141,120 matches
-
ziare și la televiziune, cum era și normal, și nu agresării unui mormânt, fie el și al unui mare poet al neamului. Un fapt cu iradiere simbolică și atât. Nedescurajați, Marta Petreu și Ion Vartic, inițiatorii memoriului celor 157, își continuă acțiunea în APOSTROF, dedicând subiectului o parte a ultimului număr al revistei (7-8/2004). Rânduri amar-sarcastice scrie acolo Ion Vartic, el vorbind despre căderea în "subistorie" a "urangutanului constructor", acel "om subistoric" care "s-a simțit ca peștele în apă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
ŤOm de Metalť sau ŤOmul Nouť, care-și disprețuia sentimentele și avea gîndul doar la mărirea producției și îndeplinirea planului cincinal. ŤOmul de Oțelť ne bîntuia visele. Nu însemna ŤStalinť pur și simplu Ťoțelť? Cu toate că Stalin era mort, cadavrul lui continua să ne hrănească cu Ťvise de oțelť". (p. 85) Comparațiile dintre Est și Vest nu se opresc însă aici. Gîndurile scriitoarei balansează în permanență între cele două lumi care i-au marcat existența, pretexte găsindu-se la tot pasul, de la
Hoinăreală în timp by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12656_a_13981]
-
Terapia muncii (1981), Starea de fapt (1984), O bufniță tînără pe patul morții (1988), Discurs asupra struțocămilei (1995), Tălpile violete (1990), Iepurele suedez (1997), Medeea și mașinile ei de război (1999). Versul de început al poemului În ordinea în care continuu să exist, care deschide antologia, rezumă esențial atitudinea poetică a lui Ioan Flora: "În jurul meu, lumea". Vorbeam despre balcanismul poetului. Aici se vede el cel mai bine, în felul liric de a se raporta la realitate, în pofta neostoită care
"Exist în afara oricarei practici romantice" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12672_a_13997]
-
umorală, factori filtrați prin decizia formei de-a evita încrîncenarea, invectivele, trivialitatea. Ironia e o caligrafie a rezervei, un dans aerian al refuzului. Prin jocul său atracțios, ea își anesteziază obiectul, scutindu-l de durerea primară a vivisecției. Dar să continuăm firul evocării părintelui de către fiu: "în critică a practicat stilul direct, concentrat, alert, declinînd orice substrat artistic, dar, în realitate, obținînd efectul de mare agrement al deplinei comunicări, rod al demoniei creației. Ironia i-a fost de asemenea dar natural
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
de mare agrement al deplinei comunicări, rod al demoniei creației. Ironia i-a fost de asemenea dar natural, latură a umorului moștenit în familie, factor ce l-a apropiat pînă la simbioză de opera lui Ion Luca Caragiale". Spre a continua astfel, în duhul complementarității: "Dar, la fel, lirismul nativ a fost coarda sufletească fără de care n-ar fi înțeles, printre primii, dacă nu chiar primul, covîrșitoarea noutate a operei lui Tudor Arghezi, poezia lui Lucian Blaga, hermetismele lui Ion Barbu
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
al lipsei de onoare și demnitate. Ne mulțumim cu astfel de săbii cu năut, așa cum, dresați de Ceaușescu, ne mulțumeam cu orice bucățică meschină zvârlită de Pingelică. Adrian Năstase, intrat pentru eternitate în structura mentală a lui Ceaușescu, și-a continuat glorios teatrul dezgustător început în ziua alegerilor locale și continuat cu joaca de-a demisia: sabia de tinichea a lui Ștefan e însăși esența promisiunilor acestui demagog nesătul făcute electoratului naiv. Dar nu atât de naiv încât să uite umilința
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
de săbii cu năut, așa cum, dresați de Ceaușescu, ne mulțumeam cu orice bucățică meschină zvârlită de Pingelică. Adrian Năstase, intrat pentru eternitate în structura mentală a lui Ceaușescu, și-a continuat glorios teatrul dezgustător început în ziua alegerilor locale și continuat cu joaca de-a demisia: sabia de tinichea a lui Ștefan e însăși esența promisiunilor acestui demagog nesătul făcute electoratului naiv. Dar nu atât de naiv încât să uite umilința. Pentru politicienii români, evenimentele istorice sunt cu atât mai bune
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
includerea lor într-un fel sau altul într-un circuit cultural. Fără componenta culturală, turismul pe care economia românească aspiră să-l pună pe picioare este de neconceput.) Model de manifestare artistică deja clasicizat, taberele de sculptură în aer liber continuă să atragă artiști, de la proaspeți absolvenți ai academiilor de artă la consacrați, și să fie un teritoriu al investigației artistice, care merge de la simplul exercițiu de construcție spațială până la experimentul autentic creator. Între 11 și 19 iunie a avut loc
SIMPOZION "Ion Vlasiu" by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/12687_a_14012]
-
ar fi fost nici trenul subteran. Am mai auzit însă și interpretări în care meritul revenea comunismului, pe care degeaba îl înjurăm azi, fiindcă "a făcut realizări pentru oameni". Amîndouă aceste interpretări au ca punct de pornire propaganda totalitară care continuă să-și facă efectul în România după 15 ani de la căderea ceaușismului. Totuși primul metrou din lume a fost construit la Londra, într-un regim capitalist pur sînge. Și pînă la metroul de la Moscova lui Stalin, la Budapesta capitalistă exista
Metroul lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12689_a_14014]
-
senzațional - cu 13 inedite din misteriosul volum Agate negre), în seria de �Opere fundamentale� coordonată de Eugen Simion la Editura Univers enciclopedic, într-un proiect al Academiei Române. În îngrijirea Mitzurei Arghezi și a lui Traian Radu, seria de Opere Arghezi continuă cu publicistica, din care au apărut în 2003 primele două volume (Opere III. Publicistică, 1896-1913, 1494 p.; IV. Publicistică, 1914-1918, 1464 p., cu note bibliografice, facsimile și indice de nume), și va cuprinde toate celelalte compartimente ale creației argheziene într-
Cota lui Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12701_a_14026]
-
cu Arghezi (1992) de Gh. Bulgăr și Arghezi necunoscut (1998) de Pavel }ugui, la care mai sunt de adăugat referințele Anei Selejan din volumele sale despre Literatura în totalitarism, din 1944 încoace (a ajuns cu explorările până în 1958 și va continua, bănuiesc). În critica literară propriu-zisă despre poezia argheziană e de reținut un singur volum: Tudor Arghezi � poet religios (1999) de Marin Beșteliu. E de consemnat faptul important că a fost reeditat în �Biblioteca pentru toți�, la Editura Minerva, în 1994
Cota lui Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12701_a_14026]
-
Cu multă bucurie am constatat la dânsul o vie inteligență, luminată printr-o lectură deja vastă la vârsta lui, apoi dragoste pentru cultura înaltă, onestitate în apucăturile mentale și o entuziastă ardoare juvenilă pentru cauzele mari". Cuvintele bune ale maestrului continuă în mai multe fraze și se încheie cu un elogiu de-a dreptul măgulitor: "E un tânăr desăvârșit, care-ți va purta cu onoare numele și va fi o podoabă a societății noastre românești". (a se vedea I. L. Caragiale, Opere
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
El are în fine prilejul să scape de câțiva "grei" care-i stânjeneau mișcările în partid. Probabil că în disputele de după 7 iunie el a invocat balastul baronilor, al corupției la scenă deschisă, aroganța și suficiența atâtora dintre pesedeii ce continuă, în 2004, să copieze stilul prim-secretarilor de la 1980, impilând fără milă și domnind discreționar asupra unei mase amorfe de "tovarăși" ce nu crâcnesc atâta vreme cât mai e ceva de furat prin fabrică sau pe câmp. Imputările sunt valabile, dar incomplete
Grobienii dansează menuet by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12691_a_14016]
-
graba de-a înghiți fulminantele dezvăluiri, ai trecut peste pagina doi. Revii asupra ei când mai răsfoiești o dată ziarul, sperând să dai de-un chilipir la mica publicitate " și ce vezi? Fotografia policrom-zâmbitoare, însoțită de-un text întremător-mobilizator, de genul: "Continuăm împreună!", "Un om dintre oameni și pentru oameni", "Votați onestitatea!" a individului despre care tocmai aflaseși că e cel mai crud urmaș al vampirilor draculeeni, un hoț fără scrupule, un violator în serie și-o bestie care-și ține mama
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]
-
Yo este prieten cu Mihnea, liderul trupei Luna Amară, referință muzicală absolută în acest român pe langă vechile cunoștințe: Eminem, Marilyn Manșon, Cobain, Morrison, apoi Kerouac, Che Guevara ș.a.m.d. sau, mai nou, Andrei Gheorghe. Letopizdeț a fost și continuă să fie lansat și promovat laolaltă cu albumul Asfalt al celor de la Lună Amară într-un turneu prin toată țara. Ei bine, multe din temele melodiilor trupei sunt de găsit și în român. De pildă, Dizident, de pe albumul No name
Roman contrafăcut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12714_a_14039]
-
ducînd la apariția vremelnicei formațiuni a dlui Meleșcanu, APR. În aceeași perioadă, despre Ion Iliescu se vorbea ca despre un lider politic expirat. Cînd dl Adrian Năstase a lansat sloganul "Schimbarea schimbării", cei mai mulți analiști nu l-au luat în serios, continuînd să creadă că fostul partid de guvernămînt își mîncase creditul pentru cel puțin două legislaturi. În acest timp, coaliția de la putere vorbea pe toate drumurile despre alegeri anticipate. Pendulul a pornit înapoi în 2000, readucînd la putere PDSR-ul și
Mișcarea marelui pendul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12726_a_14051]
-
Istoria literaturii ne stă de față și ne spune că literatura noastră a fost un simplu parazitism. D. Iorga a notat admirabil cîndva cît am fost de franțuziți cu logofătul Conachi, lamartiniani cu Bolintineanu, hugolatri cu Alecsandri. Lista se poate continua. Bălcescu nu l-a uitat pe Lamennais, cum nu l-a uitat Costache Negruzzi pe Prosper Mérimée. Macedonski a început cu Musset și a sfîrșit cu Mallarmé. De la 1900 pînă astăzi, peisajul literar își datorește orientarea și substanța lui Baudelaire
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
împotrivească ceva culturei europene revărsate fără măsură în principate: le-a opus imitației literare fără limită un fond propriu: poezia populară; exagerației și isteriei, școala critică i-a împotrivit bunul simț..." De la 1880 însă, acțiunea acesteia a încetat. "Critica culturală, continuă Fundoianu prezentarea lucrării lui Ibrăileanu, observînd că singurul lucru pe care-l făceam era importul cultural, l-a supravegheat; dar de la 1880 înainte ce facem? Import cultural. ș...ț De unde însă pînă la 1880 ne dădeam seama de acest fenomen
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
totul este farsă, grefată pe o biologie apetentă", "supunere lașă și frică față de boierii guvernanți de orice clasă", "mimează, universitar, cultul științei și gustul pentru artă. Fondul este pur alimentar: să aibă pîine, brînză și ceapă multă pe masă". Diatriba continuă cu ferocitate: "A început cățăratul oricum, oricînd, fără scrupule, cu umilințe și îndrăzneli, după pilda lui Dinu Păturică, memorabila pildă care este la începutul și specificul societății noastre moldo-valahe. De la Dinu Păturică, Tănase Scatiu și M. Ralea este o linie
Glose la Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12736_a_14061]
-
nu există în concepția profesorului Griffin o rețetă pentru menținerea păcii, deoarece �așa cum ne învață Tucidide, evenimentele pot ușor scăpa de sub control și să degenereze într-un război pe care nimeni nu l-a prevăzut sau dorit. Acest pericol va continua să existe atâta timp cât interesele politice ale supraputerilor rămân antagoniste unele față de celelalte�. Sovietologul Matthew Evangelista de la Universitatea din Michigan susține că, atât în timpul războiului peloponeziac, cât și în perioada războiului rece, precumpănitoare în orientarea politicii externe a protagoniștilor au fost
TUCIDIDE și lumea bipolară by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12713_a_14038]
-
proprietarii casei din Calea Rahovei și cu vecinii urcă din trecut muzica unei epoci în care viața, în pofida vremurilor nesigure și dure, avea un alt tempo, lipsit de agresivitate sau mîrlănie". (p.11) Chiar și în perioada următoare (anii "60) au continuat să activeze în restaurantele bucureștene mulți dintre cei care învățaseră meseria de ospătar în perioada interbelică. Aceștia lucrau în localele de lux, știau franțuzește, iar clienții lor trebuiau să stăpînească, la rîndul lor, codul bunelor maniere. Bucureștiul lui Dan Ciachir
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
mari sisteme de irigații din Europa. -Păi, da, zice Haralampy, că megalomania ne-a mâncat zilele: Casa Poporului, recolte astronomice, coloși industriali, Comtim... -De ăsta am scăpat, am zis, l-am dat la vecini... Nu m-a auzit, așa că a continuat: -...Un sistem de irigații uriaș " ce să facă democrația cu el ? Noroc că rumânașii au fost suficient de inteligenți și l-au distrus la timp pentru a elibera solul de țevăraiele conductelor și pentru a putea trece la o agricultură
Vizită de lucru cu amintiri... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12725_a_14050]
-
decît în cărțile de eseuri. Fraza este simplă, directă, în multe situații străbătută parcă de o umbră de tristețe. La fel ca și Cioran la vremea sa, Octavian Paler a trăit dramatic momentul părăsirii localității natale, Lisa, pentru a-și continua studiile la București, prima răscruce semnificativă a destinului său: Pînă atunci nu fusesem nici măcar în alt sat. Din alte sate văzusem doar, de la distanță, turlele bisericilor. Ce se petrecea dincolo de hotarul Lisei îmi era tot atît de necunoscut cum îi
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]
-
tot e premierul generos, sumele ar trebui direcționate doar spre trei categorii: debutanți, lucrări de referință (dicționare, enciclopedii, istorii pe domenii) ori traducerea de cărți esențiale. Altminteri, ca autor, dacă ai apucat să publici una, două sau zece cărți și continui să tânjești după cârjele finanțărilor, tare mi-e teamă că scrisul tău nu valorează doi bani. Și că fiecare nouă carte pe care o scoți nu e decât o penibilă jucărea menită doar să-ți zgândăre orgoliul bolnav. Nu sunt
Barbierii regelui Midas by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12728_a_14053]
-
doar să-ți zgândăre orgoliul bolnav. Nu sunt nici pe departe un "fundamentalist al pieței", un imbecil care să creadă că doar ceea ce validează piața are valoare. Nici vorbă. Numai că până și într-o țară săracă precum România valoarea continuă să se vândă și fără a pune cărțile în căruciorul de handicapat. Știu că editorii importanți ai țării, de la Polirom și Humanitas la Paralela 45, All sau Rao, cum și edituri mai mici, dar centrate pe valoare (de la Compania la
Barbierii regelui Midas by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12728_a_14053]