3,537 matches
-
tot aceste trei timpuri printr-o notă definitorie care să te caracterizeze și de care să-ți dai seama. Deși viața omului e vremelnică, el este dator să guste și să încerce o bucățică de eternitate trăindu-și viața și contemplându-o, din trecut, prin prezent, spre viitor. Iată cuvintele care însoțesc cele trei timpuri: Din, prin, și spre. Venim de undeva, trecem prin ceva, ne îndreptăm spre ceva, și e ca un arc de cerc... -Eternitatea ar fi deci accesibilă
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
rilor. Din Faptele Apostolilor și din Viețile Sfinților știm că strălucirea Sfântului Ștefan, bucuria și zâmbetul fericiților mucenici, semnalează tai �nic conținutul apofatic al muceniciei lor. Sfinții văd slava lui Dumnezeu și se bucură, amplificând inefabilul experienței lor. Cei ce contemplă eu �haristie sacrificiul martiric și mucenicesc pot observa și constata că trupurile celor jertfiți pentru adevăr sunt transfigurate, iar focul și chinurile nu mai au putere asupra lor. Rezultă de aici că martirii și mucenicii fac experiența jertfei autentice și
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
Sfintele relicve devin sim �bolul triumfului martiriului și a muceniciei asupra dezintegrării, deteriorării și degradării. Duhul aduce în prim plan, prin ele, experiența mântuirii și a iertării, a comuniunii și a iubirii desăvârșite. În ele, fiecare comunitate bisericească și eclezială contemplă lucrarea plină de har a împărației lui Dumnezeu. Pornind de la acest adevăr, la sfârșitul Sfintei Liturghii, creștinii sunt trimiși să împărtășească lumii darul vieții veșnice, proclamând neîncetat Stăpânia Duhului Sfânt. Un alt aspect al perpetuării și permanentizării cinstirii Sfinților Mucenicii
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
cuprinzător rugăciunea: "În Biserica slavei Tale, în cer a sta ni se pare". Prin urmare, aici și acum în încheiere, gom susține cu toată tăria și convingerea că, trăind experiența împărației Cerurilor prin slava hristică a mucenicilor și martirilor, Biserica contemplă viața veșnică, prin intermediul sau cu ajutorul soteriologiei și eshatologiei, în cuvintele și gesturi �le lor. Ea participă la viața nestricăcioasă a Duhului încă de aici, astfel că fiecare comunitate, angajată în sens mistic prin Sfânta Liturghie în taina marti �riului, a
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
floare m-ademenesti înspre păcat. și-n clipa-aceea de sublim noi stim cu moartea pentru ce plătim. **** Tu mi-esti și întuneric și lumina, Privirea mea pe trupul tău îmi scald , Mă oglindesc în ochii-ti de smarald Și îți contemplu întreaga ta grădină. Iubirea , acest templu de bazalt Cu dulci mireme ce urca și coboară, Nu duce înspre hau sau înspre cer e scară, E oră de iubire o parte din înalt. Zemoase buze, boboc de floare sânii Iubirea doar
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
cunoaște înseamnă a domina. Cunoștințele determină un activism prin care putem cuceri întreaga realitate. Este o perspectivă diferită față de viziunea tradițională. Înțelegerea și cunoașterea profundă aveau un înțeles contemplativ. Pentru Sfinții Părinți ai Bisericii a cunoaște cu adevărat înseamnă a contempla lumea cu sensurile ei nebănuite, ancorate în Dumnezeu. Referindu-ne, în cele ce urmează la frumusețea creației, și în mod concret la frumusețea lumii, vom dezbate problema Cosmosului - care este creația lui Dumnezeu, și care a luat ființă în șase
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
ce urmează la frumusețea creației, și în mod concret la frumusețea lumii, vom dezbate problema Cosmosului - care este creația lui Dumnezeu, și care a luat ființă în șase zile, după cum se relatează în cartea Facerii. La sfârșitul creației Dumnezeu Însuși contempla opera Sa: „Și a privit Dumnezeu toate câte a făcut și iată, erau foarte bune (κα� α � ιαν) (Fac. 1, 31). Creația lumii nu era definitivă însă, căci „lumea a fost, este și va fi creată până la desăvârșirea sa” . Dar
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
de atracție; Sfântul Dionisie Areopagitul subliniază că sensul cuvântului frumos - το κα� ον, este acela de atracție, chemare, căci vine de la verbul κα� εω - eu chem . Deci Frumusețea divină este o putere care cheamă inducând dragostea în cel care o contemplă; este un apel, o chemare, o atracție permanentă a tuturor lucrurilor către obârșia lor comună, de dincolo de timp și spațiu. Astfel, plecând de la frumusețea lumii ne apropiem de izvorul frumuseții, și această corelație este de neprețuit ajutor pentru credinciosul iubitor
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
din dragoste pentru Dumnezeu și care cu o conștiință a slujirii jertfelnice să-și transfigureze fiecare gest într-un act ritualic, ce permite aducerea întregii creații, ca o jertfă bineplacută lui Dumnezeu. Puterea de a mulțumi lui Dumnezeu, de a contempla creația prin ochii lui Iisus Hristos ne ajută să unificăm liturghia interioară din inima noastră cu liturghia cosmică. Există o corespondență directă între liturghia nevăzută a inimii, între liturghia văzută a Bisericii și liturghia cosmică. Numai în măsura în care inima noastră devine
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
ei înfățișarea dumnezeiască, pe cât de mult erau atrași ei, s-au unit cu Dumnezeu". Între Dumnezeu și om există reciprocitate, dar omul este după chipul lui Dumnezeu și prin practicarea virtuților ajunge să dobândească înfățișarea (asemănarea) cu Dumnezeu. Sfântul, deși contemplă lumea în timp, el depășește cadrul temporal, se desfată privind rațiunile duhovnicești ale lumii, care sunt mai presus de timpul natural, accesibil simțurilor noastre. Fără să fie anulat planul natural, acesta este transfigurat. Este important să subliniem faptul că în
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
toată dinamica îndumnezeirii creației, Sfântul Maxim nu exclude, nu anulează universul văzut, ci dimpotrivă virtuțile și întreaga cunoștință duhovnicească sunt plasate într-un plan cosmic. Prin virtuți Sfântul aprofundează resorturile adânci și ultime ale creației, fundamentate pe temelia Iisus Hristos, contemplând astfel o natură transfigurată prin viața lor duhovnicească. Înrădăcinându-se într-o astfel de viață, desăvârșită prin virtuți, sfinții ajung la o abordare, o vedere și o cunoștință mai presus de fire, ei nerămânând robiți de sensurile inferioare ale lucrurilor
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
frumusețe dar și putere pentru săvârșirea celor ce trebuiesc făcute, avea nevoie de harul dumnezeiesc... Frumos este orice suflet, privit în simetria puterilor sale proprii, dar frumusețea cea adevărată, adică firea cea dumnezeiască și fericită, se poate privi, se poate contempla numai de cel ce are curățită mintea. Cel ce-și țintește ochii la luminile și harurile lui Dumnezeu primește ceva de la El: ca de la o culoare își colorează propriul lor chip cu o strălucire înfloritoare” . Deci frumusețea lui se revarsă
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
concretizează viziunea liturgică și sacramentală asupra creației. "Dumnezeu se ocupă de toate creaturile, dându-le măreția și frumusețea lor". Pentru a reda viziunea liturgică asupra lumii este nevoie să ne impropriem limbajul specific doxologiei, mai adecvat pentru a exprima tainele contemplate în creația lui Dumnezeu. Sfântul Efrem Sirul, unul dintre cei mai mari asceți a știut să adopte limbajul poetic, considerându-l cel mai adecvat pentru a transpune frumusețea creației lui Dumnezeu. Chiar dacă a practicat o așceză severă el n-a
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
ai nefiresc de mult fără să te simți atât de puțin și de mic. Tremură pasul, sângele-i greu. Viața e artă, suflul stingher. Învățăm să fim ori să nu fim , din nepăsarea altora, ai nevoie de timp pentru a contempla sutele de oameni și tristețile lor. Mizeria nimicului, uneori, ne bagă pumnul în gură și-atunci scriem pentru a putea produce iluzia trăirii. Ne trecem prin lucruri supuse de alții, străbatem drumurile cu mâinile tremurând în jurul paharului cu apă. Inima
PLĂTESC ŞI PLEC de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367089_a_368418]
-
rămâne decât să îi citim „Meditațiile poetice” și să îi urmăm îndemnul: „Curcubeul priviți, are aceeași cunună,/ De ne naștem în locuri diferite sub Soare.” („Apel către rațiune”) Indiferent unde ne aflăm pe Terra, vom fi îmbogățiți sufletește dacă vom contempla culorile curcubeului poetic creat de Ilie Marinescu. Octavian Curpaș Phoenix, Arizona Referință Bibliografică: Raspunsuri si intrebari pe calea vietii / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 165, Anul I, 14 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Curpaș
RASPUNSURI SI INTREBARI PE CALEA VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367138_a_368467]
-
are capacitatea de a ne oferi o lumină clară asupra acestor oameni mari. În același timp însă, volumul de față ne pune la dispoziție șansa de a ne însuși modul lor de a fi. În continuare, avem ocazia de a contempla exemplul lui Iov, Iosua, Samson, Samuel, David, precum și al tuturor profeților mari sau mici ai Vechiului Testament. În concluzie, avem în față o lucrare completă în ceea ce privește acoperirea subiectului legat de oamenii mari ai Vechiului Testament. „Vremea acelor profeți și vremea
EXEMPLE SPIRITUALE IN OAMENI MARI DIN VECHIUL TESTAMENT DE IOSIF TON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367199_a_368528]
-
fetița, mă văd cum stau în cale/ Să nu mai plece iar din viața mea...” Conectat cu copilaria este și satul, care devine la Adina Sas-Simoniak, topos al paradisului terestru. Durerea înstrăinării este resimțită de poetă ca nevoie de a contempla locul unde a văzut lumina zilei, de a pătrunde în intimele structuri ale lucrurilor și ale naturii. „Miroase-n mine-a satul meu/ Cu fân uscat și eleșteu,/ Cu șezători în seri de iarnă,/ Când fulgi mirajul vor s-aștearnă
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
realizat cu jocul de umbre și lumini, iar „carnea este noroiul pe care lumina îl preschimbă în aur“, după cum îi plăcea să spună. Mai descoperim și al doilea autoportret, deci unul făcut în 1659 și altul în 1660, apoi Aristotel contemplând bustul lui Homer (Aristotle with a Bust of Homer), realizat în 1653. Exclam: „Ador imaginile tablourilor prin care se alunecă în valul ideilor!“ Mai aflăm că Muzeul a achiziționat acest tablou cu suma de 2,3 milioane de dolari. Meditația
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
cu soarele, dar până la urmă se cumințesc și-și văd de drumul lor, dându-se la o parte din calea lui. Și se plimbă în infinitul lor, fără să se oprească. Dar, ei ne văd când îi privim și îi contemplăm cu inima-ndoită de gânduri și cu ochii înlăcrimați, atunci când ne doare sufletul? Și noi plouăm, dar nu pe pământ, ci pe obraji. Pământului nu-i pasă de ploaia noastră, el nu o simte, fiindcă o tot ștergem cu palmele
NORII ŞI NOI de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368653_a_369982]
-
prăznuirii Nașterii). Chiar lângă leagănul Pruncului se află două animale, către care trimite o profeție a lui Isaia: „Boul își cunoaște stăpânul și asinul ieslea domnului său, dar Israel nu Mă cunoaște; poporul Meu nu Mă pricepe" (Is. 1, 3). Contemplată de sus în jos, în icoana Nașterii pot fi distinse trei paliere, cel superior, ceresc, cel intermediar, în care cerul se pogoară și se unește cu pământul, și cel de jos, pământesc, toate trei gravitând în jurul Pruncului și al Maicii
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
fi considerată numai ca o sursă a cuvintelor reci, neschimbate în urlet.» (SOrd, II, 6). La o „simplă radiografie“, poezia În dulcele stil clasic, de la care vine și titlul volumului, își toarnă argintul-viu al necuvintelor prin care se constată, se contemplă și se consacră „tema“ stării cuplului Ea - El, reeditare a perechii edenice, în fața eroului liric, participant la ceremonialul „eternizării de-o clipă“ dinspre principiul energetic „vir“ / Yang („materia tânără și perfectă“), desigur, în tiparele „clasice“ ale catrenului armonizat în trohei
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
nu avea, iar prețurile nu apăreau nicăieri. Nu încape îndoială că vitrina era permanent înnoită de cineva, căci poșetele erau mereu altele. Cu toate acestea, nu se întâmplase nicicând ca lângă mine să se mai oprească și altcineva să le contemple. Preocupată de învățătură și de poșete, nu am băgat de seamă cât de repede au trecut octombrie și noiembrie. În decembrie, cele trei săptămâni de cursuri care mai rămăseseră aproape că au zburat și iată vacanța bătându-mi la ușă
ÎNTOTDEAUNA SUNT AŞA DE SINCERĂ! (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349457_a_350786]
-
ale frunzelor toamnei, bogăția cromatică a florilor de câmp, în fânețele proaspăt cosite, în licărirea apelor din pădurea inundată, în anotimpurile ce se perindă cu ciclicitate și nonșalanță. Artista mai pictează flori. Flori, neasemuit de frumoase! Le simți culoarea și contemplându-le frumusețea, parcă le percepi și aroma. Personal, am iubit dintotdeauna florile. Le-am privit mereu cu ochii unui copil neastâmpărat, care le „amesteca” aroma (acum inconfundabilă) cu varietatea coloristică. Observând și trecând prin filtrul „rațiunii” florile pictate de draga
ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349593_a_350922]
-
bine, eu cred că da! Îmi place să scriu jurnale deoarece în jurnal ideile nu sunt expuse conform unui plan, ci ele sunt evocate de un peisaj, de o întâlnire cu un om, de o convorbire, de o lectură, etc. Contemplu, gândesc și reflectez. Reflecția deci, însoțește contemplația. Îți exprimi propriile gânduri și păreri și stârnești gândurile cititorului care intră într-un dialog al undelor cu scriitorul. Părerea lui Mircea Eliade era că cel ce scrie un jurnal, în măsura în care el încearcă
CAND IZBANDA PREAPLINULUI DE DRAGOSTE DA CA ROADA BINELE SI RAUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349609_a_350938]
-
față de personajele create, se simte totuși legat de acestea prin compasiunea, dragostea și ura față de ele: fiindcă și „domnia sa are o fire largă, karamazoviană” pentru a-l cita pe Ippolit Kirillovici - capabilă să cuprindă cele mai bizare contradicții și să contemple în egală măsură cele două abisuri, „abisul de deasupra noastră” și „abisul de sub noi”. Familia Karamazovilor este un rezultat și un produs răspândit al dezagregării obștei. Ippolit Kirillovici deslușește în acest „mic nucleu familial” „trăsăturile fundamentale ale intelectualității noastre de
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]