor vieții economico-sociale, m-am gândit la lungul drum al dreptății spre lumină, al adevărului spre adevăr, al cuvântului spre libertate. I-au trebuit cuvântului spre a rosti
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
împotriva revizionismului și dogmatismului. În lumina acestei sarcini centrale, filozofii români și filozofii sovietici vor continua să strângă și mai mult legăturile, prin colaborarea la realizarea unor volume de filozofie, prin publicarea reciprocă de studii în reviste, prin participarea la consfătuiri și seminarii.“ (Contemporanul, 21 februarie 1958) Un academician subdezvoltat: C.I. Gulian (nota V. I.) „Desigur că ideologii burghezi nu renunță la tactica încercată de a-i atrage, mai ales pe intelectuali, spre un umanism apolitic, spre un ideal «pur» spiritual
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
discuta o chestiune care este exclusiv de competența sa și clarifică o asemenea propunere ca un amestec de neconceput în treburile sale interne.“ (România liberă, 20 martie 1958) PASCADI Ion „Recentele documente de partid, îndeosebi expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la consfătuirea activului de partid din domeniul ideologiei, au pus cu acuitate în centrul atenției noțiunea de partinitate elaborată încă de clasicii marxism-leninismului. Creatorilor din diferite domenii li s-a cerut o slujire consecventă a cauzei poporului, a idealurilor partidului nostru, încât
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
o îndreptățire și ca un sprijin real dat culturii, am primit lucrările teoretice ale tovarășului Nicolae Ceaușescu apărute în iulie: «Propunerile pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii» și «Expunerea la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative». Cum era și firesc, «Tezele din iulie», cum au fost botezate, au stârnit o înaltă efervescență de gândire și în rândurile scriitorilor. Ele reprezintă expresia
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
au visat-o înaintașii noștri acum șase decenii: o patrie în plină înflorire. Căci este toamna aceasta, toamna unui spor de efort spre împlinire, prin care - în lumina cuvântărilor rostite de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la recenta Consfătuire 374 de lucru a CC al PCR - munca și aspirațiile oamenilor se așază pe făgașul istoriei sub semnul sfânt al datoriei față de partid și popor.“ (Astra, octombrie 1978) TĂUTU Nicolae Aripile partidului (nota V. I.) „E tinerețea noastră Partidului datoare
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
martie 1978) BERAR Petru „ După cum este știut, Partidul Comunist Român îi îndeamnă pe cercetători să evite orice viziune în roz asupra realității, să studieze cu obiectivitate și spirit creator viața socială. Așa cum preciza tovarășul Nicolae Ceaușescu în cuvântarea sa la Consfătuirea cadrelor din domeniul științelor sociale și învățământul politic, procesul revoluționar din țara noastră continuă și va continua, ceea ce argumentează necesitatea de a studia contradicțiile obiective ale societății noastre, ca și problema în ce măsură mai pot avea loc, în această societate, aspecte
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și idealurile politice și sociale ale poporului. Afirmarea calităților morale ale omului contemporan ca erou al edificării societății socialiste, atingerea țelurilor umaniste și democratice au fost subliniate recent, cu profundă analiză și clarviziune, de tovarășul Nicolae Ceaușescu și de la tribuna Consfătuirii de la Mangalia. În directa corelare cu întreaga dezvoltare a economiei naționale, cu cerințele de calitate și eficiență a activităților, rolul culturii și artei au fost apreciate ca un factor fundamental al dezvoltării în etapa actuală. Astfel, creația oamenilor de cultură
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
celor mai avansate idei, ale celei mai înalte ideologii, a învățăturii marxist leniniste, apare mai clar și poate fi mai bine definit acum, în lumina Propunerilor făcute de către tovarășul Nicolae Ceaușescu în fața Comitetului Executiv și prin strălucita expunere prezentată la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative, muzeele fiind chemate și ele: «să devină instituții de educație politică, socialistă a muncitorilor, a celorlalți salariați, a țărănimii, a tuturor membrilor societății noastre».“ (Contemporanul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Farmacie recent înființată în cadrul Institutului de Medicină și Farmacie Iași, devenind șeful disciplinei Botanică Farmaceutică. Prof. univ. dr. Constantin Bârcă a abordat diverse domenii de botanică: Botanică Sistematică, Geobotanică, Fitogeografie, Ocrotirea Naturii, Metodologie și Botanică Sistematică. A participat la numeroase consfătuiri și congrese științifice de prestigiu din domeniul botanicii medicale, din țară și străinătate (fosta URSS, Bulgaria, Turcia). A efectuat stagii de documentare și schimburi de experiență în fostele RDG și URSS. A fost membru în Societatea de Biologie din România
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
d’Embryologiy (19641974, 1974-2009), membru în consiliul științific al „Jurnalului de Neuroștiințe“ / „Journal of Neuroscience“ (2005-2009), expert evaluator al Consiliului Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior. A participat cu lucrări științifice și a organizat unele din cele 30 de consfătuiri anuale și congrese de specialitate pe țară și a participat sau a trimis lucrări la congrese din străinătate. A publicat, în reviste naționale și de circulație internațională, peste 270 de lucrări științifice axate pe următoarele domenii principale: cercetări fundamentale de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
ed. I (1998); 50 de ani de cercetare științifică și învățământ în domeniul Morfologiei și Anatomiei vegetale a Universității „Al.I. Cuza“ din Iași (2008). Ca dascăl și membru al Societății de Științe Biologice din România a participat la numeroase consfătuiri, conferințe, simpozioane, sesiuni, congrese de specialitate, excursii geobotanice, tot atâtea prilejuri de a face interesante comunicări științifice, de a stabili legături trainice cu specialiști din diverse centre universitare, de a colecta materiale de studiu din variate zone și etaje de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
dr. E. Proca. Rezultatele activității sale științifice s-au concretizat în publicarea, în calitate de autor sau coautor, a peste 146 de articole publicate în prestigioase reviste de specialitate din țară și străinătate. A participat cu 300 de lucrări științifice la simpozioane, consfătuiri, congrese naționale și internaționale. Ca o recunoaștere a meritelor sale științifice, prof. dr. doc. Costache Lazăr a fost ales membru în diferite societăți medicale de specialitate: Societatea Internațională de Chirurgie (1968); Uniunea Medicală Balcanică (1963); președinte al Secției de Chirurgie a
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
lemnoase, crearea sau reamenajarea unor parcuri, grădini și alte tipuri de spații verzi, studiul extinderii unor specii dendrologice exotice în zona Moldovei ș.a. Prodigioasa activitate științifică însumează un număr de peste 120 de lucrări și comunicări științifice publicate sau susținute la consfătuiri și congrese naționale și internaționale de specialitate. Tematica abordată a vizat arboricultura ornamentală, dendrologia, arhitectura peisageră, proiectarea parcurilor și grădinilor. Ca singur autor sau în colaborare a publicat 12 cărți, cursuri universitare și caiete de lucrări practice. Prof. dr. ing.
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
cunoașterii (coautor), Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza“, 1978. Activitatea didactică și științifică a conf.univ.dr. Mihai Sărmășanu s-a îmbinat armonios cu vasta cultură generală câștigată prin permanenta informare. A participat activ, cu diverse comunicări, ca organizator, la numeroase simpozioane, consfătuiri, sesiuni științifice. A activat în diverse organizații obștești, dovedind și în cadrul acestora talentul de bun organizator, calitatea de polarizator de energii, înaltul spirit civic și patriotic de care era animat. Conștiincios, corect și cinstit, cu deosebită delicatețe sufletească s-a
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]