1,488 matches
-
2) din Constituție, potrivit cărora urmărirea penală și trimiterea în judecată a deputaților și senatorilor "se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție". Autorii sesizării susțin că "textul constituțional citat este evident restrictiv, pentru că legiuitorul constituant care folosește sintagma numai a avut în vedere posibilitatea ca să nu existe tendința de a se legifera competența de urmărire și cercetare a parlamentarilor de către un alt parchet, decât cel care se regăsește în Legea fundamentală". În conformitate cu dispozițiile art. 16
DECIZIE nr. 235 din 5 mai 2005 privind sesizarea de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 2 din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, cu referire la art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167837_a_169166]
-
Anticorupție de a efectua urmărirea și trimiterea în judecată penală a deputaților și senatorilor, contrar dispozițiilor art. 72 alin. (2) din Constituție, care stabilesc competența Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Curtea constată că este evidentă intenția legiuitorului constituant de a stabili competența exclusivă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de a efectua urmărirea și trimiterea în judecată penală a deputaților și senatorilor, deoarece în construcția normei cuprinse la art. 72 alin. (2) din Constituție a
DECIZIE nr. 235 din 5 mai 2005 privind sesizarea de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 2 din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, cu referire la art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167837_a_169166]
-
efectua urmărirea și trimiterea în judecată penală a deputaților și senatorilor, deoarece în construcția normei cuprinse la art. 72 alin. (2) din Constituție a utilizat cuvântul "numai", ceea ce îi conferă acesteia un caracter imperativ și exclusiv. Utilizând cuvântul "numai", legiuitorul constituant a înțeles că confere această competență unei singure autorități statale, și anume Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care nu o poate partaja cu nici un alt parchet, oricare ar fi poziția ierarhică sau competența sa. Ținând seama de
DECIZIE nr. 235 din 5 mai 2005 privind sesizarea de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 2 din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, cu referire la art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167837_a_169166]
-
Curte de Casație și Justiție, care nu o poate partaja cu nici un alt parchet, oricare ar fi poziția ierarhică sau competența sa. Ținând seama de faptul că normele de competență sunt de strictă interpretare, Curtea urmează să rețină intenția legiuitorului constituant nu numai în raport cu tehnica redacțională a textului examinat, ci și în raport cu realitatea organizatorică a celor două instituții în alcătuirea sistemului autorităților publice, din momentul finalizării procesului de revizuire a Constituției. Astfel, Parchetul Național Anticorupție a fost înființat prin Ordonanța de
DECIZIE nr. 235 din 5 mai 2005 privind sesizarea de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 2 din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, cu referire la art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167837_a_169166]
-
în mod expres, printre atribuțiile acestuia "conducerea, supravegherea și controlul actelor de cercetare penală, efectuate din dispozițiile procurorului de către ofițerii de poliție judiciară aflați sub autoritatea exclusivă a procurorului general al Parchetului Național Anticorupție". Astfel fiind, Curtea reține că legiuitorul constituant, ținând seama de existența Parchetului Național Anticorupție organizat autonom față de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, a prevăzut în mod clar competența exclusivă a celui din urmă de a efectua urmărirea și trimiterea în judecată penală a deputaților
DECIZIE nr. 235 din 5 mai 2005 privind sesizarea de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 2 din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, cu referire la art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167837_a_169166]
-
celui din urmă de a efectua urmărirea și trimiterea în judecată penală a deputaților și senatorilor, indiferent de natura infracțiunilor săvârșite. Nu este de admis ca în Legea fundamentală a statului să se reglementeze competența alternativă a autorităților publice. Legiuitorul constituant a revizuit și organizarea parchetelor, completând cu un nou alineat dispozițiile art. 131 din Constituție, având ca titlu marginal "Rolul Ministerului Public", după cum urmează: "(3) Parchetele funcționează pe lângă instanțele de judecată, conduc și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției
DECIZIE nr. 235 din 5 mai 2005 privind sesizarea de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 2 din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, cu referire la art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167837_a_169166]
-
Predescu și 'aderban Viorel Stănoiu, judecători. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Prim-magistrat asistent, Claudia Miu OPINIE SEPARATĂ Nu ne însușim soluția adoptată cu majoritate de voturi, pentru următoarele motive: 1. Sub titulatura de imunitate parlamentară, legiuitorul constituant a prevăzut, între altele, în art. 72 alin. (2) din Constituția României, competența înaltei Curți de Casație și Justiție, de judecată penală a deputaților și senatorilor și, corelativ, competența Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție de a efectua
DECIZIE nr. 235 din 5 mai 2005 privind sesizarea de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 2 din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, cu referire la art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167837_a_169166]
-
protecție împotriva eventualelor abuzuri sau șicane de ordin judiciar, ținând seama de locul parchetului menționat în sistemul judiciar. 'adi în acest caz, ca și în cazul instituirii competenței de judecată în sarcina judecătorilor înaltei Curți de Casație și Justiție, legiuitorul constituant a avut în vedere ca atribuția de urmărire și de trimitere în judecată a deputaților și senatorilor să se exercite de magistrații dintr-un parchet care, funcționând pe lângă cea mai înaltă instanță de judecată a țării, să prezinte, ca și
DECIZIE nr. 235 din 5 mai 2005 privind sesizarea de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 2 din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, cu referire la art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167837_a_169166]
-
iar eradicarea corupției la nivelul celor mai înalte autorități ale statului era și atunci, cum este și în prezent, una dintre condițiile de bază ale primirii României în organizația amintită - considerăm că este cu totul de neacceptat teza că legiuitorul constituant a urmărit înlăturarea din competența Parchetului Național Anticorupție a cercetării infracțiunilor de corupție comise de deputați și senatori. De altfel, pentru atingerea unui asemenea scop nu era necesară revizuirea Constituției, fiind suficientă modificarea în sensul dorit a legii organice a
DECIZIE nr. 235 din 5 mai 2005 privind sesizarea de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 2 din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, cu referire la art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167837_a_169166]
-
7. Instituirea competenței Parchetului Național Anticorupție de a efectua urmărirea penală în cazul infracțiunilor de corupție comise de deputați și senatori și de a dispune trimiterea acestora în judecată pentru infracțiunile comise, corespunde întru totul cu scopul urmărit de legiuitorul constituant în norma prevăzută de art. 72 alin. (1), privind imunitatea parlamentară, dat fiind că prin poziția acestui parchet în sistemul judiciar, prin organizare și prin normele pe care își întemeiază activitatea, se asigură cea mai solidă protecție a parlamentarilor împotriva
DECIZIE nr. 235 din 5 mai 2005 privind sesizarea de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 2 din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, cu referire la art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167837_a_169166]
-
permis ca o procedură specială, oricât ar fi de urgentă, să priveze una din părțile procesului civil de la exercitarea căilor de atac prevăzută de acea procedură". Și, în fine, susține că, având în vedere dispozițiile art. 129 din Constituție, "legiuitorul constituant a urmărit să dea posibilitatea exercitării căilor de atac nu numai uneia dintre părțile procesului civil, ci tuturor părților din cauza în discuție". Instanța de judecată apreciază excepția ca neîntemeiată. în acest sens arată că prevederile Ordonanței Guvernului nr. 5/2001
DECIZIE nr. 219 din 21 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167903_a_169232]
-
semnificative. Condițiile restrictive prevăzute pentru reglementarea prin ordonanță de urgență nu pot fi avute în vedere la examinarea constituționalității legiferării prin angajarea răspunderii Guvernului, întrucât la interpretarea și aplicarea dispozițiilor și principiilor constituționale nu este admisă metoda analogiei. Dacă legiuitorul constituant ar fi dorit să impună aceleași condiții pentru ambele proceduri de legiferare, ar fi prevăzut aceasta în mod expres. 2. O altă critică de neconstituționalitate se referă la încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, care instituie obligativitatea respectării
DECIZIE nr. 298 din 29 martie 2006 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Legii privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176849_a_178178]
-
prevăzute de art. 21 alin. (4) din Constituție, astfel cum, fără temei, susțin autorii sesizării. Curtea constată că, în materia răspunderii disciplinare, sancțiunile se stabilesc de către conducerea unipersonală sau colegială a unității, iar, în ceea ce privește contestațiile împotriva măsurilor de sancționare, legiuitorul constituant a lăsat la latitudinea legiuitorului ordinar instituirea unor jurisdicții speciale administrative, care sunt facultative și gratuite. Accesul liber la justiție ar fi încălcat numai dacă legiuitorul ordinar ar prevedea în mod exclusiv competența organelor de jurisdicție administrativă, fără a da
DECIZIE nr. 298 din 29 martie 2006 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Legii privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176849_a_178178]
-
Art. 22, potrivit căruia " Deputații și senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în timpul mandatului", contravine art. 72 alin. (1) din Constituție privind voturile sau opiniile politice exprimate "în exercitarea mandatului." Or, "constituantul a înțeles să îl apere pe parlamentar pentru exercițiul mandatului, nu pentru orice întreprinde parlamentarul pe timpul mandatului." 5. Art. 23 alin. (3), care prevede că "...dispoziția de revocare a reținerii se execută de îndată prin Ministerul Justiției", încalcă art. 72
DECIZIE nr. 279 din 22 martie 2006 cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 22 formularea "în timpul mandatului", art. 23 alin. (3) propoziţia finală, art. 28, art. 35 alin. (1) lit. i) şi j), art. 38-40, art. 41 alin. (3) şi (6), art. 49 alin. (1)-(5) şi art. 50 alin. (2) din Legea privind statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176406_a_177735]
-
alin. (2) din Constituție, potrivit căruia "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege". Astfel, numărul gradelor de jurisdicție, precum și repartizarea competenței materiale pe nivelurile de instanțe nu sunt stabilite prin norme de natură constituțională, legiuitorul constituant abilitând forul legislativ să stabilească aceste aspecte prin lege. În continuare, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, arată că accesul la justiție nu presupune în mod necesar accesul la toate gradele de jurisdicție și la toate nivelurile de instanțe, cu
DECIZIE nr. 585 din 8 noiembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 şi art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă şi ale art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172647_a_173976]
-
Justiție de a-i judeca pe parlamentari reprezintă o continuare a tezei ce reglementează activitățile procesuale pentru care deputatul sau senatorul beneficiază de imunitate, precum și procedura ridicării acesteia. Rezultă că ar fi lipsit de rațiune să se admită că legiuitorul constituant a urmărit asigurarea unei judecăți imparțiale numai pentru cei ce se află în curs de judecată în perioada exercitării mandatului, în temeiul unor acțiuni judiciare pornite anterior. Nu se poate susține că dispozițiile legale criticate aduc atingere principiului egalității în
DECIZIE nr. 433 din 13 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171079_a_172408]
-
iar la teza a treia se reglementează alegerea celorlalți membri ai birourilor permanente, adică a vicepreședinților, secretarilor și chestorilor, operație care se face numai pe durata unei sesiuni. De vreme ce, prin dispozițiile ultimei teze a alin. (2) al art. 64, legiuitorul constituant reglementează generic posibilitatea revocării membrilor birourilor permanente, fără să se refere expres și la președinții Camerelor - în condițiile în care în tezele a doua și a treia ale aceluiași articol, în care se reglementează alegerea birourilor permanente, se face distincție
DECIZIE nr. 601 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 4 alin. (5), art. 12 alin. (1), art. 30 alin. (1) şi (2), art. 31, art. 32 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 121 alin. (1) şi ale art. 170 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea nr. 28 din 24 octombrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171732_a_173061]
-
permanent, pe de altă parte. A nesocoti aceste exigențe ale Constituției echivalează cu a nesocoti principiile cardinale ale democrației constituționale. ... e) Finalizarea procesului electoral conduce la constituirea Camerelor Parlamentului, la organizarea lor internă, alegerea președinților fiind un element esențial. Legiuitorul constituant a stabilit pentru președinții Camerelor Parlamentului un mandat identic cu mandatul Camerelor, pentru a asigura stabilitatea și continuitatea în exercitarea funcției de președinte și pentru asigurarea funcționării instituției. ... În consecință, reglementarea prin Regulament a motivelor pentru revocarea Președintelui Senatului nu
DECIZIE nr. 601 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 4 alin. (5), art. 12 alin. (1), art. 30 alin. (1) şi (2), art. 31, art. 32 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 121 alin. (1) şi ale art. 170 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea nr. 28 din 24 octombrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171732_a_173061]
-
revocați. În aceste condiții este evident credem, așa cum subliniam și în opinia separată la Decizia Curții Constituționale nr. 62 din 1 februarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 21 februarie 2005, că intenția legiuitorului constituant a fost aceea de a lăsa la latitudinea fiecărei Camere reglementarea motivelor și a condițiilor în care se poate proceda la revocarea membrilor birourilor permanente în care sunt incluși și președinții Camerelor, ceea ce, după părerea noastră, Senatul a și făcut
DECIZIE nr. 601 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 4 alin. (5), art. 12 alin. (1), art. 30 alin. (1) şi (2), art. 31, art. 32 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 121 alin. (1) şi ale art. 170 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea nr. 28 din 24 octombrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171732_a_173061]
-
În aceste condiții credem că este evident, așa cum subliniam și în opinia separată la Decizia Curții Constituționale nr. 62 din 1 februarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 21 februarie 2005, că intenția legiuitorului constituant a fost aceea de a lăsa la latitudinea fiecărei Camere reglementarea motivelor și a condițiilor în care se poate proceda la revocarea membrilor birourilor permanente în care sunt incluși și președinții Camerelor, ceea ce, după părerea noastră, Camera Deputaților a și
DECIZIE nr. 602 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 25, art. 25^1 alin. (1), (2), (4), (5) şi (7), art. 25^2 alin. (1) şi (2), art. 43 alin. (5), art. 48 alin. (4), art. 86 alin. (2) pct. 2 lit. c) şi ale art. 86 alin. (3) pct. 2 lit. e^2) şi e^3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171772_a_173101]
-
autorii excepției arată că dispozițiile de lege criticate vin în contradicție cu prevederile art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. Se arată că, din interpretarea dispozițiilor art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție, se desprinde ideea că legiuitorul constituant a dorit ca Înalta Curte de Casație și Justiție să fie instanța competentă să judece recursurile, deci calea extraordinară de atac prin care se realizează controlul judiciar asupra judecății din primă instanță și din apel. Curtea de Apel Alba Iulia
DECIZIE nr. 509 din 6 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171872_a_173201]
-
opinia autorului excepției unicitatea și indivizibilitatea libertății umane nu suportă privări suprapuse sau concurente constând în două sau mai multe arestări preventive raportate la aceeași persoană, întrucât este suficientă o singură măsură pentru a restrânge libertatea acesteia. De altfel, legiuitorul constituant a limitat măsura arestării preventive la o perioadă de 30 de zile, ce poate fi prelungită, dar nu complinită, adăugată la un alt mandat de arestare. În caz contrar, se face imposibilă recăpătarea stării normale de libertate a individului la
DECIZIE nr. 567 din 27 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 136 alin. 1 lit. d) şi ale art. 148 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171957_a_173286]
-
a fost comunicată președinților celor două Camere al Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece, dacă în cazul privării de libertate constituantul român a dorit să impună cât mai riguros în Legea fundamentală condițiile în care se poate dispune, pentru alte măsuri luate de organul judiciar în cursul procesului penal a lăsat la aprecierea legiuitorului reglementarea modului și a condițiilor prin care
DECIZIE nr. 523 din 11 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 160^2 alin. 3 şi ale art. 160^10 alin. 1 lit. b) şi alin. 3 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171519_a_172848]
-
identitatea de tratament juridic aplicat unei categorii de cetățeni, în comparație cu alta. Încălcarea principiului egalității s-ar fi putut pune în discuție numai dacă incriminarea faptei de omor deosebit de grav ar fi creat discriminări între cetățeni, potrivit criteriilor stabilite de legiuitorul constituant. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile
DECIZIE nr. 616 din 21 septembrie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 176 alin. 1 lit. f) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182112_a_183441]
-
Articolul I Articolul 12 din Hotărîrea nr. 1 din 11 iulie 1990 privind Regulamentul Adunării Constituante, publicată în Monitorul Oficial nr. 90/1990, se completează cu următoarele alineate: 1. Dezbaterea în Adunarea Constituanta a Tezelor pentru elaborarea proiectului de Constituție a României se face pe titluri și capitole. Prin teza, în sensul prezentului regulament, se înțelege
HOTĂRÂRE nr. 1 din 13 februarie 1991 pentru completarea articolului 12 din Hotărîrea nr. 1 din 11 iulie 1990 privind Regulamentul Adunarii Constituante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197601_a_198930]