2,215 matches
-
se opresc aici. Unele s-au realizat fie prin raportarea culturii organizaționale la cultura socială, evidențiindu-se culturi izomorfe, unitare și coerente sau culturi independente și divergente, fie prin accentuarea dominantei valorice (M. Firsirotu, 1988), delimitându-se cultura carismatică, de contingență și reproductivă. Nu ne propunem să continuăm analiza acestor tipologii, deoarece reperele esențiale de analiză a unei culturi organizaționale au fost deja trasate. Ceea ce ne propunem este ca, pornind de la modelele prezentate, să încercăm realizarea unui posibil profil al culturii
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
nevoile grupului și nevoile individuale. Un bun manager va acționa în funcție de cerințe, va ști să acorde prioritate fiecărui reper în parte. Lista preocupărilor privind delimitarea celor mai eficiente stiluri de conducere poate fi completată cu alte studii (F. Fiedler "modelul contingenței", V. Vroom și P. Yetton "modelul luării deciziilor" etc.), dar toate pot fi amendate, deoarece cercetările empirice au reliefat faptul că aceste stiluri au o constanță relativă, fiind, în general, expresia personalității individului și nu a cerințelor situației. În ceea ce
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
său de la Bayeux, la 16 iunie 1946, după alegerea celei de-a doua Constituante, el își expune ideile. El dorește ca șeful statului, "plasat deasupra partidelor", ales de către un colegiu "mult mai larg" decît Parlamentul, să fie un "arbitru deasupra contingențelor politice". La Epinal, la 22 septembrie, el condamnă proiectul de constituție. O parte a electoratului, în special din sînul MRP, îl ascultă: Constituția (document 1, p.369) este aprobată cu 53,5% din sufragiile exprimate, dar numai de 36,1
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
puncte de vedere, cel perspectival și cel trans-perspectival. Ea identifică în împrejurările cele mai banale oglindirea transcendenței, în lucrurile umile răsfrîngerea celor supreme. De aceea, poate pregăti întrucîtva întîlnirea ochilor. Spectacolul public și mediatic, spectacolul vieții noastre curente, cu toată contingența lui prea adesea derizorie, nu constituie, pentru această gîndire, un material inutilizabil. Dimpotrivă. Contingența lui are destulă distanță față de absolut încît să producă tensiune simbolică. Faptul că ne include, că îi sîntem actori sau figuranți, îi dă, față de noi, destulă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
banale oglindirea transcendenței, în lucrurile umile răsfrîngerea celor supreme. De aceea, poate pregăti întrucîtva întîlnirea ochilor. Spectacolul public și mediatic, spectacolul vieții noastre curente, cu toată contingența lui prea adesea derizorie, nu constituie, pentru această gîndire, un material inutilizabil. Dimpotrivă. Contingența lui are destulă distanță față de absolut încît să producă tensiune simbolică. Faptul că ne include, că îi sîntem actori sau figuranți, îi dă, față de noi, destulă nemijlocire încît să producă experiență simbolică. E de ajuns să păstrăm conștiința celeilalte Priviri
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
curent, cel mai larg împărtășit, al autorestrîngerii consimțite. Analizînd cîmpul tematic și contradicțiile tîrziu moderne ale acestui concept, Andrei Pleșu insista pe două aspecte referitoare la sensul filozofic și spiritual al toleranței. Ea reprezintă atitudinea existențială cea mai adecvată dinaintea contingenței ; e așezarea realistă față de o lume recunoscută ca imperfectă, față de o umanitate recunoscută ca failibilă, față de propriul eu încărcat de nedesăvîrșire. Ea este totodată o atitudine umană asemănătoare cu atitudinea divinului care, prin autorestrîngere, face cu putință lumea, dar care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
societăți incapabile de simbolism vertical. Asta dacă înțelegem simbolismul în regim pozitiv, explicit, strict descendent, dacă așteptăm ca el să învestească cu prestigiu ceresc întreprinderile, comportamentul, convingerile noastre curente. Dacă așteptăm ca oglindirea principiilor în planul vieții imediate să dea contingenței siguranță, durabilitate, îndreptățire, atunci într-adevăr modernitatea tîrzie ne contrariază și ne revoltă ca fiind o epocă ieșită din religie. Ea ne descurajează să punem lumina absolutului pe lucrurile veacului. Dar ne și împiedică astfel să folosim categoriile religiei pentru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lungul acestui eseu constă în des menționata distincție dintre obiectivarea socială a sensurilor religioase și orizontul transcendent spre care ele conduc. într-adevăr, actele vieții noastre curente și-au pierdut semnificația spirituală, odinioară la îndemîna oricui. Dar, extrase din plasa contingenței, aceste sensuri își pot recăpăta înălțimea, pot fi regîndite în verticala lor infinită, pot deveni departele mobilizator în zarea căruia se petrece viața noastră de fiecare zi. Desprinse din plasa codificării care le încadra, le mărunțea, le domesticea închizîndu-le în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
începe cu adevărul a posteriori că există o ordine a cauzelor eficiente. Cel de al treilea argument al lui Toma se bazează pe o experiență pe care o împărtășim cu toții: aceea a nașterii și a morții, aceasta vizând originea și contingența existenței umane, în general. Argumentul este prezentat de Toma D'Aquino astfel: "Găsim în lucruri unele lucruri care sunt posibile și altele care nu sunt, precum și unele care sunt considerate că generează și degenerează, prin urmare posibile să fie sau
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
fals. Este deci necesar să punem altceva, care să fie necesar prin sine, nu să aibă cauza necesității altundeva, dar care să fie cauza necesității altora"38. Această a treia cale a lui Toma se dezvoltă pe marginea conceptelor de contingență și necesitate. Este implicat un argument prin reducere la absurd. Am putea observa că nu e lămurit de ce existența necesară a unui lucru trebuie să depindă de existența necesară a altora. De altfel, am putea spune că pentru oamenii obișnuiți
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
mai mare dintre toate", Gaunilon a fost acuzat de către Anselm de infidelitate filologică. Între cele două concepte există o diferență de semnificație, deoarece nu semnifică același lucru și există o diferență de statut, expresia unuia exprimând necesitatea și a celuilalt contingența 83. Anselm critică astfel formularea lui Gaunilon: " Mai întâi ceea ce adesea susții că aș fi spus: că acela ce este mai mare între toate se află în intelect, iar dacă se află și în intelect, este și în fapt căci
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sunt echivalente din punct de vedere logic pentru scopul argumentului lui Anselm. Presupunând pentru o clipă că "perfect" implică necesitatea de a exista, este la fel de adevărat, în concordanță nu doar cu Anselm, ci și cu oricine altcineva, că insulă implică contingență. Așadar, insulă perfectă implică o afirmație contradictorie: ceva în același timp necesar, dar și contingent 88. Unul dintre apărătorii recenți ai argumentului ontologic, Alvin Plantinga respingea obiecțiile lui Gaunilon arătând imposibilitatea conceptului de insulă perfectă. Orice am adăuga în imaginația
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
pornim de la asumarea existenței unei ierarhii a lumii, în care acceptăm distincția dintre vârful ierarhiei, cu statut de creator și restul etajelor, cu statut de ființe create și dependente de voința creatorului. În aceste condiții, regimul celor create ar fi contingența. Astfel, baza conflictului dintre Anselm și Gaunilon ar fi că în timp ce primul susține existența necesară a lui Dumnezeu și contingența lumii, celălalt susține existența necesară a lumii 92. Ca răspuns la criticile lui Gaunilon, Anselm formulează o a doua variantă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
restul etajelor, cu statut de ființe create și dependente de voința creatorului. În aceste condiții, regimul celor create ar fi contingența. Astfel, baza conflictului dintre Anselm și Gaunilon ar fi că în timp ce primul susține existența necesară a lui Dumnezeu și contingența lumii, celălalt susține existența necesară a lumii 92. Ca răspuns la criticile lui Gaunilon, Anselm formulează o a doua variantă a argumentului ontologic. Aceasta este rezumată de către N. Geisler în felul următor: 1. Este logic necesar să afirmăm despre un
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
a lui Descartes, și de a depăși criticile scolasticilor în frunte cu Toma D'Aquino. Punctele slabe ale versiunilor anterioare ale argumentului ontologic puteau fi întărite printr-o raportare corespunzătoare la posibilitatea: a fi posibil înseamnă a fi necesar, atâta timp cât contingența nu poate fi atribuită ființei perfecte 216. Un filosof care merită menționat datorită contribuțiilor aduse argumentului ontologic și datorită conceptului "posibilității" este Ralph Cudworth. El a ajuns la o bună înțelegere a structurii modale prezente în argumentul anselmian și a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
prin raportarea existenței la posibilitate, este benefică discuțiilor actuale din filosofia analitică, privitoare la argumentul ontologic. 4.2. Logica modală și semantica lumilor posibile Logica modală studiază argumente a căror validitate depinde și se sprijină pe conceptele de "necesitate", "posibilitate", "contingență" și "imposibilitate". Principalele notări sunt: ˅ este necesar că ◊ este posibil că ~ este fals că Dacă folosim o variabilă propozițională p, atunci avem: ˅p = ~ ◊ ~ p (este fals că este posibil să fie fals p) ◊ p = ~ □ ~ p (este fals că este necesar
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
A1 NS A2 N(S → T) → (NS → NT) A3 NS → S A4 ~NS → N ~ NS A5 NA2, NA3, NA4. Mai trebuie menționate două definiții importante care fac legătură între posibilitate și necesitate (P fiind operatorul folosit pentru posibilitate), respectiv între contingență și necesitate (C fiind operatorul pentru contingență): D1. PS ≡ ~ N ~ S D2. CS ≡ (~ NS & ~ N ~ S) Dacă un enunț este posibil, atunci negația sa nu este necesară. Mai mult, se poate arăta în sistemul S5 că dacă un enunț este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
NT) A3 NS → S A4 ~NS → N ~ NS A5 NA2, NA3, NA4. Mai trebuie menționate două definiții importante care fac legătură între posibilitate și necesitate (P fiind operatorul folosit pentru posibilitate), respectiv între contingență și necesitate (C fiind operatorul pentru contingență): D1. PS ≡ ~ N ~ S D2. CS ≡ (~ NS & ~ N ~ S) Dacă un enunț este posibil, atunci negația sa nu este necesară. Mai mult, se poate arăta în sistemul S5 că dacă un enunț este necesar, atunci este necesar să fie necesar
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
acord cu această critică consideră că argumentul ontologic stabilește doar existența conceptuală, dar nu și existența reală. Dar a-l concepe pe Dumnezeu nu este același lucru cu a concepe o insulă perfectă sau un diavol perfect; o insulă implică contingență și avem astfel o contradicție între ceva care este în același timp necesar și contingent. Se pierde astfel înțelesul real al argumentului ontologic 251. S-a susținut în filosofia analitică că argumentul din capitolul 3 este un argument modal care
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de nedepășit în scopul universal de a fi el însuși 349. Aristotel a extras o consecință importantă din imuabilitatea divinității. O ființă care nu se poate schimba, nu poate avea nici o potențialitate inactualizată în realitatea sa. Orice poate fi, este. Contingența, pusă în relație cu divinitatea concepută astfel, poate însemna doar că anumite efecte care puteau să se producă nu s-au produs. Dar divinitatea fiind necesară, înseamnă tot ceea ce e capabil de a fi și astfel, orice relație dintre divinitate
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
a cunoaște rezultatele sale posibile. Cauzele lasă întotdeauna rezultatele deschise pentru decizii viitoare 351. Spinoza a fost și el de acord cu Aristotel și a considerat că a cunoaște implică ceea ce e cunoscut și prin urmare, devreme ce Dumnezeu este fără contingență există două posibilități: 1. Toate lucrurile sunt în mod necesar precum Dumnezeu. 2. Dumnezeu nu cunoaște toate lucrurile. Aristotel a menținut a doua variantă, iar Spinoza prima. Rămâne o a treia variantă, neexplorată corespunzător până în metafizicile secolului XX: de a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
posibilități: 1. Toate lucrurile sunt în mod necesar precum Dumnezeu. 2. Dumnezeu nu cunoaște toate lucrurile. Aristotel a menținut a doua variantă, iar Spinoza prima. Rămâne o a treia variantă, neexplorată corespunzător până în metafizicile secolului XX: de a se admite contingența și schimbarea atât în Dumnezeu cât și în lume352. Poziția e una competitoare pentru tot ceea ce a fost enunțat în filosofia religiei de la filosofii greci și până în zilele noastre. A admite schimbarea în cadrul divinității implică o schimbare profundă a ideilor
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
un moment la altul 356. Principiul libertății divine în cadrul teismului procesual încearcă să arate că Dumnezeu creează în mod liber, adică face o tranziție de la o posibilitate abstractă către o actualitate concretă. Se consideră de asemenea că trebuie să existe contingență atât în Dumnezeu, cât și în lume actele sale creative puteau fi altfel. Mulți teologi au considerat de-a lungul timpului că în cazul în care Dumnezeu este liber să creeze, atunci poate fi la fel de liber în a nu crea
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
se întâmplă trebuie să fie cunoscut în mod etern de către Dumnezeu. Întâmplările de mâine, necunoscute de către noi sunt întotdeauna cunoscute de către Dumnezeu pentru care nu există un viitor deschis. La această perspectivă a teismului clasic, Hartshorne răspunde că Dumnezeu cunoaște "contingențele viitoare", întâmplările care urmează să aibă loc, doar ca posibilități. Nu există actualități viitoare, ci mai degrabă posibilități viitoare 380. Din perspectiva teismului neoclasic pe care îl propune Charles Hartshorne, Dumnezeu este subiectul schimbării: odată cu trecerea timpului experiența sa este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
cineva nu poate convinge dinspre posibilitate către existență (Mp → p), dar poate convinge dinspre posibilitatea unei existențe necesare către existența actuală (MLp → p)386. Premisa 2) sau "principiul lui Anselm" a fost considerat de Hartshorne o descoperire deoarece era eliminată contingența din existența divină. Plecând de la textul lui Anselm, se poate spune că a exista fără alternativa imaginabilă de a nu exista înseamnă mai mult decât a exista având această alternativă 387. Avem două posibilități în ceea ce privește conceptul oricărei ființe: 1) poate
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]