2,345 matches
-
însoțesc și întăresc ceea ce stilistica numește știința de a vedea în text, adică structurile literare și metaliterare. Subiect în care trebuia să se armonizeze exegeza operei și cadrul teoretic avut în vedere. Alături de Simona Constantinovici, semnatara postfeței, am asistat la conturarea acestei viziuni, deloc simple, cu ezitări, neliniște, dar însoțită mereu de o bucurie specială, provocată de asumarea unui univers poetic inconfundabil. Foarte bună scriitoare ea însăși, Simona Constantinovici oferă în postfață un comentariu subtil, foarte atent la interpretările din cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
postmodernismul spre particularul unei experiențe poetice de o mare bogăție și rafinament al formei, ocupând un loc central în neomodernismul românesc postbelic. Această triplă structură a lucrării a presupus stabilirea unei relații hermeneutice atent argumentată între problematica actuală a deconstrucției, conturarea esteticii neomoderniste și felul în care o voce lirică puternică, cea a Anei Blandiana, a putut să aducă poezia românească într-o zonă a incandescenței estetice care a dat ritm și semnificație adâncă, inedită, relației fixate în titlu. Analiza operei
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
totodată, legături cu tradiția, dar și cu marele scris românesc interbelic. Plasându-l la începutul anilor '30, adică atunci când începe să se deruleze Generația șaizecistă, Ioana Em. Petrescu observă o evoluție interioară a postmodernismului, care are ca primă etapă neomodernismul. Conturarea esteticii neomoderniste, pe care urmează să o realizăm, vine să îi dea o unitate structurii ternare a lucrării, care și-a propus stabilirea unei relații hermeneutice valabile, între problematica actuală a deconstrucției, neomodernitate și felul în care o voce lirică
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
elementele de tehnică narativă" din cronica lui Ureche, se întoarce mai întâi în timp, spre izvoarele poloneze și latine, încercuind "cărțile clasice", unde, pe firul tradiției de interpretare, încă Iorga "imagina glasul armonios al antichității". Vorbind, la același cronicar, de "conturarea unei matrici stilistice a narațiunii cu noimă morală", caracteristică spiritului românesc, Profesoara concretizează prin "stilul marcat de conflictul dintre om și istorie, între supus și suveran, între autohton și străin, creștin și păgân", spre a închide amplul arc temporal într-
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
pe computer sau se poate salva într-un fișier. Simulation Express include câteva caracteristici, cum ar fi: - Analize de eforturi sau analize ale frecventei naturale. - Nucleul de calcul NX Nastran - Încărcare cu sarcini sau presiuni. - Capacități de postprocesare de tipul: conturarea eforturilor, factor de siguranță, deformație, animație, raport HTML și captura de imagine sau film. Fluxul de comenzi este: 1. Definirea tipului de analiză (Stress or Modal) 2. Definirea materialului piesei 3. Definirea forțelor ce acționează asupra piesei (doar în cadrul analizei
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
deși și aici, ca peste tot la Dostoievski, există un tabu al privirii. Propriu‑zis, noi nu le vedem pe aceste personaje. Corpurile lor sînt necesare doar ca recipiente ale pasiunii. De aici, lipsa de stabilitate a personajelor, insuficienta lor conturare corporală. Cu aceste corpuri se poate juca orice rol. Inclusiv cel al demasculinizării. Surplusul de agresivitate (chiar în postura de victimăă feminină apare pregnant alături de această pasivitate masculină. Aparent timida Nastenka nu este în stare să‑și controleze prea‑plinul
[Corola-publishinghouse/Science/2088_a_3413]
-
19.2.2. Strategiile firmelor multinaționale Mobilul existenței firmelor care operează în exterior este urmărirea obținerii de profit. Aceste tipuri de strategii pot urmări atingerea următoarelor obiective specifice: • implantarea locală. Înlocuirea exporturilor printr-o externalizare (implantare) în zona respectivă permite conturarea tarifelor vamale; • reducerea costurilor. Conform acestei optici pot fi avute în vedere: o reducerea costurilor salariale prin internaționalizarea producției în țările unde prețul mîinii de lucru este mai mic; o reducerea prelevărilor fiscale prin implantarea în țările unde povara fiscală
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
său, să permită o evaluare cât mai corectă a bunăstării populației, o analiză a nivelului și evoluției acesteia, a dezvoltării umane în general. Evoluțiile actuale ale cercetării statistice a stării sociale a populațiilor umane, a calității vieții au dus la conturarea a două tendințe<footnote I. Capanu, P. Wagner, C. Secăreanu, Statistică macroeconomică, Editura Economică, București, 1997, pp. 209, 236. footnote>: − cercetarea concretă a unor aspecte ale calității vieții, prin intermediul unor indicatori punctuali, sectoriali; − accentuarea preocupărilor de constituire a unor indici
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
de Ocupație, fără însă a-i condamna atitu dinea, îl auzim propunîndu-i lui Claudel un fotoliu la Academie, ba chiar cu o unanimitate care să-l scutească de o scrisoare de candidatură, și multe alte amănunte picante, toate semnificative în conturarea unei lumi apuse, în care spiritele cele mai ascuțite și-au încrucișat penele nu doar între ele, ci și cu Istoria. Ce fascinează, între altele, în corespondența lui Mauriac este evidența geniului acestui strălucit tehnician al literelor franceze, care pare
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de postmodern este regăsită pe o pluralitate de teorii extrem de diferite (dacă nu divergente sau chiar opuse), astfel încât deși numărul lucrărilor care se ocupă de acest fenomen a cunoscut o creștere considerabilă, aceasta nu semnifică automat și o mai coerentă conturare a lui. Apariția unei varietăți de "postmodernisme" face să treacă în practică, de altfel, noțiuni dragi teoreticienilor acestui fenomen: "deteritorializarea" accentuată, lipsa oricărei tentative de fixare, precum și fragmentarea însoțită de diseminare, care se aplică asupra fenomenului însuși. Astfel, privit ca
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
timp o largă expansiune, fiindu-le dedicate cursuri universitare, lucrări românești de interpretare și critică, polemici în revistele de cultură, precum și o mai largă difuzare a textelor de bază ale postmodernismului prin intermediul traducerilor, astfel încât se poate vorbi cel puțin de conturarea unei istorii proprii în ceea ce privește receptarea fenomenului postmodern și hermeneutica aferentă acesteia. Cât despre conturarea unei "tradiții", anii ce vor urma vor da seama, probabil, și de acest lucru. Rămâne de văzut, de asemenea, ce terminologie va fi general acceptată la
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
critică, polemici în revistele de cultură, precum și o mai largă difuzare a textelor de bază ale postmodernismului prin intermediul traducerilor, astfel încât se poate vorbi cel puțin de conturarea unei istorii proprii în ceea ce privește receptarea fenomenului postmodern și hermeneutica aferentă acesteia. Cât despre conturarea unei "tradiții", anii ce vor urma vor da seama, probabil, și de acest lucru. Rămâne de văzut, de asemenea, ce terminologie va fi general acceptată la noi dintre cele propuse: fracturism (Eugen Simion), transmodernism (Cristian Livescu), modernitate recentă (Horia-Roman Patapievici
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o "tradiție a negației" îi denotă aporia care o caracterizează și care va fi și mai accentuată în cazul postmodernității (văzută ca o "ruptură cu ruptura"). Toate aliniamentele în care s-a dezvoltat (tehno-științific, politic, psihologic, ideologic) au condus la conturarea unei noi retorici a modernității, în care lupta pentru noutate, estetica rupturii, creativitatea și progresul sunt trăsături specifice. Dar, deși "schimbările structurii politice, economice, tehnologice, psihologice sunt factori istorici obiectivi ai modernității, aceste schimbări nu constituie în ele însele modernitatea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cunoaștere; iar în ceea ce privește modurile de cunoaștere, o modificare pe axa abstracției, de la empirism sau gândirea de tipul încercare și eroare către teorie și codificarea cunoașterii teoretice pentru coordonarea inovației și formularea politicilor"105. Pornind de la aceste coordonate, s-a continuat conturarea noii societăți și la alți teoreticieni, accentuându-se evoluția altor raporturi de putere și mecanisme psiho-sociale, ce conduc spre un nou hedonism și spre "societatea informatizată". Consumerismul contribuie la amplificarea "pieței iluziilor", a importanței "sistemului obiectelor" și a publicității. Postmodernitatea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
subsumate postmodernității, ci unei faze de "auto-clarificare a gândirii moderne", de "radicalizare" a sa. Autorul propune o reîntoarcere la studiul modernității înseși și a naturii sale sfera ei nu este nicidecum epuizată și, deși se poate percepe dincolo de modernitate posibilitatea conturării unei lumi postmoderne, aceasta, din punctul său de vedere, este destul de diferită de ceea ce mulți alți teoreticieni numesc "postmodernitate". Prin urmare, schimbările observate față de modernitatea "clasică" decurg din "reflexivitatea extensivă" a "modernității radicalizate", ideea de "depășire" fiind astfel anulată: "A
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în mișcare și procesualitate și pentru care încadrările stabile reprezintă oarecum un nonsens. Cu toate acestea, ca o imagine de final al acestui capitol, consider că o scurtă trecere în revistă a câtorva caracteristici ale fenomenului studiat sunt necesare pentru conturarea unei "cartografieri" discursive pozitive. În acest scop, voi utiliza eforturile sintetizatoare ale lui Ihab Hassan, care găsește 11 definiens-uri ale postmodernismului în general, pe care voi încerca să le explic și în afara contextului lucrărilor sale. De menționat faptul că nu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în nici un caz unul univoc. Dimpotrivă, el primește nenumărate sensuri și utilizări, astfel încât îi lipsește o unitate semantică bine determinată. Este binecunoscut cazul Barthes, cu sinuoasa construcție a conceptului, cu definiții contradictorii în etape distincte ale evoluției scriitorului. De aceea, conturarea și analiza termenului se dovedesc a fi dificile, chiar raportate la un singur gânditor, astfel încât nu putem proceda decât punctual și raportându-ne strict la un anumit context. Ca o ilustrare a dificultăților poate fi luată în discuție distincția dintre
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
intermediar între "realitățile" numite limbă și stil. Producția literară se regăsește la intersecția a două axe: orizontalitatea limbii și verticalitatea stilului, ambele sustrăgându-se voinței și posibilității de alegere a scriitorului. Tocmai de aceea scriitura deține un rol important în conturarea spațiului de libertate, creativitate și originalitate a operelor, ea formându-se și din influențele istoriei, reprezentând chiar un act al solidarității istorice. Limba (langue) este un cod formalizat, un ansamblu de prescripții și norme, starea vorbirii uzuale în modul în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a fost de altfel criticat). Trebuie remarcat și de această dată că deși studiile sale pe această temă sunt particulare, originale și cu o amprentă unică, nu este de neglijat importanța textelor lui McLuhan sau ale Școlii de la Frankfurt în conturarea abordării sale. Chiar dacă alcătuirea unei liste exhaustive de posibile influențe asupra unui gânditor complex de talia lui Baudrillard pare a fi din start o idee greșită, punctarea unor repere pe scena intelectuală a timpului său nu este lipsită de rost
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a fi câștigate, înainte de a se fi strâns suma necesară cumpărării lor. În societatea tradițională, munca și economisirea precedau întotdeauna rezultatul muncii, iar oamenii își impuneau propriul ritm obiectelor (pe care le perpetuau generații întregi prin sistemul moștenirii și al conturării unui cadru relativ fix în care câteva generații succesive își duceau existența). În societatea modernă, consumul precede producția și, după cum susține Baudrillard, obiectele se constituie într-un sistem care impune un ritm de cele mai multe ori constrângător asupra vieții cotidiene a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în scenă un "cogito hiperconsumativ", care, în lipsa proiectelor colective și a apetenței pentru autocunoaștere pe alte căi decât cele ale reflectărilor care-i vin din exterior, pare a-și manifesta puterea în calcule și strategii aplicate bunurilor și consumului. La conturarea lipsei de transcendență contribuie și o noțiune des utilizată în prima parte a operei sale, și anume aceea de cod. Codul reprezintă un alt concept ordonator în logica discursului, considerat adesea de comentatorii săi drept o noțiune "vagă și insuficient
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
întrucât s-a așteptat de la ea contrariul, faptul că a rămas în sfera producției, a valorii, a muncii și deci că a uitat ceva"428 (s.a.). Se observă astfel cum accentul pus pe intensitate, dorință, vitalitate se regăsește fie în conturarea diverselor politici de margine, fie în încercarea de a dezvolta noi teorii care să valorifice mai curând efecte textuale originale decât sensul. Chiar dacă unii dintre acești teoreticieni și-au revăzut ideile în legătură cu micropoliticile dorinței (Baudrillard se va distanța complet de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
istoriei"434. Baudrillard respinge acest univers care a demistificat realitatea și a distrus aparențele în căutarea faptelor și a progresului și trece la analizarea unui alt tip de revoluție, cel din secolul XX, care duce la anihilarea sensului și la conturarea perfectă a imploziei: "Constat, accept, asum, analizez a doua revoluție, cea din secolul XX, a postmodernității, care este imensul proces de distrugere a sensului, egal distrugerii anterioare a aparențelor"435. Sensul are nevoie de fundamente pentru a se construi; într-
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
culturale moderne îndelung venerate, care ar încorpora spiritul vechii ordini culturale. Scenele care trebuiau să provoace râsul general al publicului în carnavalul tradițional pot fi asociate cu teoriile privitoare la latura distructivă a carnavalului și, prin urmare, a modernității înseși. Conturarea carnavalului postmodern se realizează astfel atât la nivelul conținutului, al temelor luate în discuție, al vocabularului utilizat, cât și la nivelul formei, al scriiturii profesate și al strategiilor discursive abordate pentru a pune în scenă într-o manieră condensată, un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
au încercat să ofere lecturi interpretative naturii americane prin intermediul unui contact extensiv cu persoane obișnuite și nu numai, Baudrillard evită adâncimea, descoperind un sens profund al păcii și nostalgiei în lumea de plastic pe care o privește insistent"492. În conturarea acestei lumi a simulacrului îndeplinit, Baudrillard utilizează imagini cinematice 493 și însăși scriitura sa încearcă să redea viteza și mișcarea cu care se schimbă lucrurile, astfel încât pentru prestația scriitoricească din acest text a fost considerat un veritabil "driver-writer". Succesiunea rapidă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]