1,333 matches
-
de izbeliște pentru a face poză de grup în jurul catafalcului. Miroase frecvent, când televiziunile noastre titrează pe ecran, cu litere de-o șchioapă: „România prăbușită de durere“. Simțul măsurii, discreția, raționamentul, deși concepte care nu fac parte din aceeași categorie, converg spre aceeași stare de spirit: buna-cuviință. Buna-cuviință e o poveste frumoasă zilele astea, în care, vorba unui prieten, mass-media fac „spam“ cu moartea Patriarhului. Lipsa bunei-cuviințe nu te duce la fericire și, drept urmare, nici la prea-fericire. PALINDROMAN Roșul ușor e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
au admis că finalitatea vitală depășește limitele materiei și scapă înțelegerii umane. “Îndărătul Adevărului, Frumosului, Binelui, omenirea a simțit întotdeauna că există o realitate suverană, în care rezidă acest ideal, adică Dumnezeu, centrul și mintea misterioasă și inaccesibilă către care converge ordinea universală" scria chimistul Berthelot la 1866. Cu atât mai mult cei care studiau fenomenele vitale, indiferent în care din domeniile biologiei, ajungeau la aceeași concluzie atunci când își puneau întrebarea: care este cauza acestei finalități? cu alte cuvinte care este
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nu este decât un fel de încercare copilărească”. Prin urmare ființa viețuitoare are o evoluție care, repetând evoluția ascendenților, realizează creșterea și dezvoltarea. Singurul scop al evoluției, deci cauza finală, este reproducerea, funcția cea mai generală a vieții, către care converg toate funcțiile vitale. Privită sub acest aspect, evoluția individului cunoaște trei etape: - pregenitală - pregătește ființa prin creștere și dezvoltare pentru reproducere; - genitală - perioadă în care individul este apt și realizează actul reproducerii; - postgenitală - când celulele somatice, a căror rol nu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
planificarea de comandă și metode administrative, și-a atins limita”. În aceeași ordine de idei, notam: „Sistemul politic supracentralizat... a devenit principala barieră (the single greatest barrier) a dezvoltării societăților est-europene”. În URSS, aceste „probleme critice - economice, politice și sociale -, convergând în timp, echivalează cu o criză ce poate fi depășită numai printr-o schimbare de structură”. Toate se împletesc cu un conflict între generații: „Vechea gardă, simțindu-și sfârșitul, se cramponează cu încăpățânare de putere, împiedicându-i pe nou-veniți să
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
Obiective: implicarea tuturor cadrelor didactice în cel putin o activitate în care vor fi exploatate toate resursele de care dispun pentru asigurarea succesului activității; cresterea notorietății cadrelor didactice din școală în urma activităților desfășurate; descoperirea de noi calități profesionale personale care converg spre obținerea performanței organizației școlare din care fac parte; implicarea părinților în activitățile școlii. C) IDENTIFICAREA CATEGORIILOR DE PUBLIC-ȚINTĂ 1. Intern: o profesori; o elevi; o părinți ai elevilor școlii; o membrii Consiliului școlar; o angajați ai școlii și alți
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
astfel încât copiii cu talie normală pot răspunde uneori suboptimal, în timp ce alți copiii cu deficit parțial de GH pot reacționa la un test în limite considerate normale, e necesară efectuarea a cel puțin două teste de stimulare ale căror rezultate să conveargă către o concluzie comună . în continuare vom prezenta o listă cu teste de stimulare utilizate în practica medicală. 1) Testul la insulină: se administrează 0,075-0,1 U/kg insulină rapidă în bolus, în condiții de spitalizare, sub strictă supraveghere
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
acceptabilitate socială a unei comunicări politice sînt principii generale cu aceeași valoare la centru ca și la periferie. Dacă vedem că o primărie întrebuințează la prezentarea propriei imagini patru registre simbolice (politică, proximitate socială, competență, valori locale) care trebuie să conveargă spre o reprezentare legitimă a rolului său75, înseamnă că aceasta enunță o strategie a cărei logică este analoagă celei din campaniile naționale, din perspectiva principiilor de coerență și acceptabilitate. Vorbind despre comunicare, diferența esențială rezidă totuși în registrul secund, adică
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
unui rearanjament nou în cadrul celeilalte alele. Dacă se produc două rearanjamente neproductive succesive, celula capătă configurația Ig- / Ig-. Există date care atestă faptul că în asemenea cazuri se mai produc încă noi rearanjamente în genele imunoglobulinice inactive, precum și date care converg spre concluzia că încercările succesive de rearanjamente de segmente genice imunoglobulinice conduc în cele din urmă la producerea unui rearanjament productiv. Excluderea alelică este cauzată de supresia unui rearanjament ulterior, de îndată ce în celulă s-a realizat deja un rearanjament care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
au evidențiat un eveniment recombinațional apărut în interiorul regiunii Ir - 1, s-a dedus că în această regiune se află cel puțin doi loci genici care au fost desemnați Ir - A și Ir - B. Cercetările experimentale efectuate la cobai și șoarece converg spre concluzia că gena Ir se exprimă pe celule T (Grumet și colab., 1971; Mitchell și colab., 1972). Muro și Taussig (1975) au dovedit că genele Ir controlează două sisteme moleculare și anume receptorul specific de antigen pe celulele T
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de traducere. În funcție de caracterul informațiilor pe care o limbă o codează în lexemele unei propoziții, ea poate fi endocentrică (de exemplu daneză), atunci cînd densitatea e concentrată în verb, nucleul propoziției, sau exocentrică (de exemplu franceză), atunci cînd informațiile nucleare converg către nume, verbul conservînd doar un sens general destul de difuz 187. Într-o clasificare tipologica originală, Bernard Comrie 188 pleacă de la o serie de categorii semantice universale (Animat, Control, Acuzativ etc.) și utilizează că parametri modul de codare gramaticala a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cu tema. Nu ne-am putut, pe de altă parte abține, să nu preluăm unele informații suculente privitoare la tinerețea lui Tito, viața sa „revoluționară” și sentimentală tumultuoasa, chiar dacă uneori ne-am îndoit oarecum de veridicitatea surselor documentare. Concluziile noastre converg către o idee aproape unanim acceptată de autori. Deși „titoismul” a însemnat părăsirea unor dogme staliniste, I.B. Tito s-a aflat tot timpul în fruntea unui regim comunist, ce nu admitea sub nicio formă democrația reală, având la bază pluripartidismul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
spunea: „Faptul că țara noastră se află în imediata vecinătate cu Iugoslavia, unde domnește clica fascista a lui Tito-Rankovici, cea mai mârșava agentura a agresorilor americani, cere din partea noastră o permanentă veghe”. Așadar, majoritatea analizelor ce se fac liderului iugoslav, converg către un personaj atent la detalii. Chiar dacă formația să este indiscutabil stalinista, modul cum interpretează și aplică marxismul (respectarea proprietății țărânilor mijlocași și a chiaburilor, cultivarea micii proprietăți din zonele urbane, liberă circulație a mărfurilor occidentale), fac din Tito un
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
naufragiul evident al unora dintre ele amenință performanța ansamblului. În loc să-și exhibe compasiunea fără viitor, sau replierea în certitudini pseudoștiințifice și ideologice, aleșilor locali le revine cu prioritate sarcina de a excela în arta și știința de a face să conveargă în producerea unei noi urbanități amenajarea și organizarea locurilor, misiile agenților serviciilor publice și private și comportamentul locuitorilor. Și în arta și știința conducerii orașului stă astăzi inventarea democrației. Poate această povestire să incite cititorul român, prin analogie sau prin
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
intervenție, necesitatea de a instaura mijloacele unei educații permanente într-o lume în permanentă schimbare, revendicarea sportivilor de a dispune de un nivel decent de dotări, ambiția de a lărgi accesul la cultură pentru toate păturile sociale; toate aceste preocupări converg spre articularea formelor noi de dotare și de animație. Diferențele între acțiunea culturală, educația culturală, animația socioculturală și acțiunea socială se estompează. Se observă subliniază H. Théry și M. Garrigou-Lagrange că sunt din ce în ce mai dificil de disociat activitățile cu caracter social
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de echitație", în limba engleză existând verbul to manage, având sensul de "a dirija, a manevra, a conduce, a administra, a duce ceva la bun sfârșit", "a stăpâni", "a struni elemente pentru un țel". După cum se poate observa, majoritatea sensurilor converg către conducere, reușită, stăpânirea unei situații complexe. Ulterior, termenul de management a fost definit prin prisma altor concepte cu care se considera că poate fi asimilat. Un prim raport conceptual este cel dintre administrație și management. Se poate spune că
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
politic, anumiți cercetători au revelat faptul că cetățenii entuziaști urmează în mai mare măsură linia impusă de partid, în timp ce aceia increduli își analizează mai atent opțiunile de vot (Castells, 2009, p. 287). Conform analizelor aceluiași autor, emoțiile pozitive sau negative converg din două sisteme motivaționale de bază (rezultate din evoluția umană): atracția și evitarea. Sistemul voluntar, bazat pe atracție, generează un comportament care urmărește împlinirea țelurilor și produce emoții pozitive, direcționând individul către experiențe și situații care-i oferă plăcere și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
una din datele constante ale istoriei sale: curentul mediteranean, favorizat de primele dezvoltări ale navigației maritime, și curentul Europei Centrale dunărene. Din aceste două direcții pătrund în Franța influențele exterioare, în special cele orientale. Oricare ar fi ritmurile regionale, rezultatele converg către un același tip de evoluție: primele comunități țărănești se organizează în sate, pun la punct un sistem de producție în care se amestecă creșterea animalelor, cultura plantelor și meșteșugurile cu fabricarea ceramicii, ceea ce duce la o sedentarizare progresivă a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și întemeierea Marsiliei. În timp ce diferitele popoare ale primei epoci a fierului se stabilesc definitiv, Franța de Sud este rîvnită de țările care caută să controleze comerțul mediteranean. Ea constituie un sector privilegiat, punct de întîlnire a marilor curente comerciale care converg către Mediterana și aduc aici chihlimbar, cositor, blănuri, aur etc. Ea este de asemenea o bază de expansiune către interiorul țării pentru fenicienii care tocmai au fondat Cartagina în Africa de Nord, pentru etruscii din Italia centrală și pentru greci. Etruscii încep
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
este că, din punct de vedere calitativ, el își apropie forma de forma cercului și, prin salt, prin trecere la limită, se identifică cu ea. în traseul său, omul interiorizează o sferă tot mai largă a realului ; dar mai ales converge calitativ spre Forma care îl definește, spre arhetipul său. Nu alta este concepția lui Berdiaev privind persoana totală, echivalent al omului universal. Pentru el, persoana fiecărui om concret poate fi definită ca o unitate universală. Prezentă ca program înlăuntrul omului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
liniar, orizontal al istoriei a devenit o evidență atît pentru intelectuali, cît și pentru omul comun. Astăzi ni se pare prea puțin credibil ca istoria și eternitatea să se întîlnească undeva, la capătul istoriei, precum două paralele care ar putea converge într-un punct aflat la infinit. Modernitatea clasică a decuplat orizontala istoriei de la transcendentul religios. Utopiile de tip totalitar, care au pretins să realizeze eschatonul în istorie, s-au dovedit criminale. Corelate, aceste două fapte au dus, în modernitatea tîrzie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
in divinis. Ca atare, nu poate constitui o figură geometrică perfectă și nu poate avea în mod obiectiv un centru. Dar, dacă nu are un centru obiectiv, lumea are în schimb un pol transcendent. Din el radiază și spre el converg perspectivele centrelor personale, fiecare unic prin poziția și prin dinamismul lui. Michel de Certeau a putut vedea, de pildă, în Cusanus un inspirator al modernei geometrii de poziție. La Cusanus, entitățile și legile acestei geometrii sînt fundamentate de o instanță
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
entitățile și legile acestei geometrii sînt fundamentate de o instanță nesituabilă, fără poziție, care desfășoară din Privirea ei întreg spațiul de poziții sau de perspective al universului. Pentru cardinal, lumea este o imensă (și indefinită) sferă de centre perspectivale care converg spre Polul divin. Esențial rămîne faptul că, spre deosebire de modernitatea noastră, cardinalul tratează universul ca pe un simbol în același timp imprecis și dinamic al realității absolute. Tocmai imprecizia universului în raport cu perfecțiunea divină, tocmai caracterul de conjectură participativă la rădăcina lui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
inovare. Se observă așadar rolul inovării În răspândirea și recunoașterea invenției. Creatorul invenției (inventatorul) are o psihologie specială ce se caracterizează prin capacitatea de a reuni Într-un fascicul noțiuni de origine foarte diferită și de a le face să conveargă spre același scop. Creația intelectuală de orice fel, tehnică, literară, artistică, științifică etc. rezidă În Încolțirea unei idei sintetice, formată prin combinație nouă din elemente existând deja În spirit, cel puțin În parte. În spirit are loc o frământare Între
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
inovare. Se observă așadar rolul inovării În răspândirea și recunoașterea invenției. Creatorul invenției (inventatorul) are o psihologie specială ce se caracterizează prin capacitatea de a reuni Într-un fascicul noțiuni de origine foarte diferită și de a le face să conveargă spre același scop. Creația intelectuală de orice fel, tehnică, literară, artistică, științifică etc. rezidă În Încolțirea unei idei sintetice, formată prin combinație nouă din elemente existând deja În spirit, cel puțin În parte. În spirit are loc o frământare Între
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de creație personală. Pentru aceasta este 65 Călinescu George, Viața lui Mihai Eminescu, București, Editura pentru Literatură, 1964, p.60. 66 Mihai Eminescu, manuscrisul 2258, filele 251 și 251verso. Creativitate și progres tehnic 80 necesar ca toți factorii educațională să conveargă spre același scop: formarea personalității creatoare la elevi. Factorii principali de Învățământ care formează școala creatoare sunt: curricula școlară; metodologia transferului de cunoștințe de la profesori la elevi; calitatea profesorilor; managementul școlar 67. Câteva cuvinte despre fiecare: Curriculum. Denumirea conținutului guvernal
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]