1,615 matches
-
va fi folosit exemplul oferit de Andrei Tsygankov 15 în analiza studiilor asupra politicii externe rusești. El identifica lucrări ce au studiat politică externă rusă și procesul construirii acesteia din fiecare din cele trei perspective realistă,16 liberală 17 și constructivista.18 Tabel 1. Asumpții ale principalelor școli de gandire din relațiile internaționale. Sursa: Joshua S. Goldstein și Jon C. Pevehouse, Relații Internaționale, editura Polirom, Iași, 2008, p. 97, 172-175 Problematică Natura umana Cei mai importanți actori Cauzele comportamentului statului Natură
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
vedere readuc în discuție școlile de gândire în relațiile internaționale discutate în introducere. Urmărirea interesului de stat ca principal motor al relațiilor internaționale este una din principalele aserțiuni ale realismului, în timp ce ideea socializării actorilor la nivel internațional vine din filiera constructivista. 3 Christian Egenhofer, "Integrating Security of Supply, Market Liberalization and Climate Change. The European Commisions Green Paper on Secure, Competitive and Sustainable Energy for Europe from a Security-of-Supply Perspective", European Energy Security. What should it mean? What to do?, European
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
prin comunicare) și de proiectare a metodelor de captare a diverselor curente de opinie într-un mainstream interpretativ organizațional. Una dintre cele mai recente și mai complexe teorii asupra auditării îi aparține lui Alex Mucchielli 104. El propune o perspectivă "constructivista", care se axează pe diferențele dintre definițiile situațiilor organizaționale care corespund diverților actori organizaționali, pe care o argumentează astfel: Fiecare actor, directorul general, directorul de resurse umane, celelalte cadre de conducere, personalul, isi formează un punct de vedere asupra unei
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
G. Enescu - Sonata a III-a pentru pian și vioară Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea reprezintă un moment de răscruce în evoluția limbajului muzical. Orientările compozitorilor vor fi către un limbaj tono modal, atonal, constructivist, coexistând mai multe tendințe și curente muzicale (impresionism, expresionism, neoclasicism, romantism târziu, verism, școli naționale). Categoric, melodia va suferi multe modificări, de la cea discretă, rafinată, liniștită, la cea stridentă, fără o linie precisă, disonantă. Compozitori ca: Claude Debussy, Bèla Bartok
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
de fond este dacă putem să judecăm și să definim epoca istorică în care se dezvoltă societatea contemporană, în condițiile în care suntem parte constituentă a acesteia. Cu alte cuvinte, interogația firească se referă la dilema privind "modernitatea" drept concept constructivist versus concept funcționalist. Aplicabilitatea practică a acestuia diferă în funcție de definirea sa, iar raportarea cercetătorului la subiect este influențată axiologic de către o opțiune sau alta. Voi încerca, în cadrul capitolului de față, să deslușesc succint înțelesurile acestor interogații fundamentale. Mai multe aspecte
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
2000; Vlăsceanu, 2007) consideră că există trei etape istorice ale modernității: cea timpurie/premodernă (inițiată de Iluminism), cea a "maturității" moderne și, ceea ce parcurgem în contemporaneitate, epoca "modernității târzii" sau a "modernității reflexive" (sau "radicalizate"). Aceștia prezintă mai degrabă abordări constructiviste de sorginte sociologică decât viziuni "culturaliste" și se întreabă care vor fi trăsăturile epocii postmoderne. Concepte cum ar fi "industrializare", "epocă postindustrială", "globalizare", "urbanizare", "eră comunicațională", "stat național" etc. sunt centrale în cadrul unor astfel de abordări. În acest context, pentru
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
contract societal izomodern" prin care umanitatea încearcă în contemporaneitate să își asume mai degrabă responsabil atât conflictualitatea socială, cât și raționalitatea dissensului și a deciziilor consensuale. 3. Caracteristica principală a acestui set de noi valori o constituie tocmai caracterul lor constructivist: în era ismodernă, ai cărei actori inovatori și descoperitori ne regăsim, drepturile naturale se metamorfozează în drepturi civilizaționale; altfel spus, contractul social "utilitarist" (sugerat prin explicațiile furnizate de teoria deciziei raționale, prin teoria funcționalistă, prin teoria vălului ignoranței etc.) devine
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
abordarea adoptată, de nivelul de integrare și de posibila predominanță a unei strategii didactice, trebuie reținut faptul că proiectarea integrată a curriculum-ului și organizarea învățării se centrează pe principiul învățării prin încercare și prin descoperire, bazat pe o viziune constructivistă și globală asupra celui ce învață și asupra lumii înconjurătoare. 1.2. Interdisciplinaritatea - modalitate de gândire și acțiune Reforma conținuturilor învățământului reprezintă un punct nodal al transformărilor care au loc la nivelul curriculum-ului. Conținuturile reprezintă componenta cea mai dinamică
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
pe de alta cu onirismul romantic profund, s-a putut crede că el se integrează, cumva, cuminte și regulat, în dialectica școlilor și curentelor artistice ale civilizației europene moderne. îi vom găsi pe suprarealiști înghesuiți, de obicei, între dadaiști, futuriști, constructiviști și diverse alte feluri de moderniști. Dar toate aceste curente ne sânt familiare, ideologia lor e simplă, uneori caricatural de simplă. Putem înțelege mistica noului, a vitezei, a experimentului. A torsionării sintaxei, a fragmențarismului. în toate există o căldură umană
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
contribuind la legitimarea normelor și valorilor internaționale din arena națională, în așa fel încât acestea să nu difere de acea "logică de armonizare" care în unele cazuri conduce actori spre anumite alegeri (Checkel 2000). În cadrul dezbaterii între abordarea raționalistă și constructivistă a relațiilor internaționale, cercetătorii constructiviști au dezvoltat conceptul de socializarea internațioală (international socialization) pentru a reliefa logica materialistă care subzistă abordării raționaliste (Schimmelfennig 2005). Unul dintre cei mai mari teoreticieni ai acestei abordări, Checkel (2005) definește international socialization ca pe
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
valorilor internaționale din arena națională, în așa fel încât acestea să nu difere de acea "logică de armonizare" care în unele cazuri conduce actori spre anumite alegeri (Checkel 2000). În cadrul dezbaterii între abordarea raționalistă și constructivistă a relațiilor internaționale, cercetătorii constructiviști au dezvoltat conceptul de socializarea internațioală (international socialization) pentru a reliefa logica materialistă care subzistă abordării raționaliste (Schimmelfennig 2005). Unul dintre cei mai mari teoreticieni ai acestei abordări, Checkel (2005) definește international socialization ca pe un mecanism puternic, exercitat de
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
și Sikkink 1998; Börzel și Risse 2003). În paginile precedente ne-am referit la modul în care prezența agenților schimbării trebuie identificată ca un posibil factor care înlesnește europenizarea. Vom aprofunda aici aceste caracteristici. Acest concept, care derivă din teoria constructivistă, se referă la prezența actorilor și instituțiilor, care nu numai că exercită presiuni asupra decidenților pentru a adopta norme cu sens democratic, dar contribuie și la redefinirea priorităților și intereselor decidenților înșiși. Acțiunea agenților care promovează schimbarea se configurează ca
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
Cermel, M. (coord.) (2002), La transizione alla democrazia di Serbia e Montenegro, Marsilio, Veneția. Checkel, J. (1999), "Social Construction and Integration", in Journal of European Public Policy, vol. 6, nr. 4, pp. 545-60. Checkel, J. (2000), "Bridging the Rational Choice/ Constructivist Gap? Theorizing Social Interaction in European Institutions", in ARENA Working Papers 00/11. Checkel, J. (2001), "Why Comply? Social Learning and European Identity Change", in International Organization, Vol. 55, nr. 3, pp. 553-588. Checkel, J. (2005), "International Institutions and Socialization
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
Routledge, Londra, pp.169-194. Cremona, M. (2004), "The European Neighborhood Policy: Legal and Institutional Issues", studiu prezentat la atelierul Promoting Democracy and the Rule of Law: American and European Strategies and Instruments, 4-5 octombrie, Stanford University. D'Anieri, P. (2002), "Constructivist Theory and Ukrainian Foreign Policy", in D. P. Moroney, T. Kuzio și M. Molchanov (coord.), Ukrainian Foreign and Security Policy, Praeger, Westport, pp. 37-56. D'Anieri, P. (2005), "The last hurrah: the 2004 Ukra-inian presidential elections and the limits of
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
redactarea volumului sunt voci consacrate ale teoriilor despre care scriu: Jacqui True, cea care semnează capitolul despre feminism, are un număr important de publicații legate de problematica genului, nu numai în domeniul internațional 2; Christian Reus-Smit este un cunoscut autor constructivist, în timp ce Richard Devetak este unul din cei mai importanți autori din curentul critic. Revenind la structura cărții, remarcăm, ca trăsătură originală, faptul că cele două mari paradigme care au consolidat disciplina Relațiilor Internaționale, realismul și liberalismul, nu sunt privilegiate în raport cu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în domeniu au fost rezultatul nemulțumirii față de concentrarea realiștilor pe problema anarhiei și excluderea celorlalte domenii ale politicii mondiale. Când feminiștii susțin luarea în considerare a femeilor la nivelul analizei, sau când Școala Engleză susține concentrarea pe societatea internațională, când constructiviștii subliniază importanța înțelegerii construcției sociale a normelor, toți aceștia sunt implicați în dezbateri disciplinare fundamentale despre obiectul (sau nivelul) corect de analiză. Scopul investigației sociale și politice Ei sunt de asemenea implicați în dezbateri cruciale cu privire la scopul investigației sociale și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și neoliberalismului, pe când ceilalți îi acuzau pe adepții teoriei critice că viziunea lor despre relațiile internaționale "din lumea reală" nu are substanță. De la sfârșitul Războiului Rece, aceste axe de dezbatere au fost înlocuite de alte două: dezbaterea dintre raționaliști și constructiviști, și cea dintre constructiviști și teoreticienii critici. Catalizatorul acestei schimbări a fost afirmarea unei noi abordări constructiviste în teoria internațională, o abordare ce a pus la încercare raționalismul și pozitivismul neorealismului și neoliberalismului, dar în același timp i-a îndepărtat
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
îi acuzau pe adepții teoriei critice că viziunea lor despre relațiile internaționale "din lumea reală" nu are substanță. De la sfârșitul Războiului Rece, aceste axe de dezbatere au fost înlocuite de alte două: dezbaterea dintre raționaliști și constructiviști, și cea dintre constructiviști și teoreticienii critici. Catalizatorul acestei schimbări a fost afirmarea unei noi abordări constructiviste în teoria internațională, o abordare ce a pus la încercare raționalismul și pozitivismul neorealismului și neoliberalismului, dar în același timp i-a îndepărtat pe adepții teoriei critice
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
lumea reală" nu are substanță. De la sfârșitul Războiului Rece, aceste axe de dezbatere au fost înlocuite de alte două: dezbaterea dintre raționaliști și constructiviști, și cea dintre constructiviști și teoreticienii critici. Catalizatorul acestei schimbări a fost afirmarea unei noi abordări constructiviste în teoria internațională, o abordare ce a pus la încercare raționalismul și pozitivismul neorealismului și neoliberalismului, dar în același timp i-a îndepărtat pe adepții teoriei critice de critica metateoretică, împingându-i către o analiză empirică a politicii mondiale. Acest
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și neoliberalismului și voi trece din nou în revistă critica generală a acestor premise, lansată de teoreticienii critici în anii '80, voi examina originile constructivismului și principalele sale premise teoretice. Apoi voi face distincția între trei forme diferite de gândire constructivistă în cadrul disciplinei relațiilor internaționale: sistemică, la nivel de unitate și holistă. Vor urma câteva reflecții asupra nemulțumirilor ce caracterizează constructivismul ca abordare teoretică, printr-o discuție despre contribuția constructivismului la teoria relațiilor internaționale, și printr-o scurtă trecere în revistă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
discursului Relațiilor Internaționale era considerată esența analizei de susbstanță (Price și Reus-Smit 1998). Constructivismul Sfârșitul Războiului Rece a produs o reconfigurare majoră a dezbaterilor în cadrul discursului dominant american al teoriei relațiilor interna-ționale, favorizată de afirmarea unei noi școli de gândire "constructiviste". Deși constructivismul datorează mult evoluțiilor intelectuale din sociologie mai ales instituționalismului sociologic (vezi Finnemore 1996) Richard Price și Chris Reus-Smit au argumentat că acesta trebuie văzut mai degrabă ca o extensie a teoriei internaționale critice, întrucât mulți dintre pionierii săi
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
critice, întrucât mulți dintre pionierii săi au încercat în mod explicit să folosească perspectivele acestei teorii pentru a explica diverse aspecte ale politicii mondiale. Totuși, constructivismul diferă de primul val al teoriei critice prin accentul pus pe analiza empirică. Unii constructiviști au continuat să lucreze la nivelul metateoretic (Onuf 1989; Wendt 1999), dar majoritatea au căutat iluminarea conceptuală și teoretică prin analiza sistematică a puzzle-urilor empirice din politica mondială. Balanța studiilor critice s-a îndepărtat astfel de modul anterior de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
primul val au respins descrierea raționalistă a ființei umane ca fiind egoistă și atomistă și societatea ca fiind un domeniu strategic răspândind o imagine alternativă a oamenilor ca înrădăcinați social, constituiți prin acțiune comunicativă și deținători ai puterii prin cultură constructiviștii au folosit această ontologie alternativă pentru a explica și a interpreta aspecte ale politicii mondiale care erau anormale pentru neorealism și neoliberalism. Și acolo unde teoreticienii anteriori au condamnat metodologia neopozitivistă a acestor perspective, cerând modele de analiză mai interpretative
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ontologie alternativă pentru a explica și a interpreta aspecte ale politicii mondiale care erau anormale pentru neorealism și neoliberalism. Și acolo unde teoreticienii anteriori au condamnat metodologia neopozitivistă a acestor perspective, cerând modele de analiză mai interpretative, discursive și istorice, constructiviștii au folosit aceste tehnici pentru a continua explorările lor empirice. Afirmarea constructivismului a fost favorizată de patru factori. Mai întâi, motivați de încercarea de a reafirma superioritatea propriilor lor concepții despre teoria și politica mondială, raționaliștii i-au provocat pe
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a reafirma superioritatea propriilor lor concepții despre teoria și politica mondială, raționaliștii i-au provocat pe teoreticienii critici să mute atenția acordată criticii teoretice înspre analiza substanțială a relațiilor internationale. În vreme ce teoreticieni critici importanți au condamnat motivele din spatele acestei provocări, constructiviștii au văzut-o ca pe o oportunitate de a demonstra puterea euristică a perspectivelor non-raționaliste (Walker 1989). În al doilea rând, sfârșitul Războiului Rece a subminat pretențiile explicative ale neorealiștilor și neoliberalilor, deoarece niciunul dintre ei nu a prezis și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]