2,278 matches
-
tăiată în marmura de Paros. (Adstupet ipse sibi uultuque inmotus eodem haeret, ut e Pario formatum marmore signum.) Narcis devine un semn (ut signum) un semn iconic al unui semn ca realizare a unui constructivism radical: un personaj este un construct și nu o persoană. În opoziție cu înțelepciunea populară, Narcis nu greșește cînd se admiră: El admiră tot ce-l face admirabil". Tragedia nu i-o aduce dragostea de sine excesivă, cît realismul naiv: "ceea ce cauți tu nu există". În
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ajunge pentru tine, vreodată, o garanție de calitate: garanția unei literaturi cinstite, a unei literaturi adevărate. Europa are forma creierului meu* Cu mai bine de-un secol în urmă, pe când încă nu se știa că Europa e de fapt un construct cultural, un vis intelectual cu ochii deschiși, "a heap of broken images", o copie într-o lume fără originale, artiștii încercau să evadeze din marea fortăreață acoperită de fum de cărbune și sfâșiată de războaie, conflicte sociale, mediocritate burgheză. Ce
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
boue"". 142 Danah M. Boyd, Nicole B. Ellison, Social Network Sites: Definition, History, and Scholarship, http://jcmc.indiana.edu/vol13/issue 1/boyd.ellison.html accesat 12. 03/ 2009 "social network sites aș web-based services that allow individuals to (1) construct a public or semi-public profile within a bounded system, (2) articulate a list of other users with whom they share a connection, and (3) view and traverse their list of connections and those made by others within the system. The
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
gen. Feminismul analitic Feminismul analitic deconstruiește cadrul teoretic al Relațiilor Internaționale, punând în evidență prejudecățile de gen care intră în componența unor concepte cheie și care inhibă o înțelegere corectă a relațiilor internaționale. Conceptul feminist de "gen" se referă la constructele sociale asimetrice ale masculinității și feminității, și nu la diferențele biologice feminin-masculin (deși feminismul postmodernist susține că atât sexul, cât și genul sunt categorii construite social, vezi Butler 1990; Gatens 1991). Imaginea occidentală hegemonică a masculinității este asociată cu autonomia
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ne întrebăm din perspectiva cui este forța interstatală "legitimă" cea mai semnificativă expresie a violenței și o posibilă explicație pentru război. Totuși, dacă întrebările despre locul femeii în politica mondială, adresate de către feminismul empirist depinde de conceperea genului ca un construct analitic care răspunde de marginalizarea femeilor în relațiile interna-ționale, atunci teoria feminismului normativ pune sub semnul întrebării conceptul binar de gen. Opoziția reciproc exclusivă dintre masculinitate și feminitate nu este "esența prin care poate fi explicată organizarea socială" (Scott 1988
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pot submina pe ele însele și nu pot ataca structurile imperialiste din celelalte societăți. Implicațiile acestei provocări lansate de feminismul Lumii a Treia la adresa teoriilor feministe din Relațiile Internaționale vizează lipsa de imparțialitate a unor concepte precum genul, astfel de constructe neputând fi aplicate cu ușurință la nivel global. Într-adevăr, dacă, așa cum susțin cercetătorii feminiști, relațiile de gen sunt construite social și istoric, atunci rezultă că ele nu pot fi aceleași peste tot. Totuși, în teoria feministă a Relațiilor Internaționale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
conotat social. Cele două abordări, cea internă și cea externă, sunt în mod egal eretice sau legitime, fiindcă obiectul depus și expus în muzeele noastre este o ființă mixtă: în același timp lucru și semn, cauză și produs, dat și construct. El face parte, în această dublă calitate, dintre "cvasi-obiecte" (recent analizate de Serres, Latour și Hennion). Este un hibrid. Ca lucru, se sustrage societății care, la vremea ei, s-a recunoscut în el: pasibil deci de o delectare privată, într-
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
etc. Studii recente care problematizează înțelesurile și utilizarea termenului „monoteism“ cu privire la cele trei religii abrahamice simt nevoia lărgirii constelației semantice a conceptului, astfel încât el să poată fi aplicat, liber și adecvat, cu privire la contexte religioase diverse: „Monoteism, politeism și henoteism sunt constructe ale tradiției iudeo creștine. Ele exprimă o configurație mentală destul de diferită de cea a omului vechi. Aceste concepte, alături de categorii peiorative precum păgâni și idolatri, reflectă o raționalizare a istoriei, care nouă ne pare naturală, dar care nu caracteriza culturile
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
jurnalele televizate, "urgența" este primul și cel mai des cuvânt folosit pentru a numi catastrofe, conflicte, suferințe umane de tot felul. Mass-media vorbește de "urgențe", de "situații de urgență", iar acestea sunt imediat asociate cu ... "crizele". "Urgența" este însă un construct 54 care ne face să vedem altfel lumea, natura ei, posibilitățile acțiunii. S-a conturat acum un fel de viziune medicală asupra lumii: urgența trebuie tratată... De ce ar trebui demontată "urgența", "catastrofa", "apocalipsa"? Fiindcă afectează viața normală, fac să pară
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
indivizi sau de firme, într-o multitudine de moduri inseparabile. Este arbitrară imputarea rezultatului pozitiv unuia sau altuia... Nimeni nu ar putea face ce face fără sinergia societății în care trăiește"295. Orice firmă, orice organizație, orice teritoriu local sunt constructe socioumane deschise, flexibile. Ideologia gestionară s-a bazat pe postulate cu care au construit "modelul" ce face din omul zilelor noastre un homo economicus, iar din organizație una care are profitul ca finalitate supremă. Normele contabilității au plecat de la ceea ce
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
normală, astfel că un individ se poate situa conceptual doar într-o singură paradigmă. Concluzia care se impune, ca urmare a acestei poziții critice, este aceea că, dacă teoria socială "(...) este într-adevăr multi-paradigmatică, atunci ne putem dispensa, finalmente, de constructul kuhnian și ne putem întoarce să ne referim la teorii ca teorii, fără a încerca să le dăm un statut grandios, numindu-le paradigme"164. Radicalizarea discursului relativist cu privire la domeniul științelor naturii și indicarea faptului că acesta nu este nici
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
autori -, între organicismul specific perspectivelor sociale și politice ale lui Platon și Aristotel și individualismul stoicilor, între realismul Sfântului Thoma și individualismul lui Occam, între holismul lui Hegel sau colectivismul lui Marx și ideile individualismului ideologiei liberale. Abordarea nominalistă a constructelor sociale a distins, în ultimă instanță, între democrație și totalitarism, dacă avem în vedere principiul guvernărilor posibile (ca produse ale diferitelor proiecții ideologice), sau între colectivismul metodologic și individualismul metodologic, dacă ne referim la principiile epistemologice aplicate în sfera științelor
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
servesc unui grup social pe de o parte, pentru a-și regăsi sentimentul solidarității și identității și, pe de altă parte, pentru a se plasa în spațiul social în raport cu alte grupuri. Din acest punct de vedere, fiind considerate, practic, niște constructe socio-culturale de factură ideologică, stereotipurile tind să fie studiate tot în calitate de configurații colective, proprii imaginarului social al unei comunități 339. Mai mult, prin respingerea ideii că aceste stereotipuri ar fi constructe cognitive individuale, subliniindu-se, în schimb, caracterul lor afectiv
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Din acest punct de vedere, fiind considerate, practic, niște constructe socio-culturale de factură ideologică, stereotipurile tind să fie studiate tot în calitate de configurații colective, proprii imaginarului social al unei comunități 339. Mai mult, prin respingerea ideii că aceste stereotipuri ar fi constructe cognitive individuale, subliniindu-se, în schimb, caracterul lor afectiv și simbolic de tip colectiv și deci social, ele sunt înțelese drept nuclee dure ale reprezentărilor sociale de tip ideologic. Printr-o astfel de poziționare și fiind luată în calcul, aici
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
lor de elemente ale cunoașterii spațiului social (evitându-se astfel orice raportare care ar implica un anumit caracter idiosincratic) stereotipurile, asumându-și semnificația ideologică, își câștigă statutul de aspecte de bază ale vieții sociale. Prin intermediul acestora și întrucât ele sunt constructe colective ideologia se cantonează și mai solid în real, oferind astfel membrilor comunității un sens al propriilor lor experiențe. Așa cum arată un teoretician contemporan, Terry Eagleton, "(...) pentru a fi cu adevărat eficiente, ideologiile trebuie să confere un sens minimal experienței
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
aplicate politicii este asociată conservatorismului anglo-saxon, care se constituie, prin propria sa modalitate de a înțelege chestiunea adecvării la realitate, într-un tip specific de raționalitate. Acesta din urmă se caracterizează, din perspectivă cognitivă, prin neîncrederea față de abstracții, prin considerarea constructelor mintale drept sursă a erorii, prin supoziția ignoranței și failibilității umane, prin imprevizibilitatea viitorului, prin antiintelectualism și, nu în ultimul rând, prin supremația experienței 414. Și totuși, chiar și în aceste condiții, putem vorbi, în cazul conservatorismului, despre un model
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
este limitat, afirmațiile Și credințele cu care venim în contact prin utilizarea sa vor fi Și ele limitate. „Este important să recunoaștem limitele limbajului, pentru că ele constituie unul dintre aspectele predominante ale apofaticului: ruptura de granițele Și limitele stabilite de constructul uman al limbajului. În timp ce atât teologia apofatică, cât Și cea catafatică se bazează pe utilizarea literelor Și cuvintelor, scopul suprem al mișcării apofatice în teologie este să treacă dincolo de limbaj în experiența mistică: uniunea extatică, cu Divinul”<footnote Adam B.
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
au format choronimul Ialomița, adică numele județului, și cîteva nume „polarizate“, Ialomicioara, Cîmpia Ialomiței, Gîlma Ialomiței, Peștera Ialomiței), alte păreri, cum sunt cea a lui C. Diculescu privind originea veche germanică a acestui toponim (*Helisbach „rîul cetății Helis“), rămîn simple constructe fantasmagorice. Iași Este numele unuia dintre cele mai importante centre economice și culturale ale Romîniei, fostă capitală a Moldovei (înainte de unirea din 1859), astăzi reședința județului cu același nume. Mai există: un Iași, nume de sat (județul Brașov), IașiGorj (sat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
recunoscute, astfel încât se poate sublinia nota de individualitate dobândită de acești topoi în noile contexte literare. Pe de altă parte, extrapolând celebra departajare a relațiilor transtextuale propusă de G. Genette 48, ne putem referi la posteritatea caragialiană ca la un construct de tipul literatură "de gradul al doilea", înglobând o constelație de "hipertexte" conectate pe baza unor decelabile "hipotexte" caragialiene, o varietate impresionantă de "metatexte" și mai ales o veritabilă plasmă intertextuală care străbate literatura română prin nenumărate inserții de tipul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pentru spectatorul neavertizat, dialogul ionescian, identificat cu teatrul, este unul steril, lipsit de finalitate, configurat ca "antidialog" pentru că nu comunică decât certitudinea că nu se mai comunică. Anamorfoză a realității lingvistice surprinse cu amărăciune caragialiană 123, antidialogul ionescian este un construct parodic subordonat principiului de "îngroșare a sforilor", cu dublu efect: deconspirare și avertizare. Mecanismul comunicării verbale este dereglat, așadar, deliberat, rezultatul fiind emiterea de enunțuri corecte gramatical, dar nereușite și ineficiente. Mai concret, subminarea decisivă a comunicării este produsă prin
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
oricărei intenții epigonice. În capitolul respectiv anunțam că exemplificarea recurenței acestor personaje epitom în literatura postcaragialiană poate fi completată cu ipostaze ficționale din proza scriitorilor târgovișteni. În cazul acestora se poate observa că ceea ce se prelucrează este, de fapt, un construct deja modelat de complicatul aparat al criticii și al receptării operei, astfel că personajele nu se vor regăsi ca atare, ci aluziv, prin atributele asignate convențional. Imaginea genericului Mitică, de exemplu, se recompune prin însumarea narată a indicilor caracteriali și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în culturile orale tradiționale, distingându-se prin referința la probleme de importanță colectivă, de regulă sacră), constitutive (care se fundamentează pornind de la concept, cum o face Nietzsche și în care mitul este orice credință fundamentală într-o cultură dată, un construct necesar și totodată fictiv) și cele romantice (în care sursa mitului este necesarmente transcendentală).26 Autorul mai face o observație vitală: încă de la intrarea sa în atenția intelectualilor, mitul a fost pus în tandem cu diverse alte concepte, în funcție de disciplina
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
având funcție explicativă, terapeutică și comercială.571 Este relevant faptul că Wright își intitulează propria lucrare, care este până la ora actuală cea mai cuprinzătoare istorie a benzii desenate americane, "Comic Book Nation", referindu-se la națiunea americană ca la un construct cultural la edificarea căruia au contribuit esențialmente și benzile desenate, cu mesajele, preceptele, modele și chiar ideologiile lor explicite sau voalate. Același autor aduce în discuție o altă idee dezbătută intens în discuția generală despre importanța acestor benzi desenate: în ciuda
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
feminină este considerată naturală, protectoare a copiilor, maternă, imuabilă, în timp ce naționalitatea masculină este considerată politică, volatilă, oficială, belicoasă).794 La fel ca Superman ori Captain America, simbolizează politica externă a SUA, dar spre deosebire de aceștia, în cazul ei "sexualitatea este un construct care ridică și problema genului în retorica naționalistă".795 Fig. 27 Scufița Roșie pentru băieți mari Noul erou propus prin banda desenată reiese din pierderea încrederii în mitul progresului din timpul Marii Crize. Prin el este promovat modelul individului puternic
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
zelos care distruge răul... Abilitățile lor supraumane reflectă speranță pentru puterile divine, mântuitoare, pe care știința nu le-a eradicat niciodată din mintea umană".803 Suntem zilnic supuși imaginilor care trimit la super-eroi, chiar dacă nu suntem interesați de temă. Aceste constructe imaginare sunt scurtături către un sistem metaforic pe care oricine îl poate descifra instantaneu. Super-eroul a fost dintotdeauna prezent în lume, și va rămâne, chiar dacă nu în banda desenată, conchide Fingeroth.804 Concluzii Banda desenată este o componentă de primă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]