2,909 matches
-
publicată în 1854 la Iași de Gheorghe Șincai. Tonul polemic al textului îl va îndepărta pe Șterca Șuluțiu de scopul propus, transformându-l într-un apărător al virtuților neamului său. El neagă existența unor gesturi de intoleranță religioasă în trecutul conviețuirii dintre armeni și moldoveni, legitimând represiunea lui Gheorghe Duca prin „crimenele laesae Majestatis, praeditionis Patriae“, săvârșite de armeni „și prin perfidia lor asupra domnitorului“ împotriva căruia s-au răsculat la sfârșitul anului 1671. Chiar dacă acest răspuns nu a fost publicat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în folclorul maghiar sau de receptarea în aria culturală maghiară a basmelor lui Petre Ispirescu și a colecției de folclor a lui V. Alecsandri. Consacră mai multe cercetări povestitului bilingv și, în general, rolului pe care îl are bilingvismul în conviețuirea est-europeană și în circulația interetnică a folclorului. Preocupat de istoricul cercetărilor folclorice, F. a înzestrat disciplina cu lucrări consacrate unor literați maghiari care au contribuit la cunoașterea folclorului românesc: Kazinczy Ferenc, Sombori László, Zeyk János, Ács Károly, Gyulai Pál. Analizează
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
luarea de decizii în familie 142 6.2.4. Planificarea familială și costul copilului 145 6.3. Satisfacția în viața familială 148 6.3.1. Diferențieri marcante 148 6.3.2. Factori ai reușitei și nereușitei familiale. Sindromul incapacității de conviețuire 150 6.4. Ciclul vieții familiale 153 6.5. Violența în familie 156 Capitolul 7 Divorțialitate, recăsătorire și alternative nonmaritale 7.1. Divorțialitatea și cauzele ei 169 7.1.1. Creșterea disrupției conjugale în societatea contemporană 169 7.1.2
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la rândul lor, pot fi căsătoriți cu una sau mai multe femei. (O asemenea situație se întâlnește frecvent la unele populații din Africa.) În acest caz avem o familie extinsă poligamă. Mulți autori preferă să includă însă acest tip de conviețuire în grupul domestic (vezi 3.5.) și să considere familia poligamă ca familie extinsă. În al doilea rând, sistemul familiilor extinse este tipic pentru societățile nonindustriale, în vreme ce familia nucleară, ca unitate independentă, caracterizează societatea industrială și postindustrială. În acest sens
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ideale, cazurile concrete de familii fiind abateri mai mult sau mai puțin semnificative de la modelul teoretic. De exemplu, cuplul conjugal fără copii este subsumat tot familiei nucleare, iar un părinte cu un copil, de asemenea. Familie extinsă este considerată și conviețuirea soț-soție (fără copii) cu părinții unuia dintre ei, la fel situația de soț-soție (cu copii) și un părinte al unuia dintre soți. Se distinge astfel, atât la nivelul familiei nucleare, cât și la nivelul familiei extinse, între familii complete și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dintre tatăl biologic și tatăl social, precum și nevoia ca acesta din urmă să existe; ritualul de căsătorie are loc tocmai în vederea acreditării sociale a unui tată (soțul de ritual). Așa încât, cu toate că exemplul Nayar infirmă universalitatea unor dimensiuni esențiale ale mariajului (conviețuirea, relații sexuale soț-soție, stabilitate și durată), el dovedește caracterul universal al căsătoriei, chiar simbolică, drept formulă dezirabilă de a crește copii și de a le atribui acestora un statut social. În tradiția funcționalistă, antropologii culturali insistă că situația este, în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pierderea identității. La fel, aproape o jumătate dintre americanii japonezi se căsătoresc în afara propriului grup etnic (Takagi, 1994). Într-o viziune societală mai largă, cred că ar fi bine să notăm și beneficiile căsătoriilor mixte, pe linia unei mai bune conviețuiri intergrupale și comunitare, a posibilității de reducere a potențialului de conflictualitate interetnică, a creșterii coeficientului societal de interculturalism activ. Tabelul 4. Homogamie etnică Apartenența religioasă este în mare măsură asociată cu cea rasială și etnică. Studiile care au izolat doar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
predictor al fericirii ca adult, cu mențiunea crucială - dacă este un mariaj fericit (Glenn, 1998). 6.3.2. Factori ai reușitei și nereușitei familiale. Sindromul incapacității de conviețuiretc " 6.3.2. Factori ai reușitei și nereușitei familiale. Sindromul incapacitĂȚii de conviețuire" Într-o investigație ce urmărea problemele majore cu care se confruntă familia, efectuată în 1984-1985 (Iluț, Cordoș, 1986), ne-a interesat și percepția cuplurilor conjugale referitoare la sursele satisfacției și insatisfactiei maritale. Pe baza aprecierii unor itemi, cum ar fi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
avute cu subiecții și cu unii experți în problemele familiei rezultă că motivele tensiunilor grave și apoi ale disocierii (de fapt sau de drept) a familiei sunt foarte strâns legate între ele, formând un gen de sindrom al incapacității de conviețuire conjugală normală. În viziunea subiecților (în speță, a femeilor), în centrul lui ar sta „lipsa sentimentelor de dragoste”. Acest lucru contează foarte mult, mai ales la cuplurile tinere, dar chiar și aici ea apare mai degrabă ca un efect al
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cauzală: alcoolismul bărbatului duce la infidelitatea soției sau, simetric, descoperirea infidelității duce la sau accentuează consumul de alcool. Discutând despre sursele tensiunilor grave din familie, am încercat să circumscriem un nucleu factorial responsabil pentru acestea, un sindrom al incapacității de conviețuire normală. Ne putem îndreptățit întreba care ar fi constelația de factori ai reușitei familiale (ideal ar fi al fericirii familiale)? În clasamentul condițiilor unei vieți de familie reușite, pe primul loc figurează „sinceritatea și respectul reciproc”. Este o condiție, dar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
intră în acțiune condiții de reușită pe măsură ce sunt satisfăcute cele de bază (sex, confort etc.). Desigur, ar fi vorba doar de o analogie sugestivă, pentru că dacă Maslow se referă la motivația individuală, în familie avem de-a face cu interacțiunea (conviețuirea) a cel puțin doi membri. Iar dacă teoria ierarhiei motivelor este valabilă doar ca o tendință statistică în sens foarte general, cu atât mai mult se poate stabili un model explicativ (și eventual terapeutic) pentru cuplurile conjugale. Totuși, doar cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai mult se poate stabili un model explicativ (și eventual terapeutic) pentru cuplurile conjugale. Totuși, doar cu titlu cu totul ipotetic, am putea spune că reușita familiei este asigurată, statistic vorbind, prin absența factorilor tensionali ce formează sindromul incapacității de conviețuire normală, la care s-ar mai adăuga: deplină înțelegere erotico-sexuală, un anumit confort material și social și o anume consensualitate cultural-axiologică (valori fundamentale comune, nu neapărat „gusturi” specifice identice). Contează bineînțeles și condițiile premaritale, dintre care cunoașterea profundă reciprocă înainte de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de alcool și droguri, de lipsa de bani, de inegalitatea flagrantă în efectuarea treburilor gospodărești, de gelozie. După cum arătam în subcapitolul 5.3.2., în viziunea mea, aceste caracteristici sunt atât de interdependente, încât formează un sindrom al incapacității de conviețuire normală care duce, în marea majoritate a cazurilor, la disoluția familială. În acest spirit, violența familială poate fi considerată o cauză directă a divorțului, dar și o variabilă intermediară, în sensul că ea cumulează efectele unor factori sociali și psihologici
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pe temeiul dragostei adevărate (romantice), dezinteresate, ajung să divorțeze în asemenea proporție? Ironic (și paradoxal), răspunsul este că tocmai de aceea. Adică, dacă cineva se căsătorește din dragoste, ceea ce înseamnă suport emoțional, afecțiune, confort psihologic, de ce să mai continue o conviețuire conjugală în care acestea au dispărut? Sistemul marital fundamentat pe nevoi expresive și mai puțin pe cele instrumentale (economico-productive, instruirea și profesionalizarea copiilor, presiunile grupului și ale familiei extinse etc.) conduce la o mai mare libertate de dizolvare oficială a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la dimensiunea „deziluzie și dezamăgire cu privire la viața concretă de familie”. Sintetizând rezultatele unei cercetări proprii efectuate în anii 1984-1985 privitoare la percepția surselor de satisfacție și insatisfacție maritală, am arătat că se poate vorbi de un sindrom al incapacității de conviețuire, în centrul căruia se situează „lipsa sentimentelor de dragoste”, consumul exagerat de alcool, asociat cu cheltuirea banilor, distribuirea inechitabilă a sarcinilor gospodărești, violența verbală și fizică, gelozia, infidelitatea (vezi 5.3.2.). Într-o cercetare asupra tinerei familii, alături de aceste
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și operatori, cât și pentru populație). Personal, cred că o sursă de distorsiune a fost și continuă să fie și folosirea expresiei „uniune consensuală” în întrebările adresate populației. În literatura de specialitate franceză sunt trei termeni care desemnează situațiile de conviețuire fără contract legal: concubinaj, coabitare și uniune liberă (union libre). Deși unii autori încearcă să facă distincție de conținut între ei (Roussel, 1986), termenii acoperă practic aceeași realitate. În engleză, cuvântul consacrat este cohabitation. Într-un limbaj mai tehnic, mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cupluri informale” (Segalen, 1987). Și pentru limba română s-ar putea desprinde anumite nuanțe între „concubinaj” și „coabitare”, dar ele pot fi folosite ca echivalente. Nuanța relevantă este aceea că în tradiția românească, și probabil că nu numai, concubinajul desemna conviețuirea „nelegitimă” a două persoane mature, în tot cazul nu foarte tinere. Pentru acestea din urmă, opinia publică, gura satului - cu excepția locurilor unde se practica „căsătoria de probă”, dar care dura mai puțin decât concubinajul - societatea, în totalitatea ei, nici nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și prestigiu social. Natura și dinamica respectivelor schimburi se particularizează în funcție de anumite caracteristici: a) În mediul rural, unde gospodăria continuă să fie și o unitate productivă, relațiile dintre cuplurile generaționale sunt mult mai intense, dar și mai contradictorii. În cazul conviețuirii a două sau trei nuclee conjugale, continua intersecție în treburile domestice dintre membrii familiei, cu predilecție dintre noră și soacră, este o sursă majoră de tensiuni. Permanenta interacțiune dintre bunici-părinți-copii în fluxul vieții de zi cu zi are, de asemenea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Family Diversity (2000), editată de D. Demo, K. Allen și M. Fine, se afirmă că cel mai rațional este ca în loc de a aplica relativismul (toate genurile de familie sunt egal de „bune”) sau absolutismul (există clar o singură formulă de conviețuire familială potrivită pentru umanitate), să admitem că sunt preferabile multe tipuri, dar nu toate. Autorii recunosc că prin „bun” și „rău” încălcăm principiul neutralității axiologice, dar propun ca termenul de familie „bună” să fie operaționalizat în eficiența individului în raport cu familia
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fundamentale în profilul familial al societăților moderne și postmoderne. Două observații se impun aici: 1. nu este vorba numai de schimbări profunde în funcțiile și procesele de interior ale familiei integrale clasice, ci și de transformări structurale ale modalităților de conviețuire în societate; 2. aceste modalități (familii monogame, familii reconstituite, coabitare, celibat, cupluri homosexuale) au existat și în trecut - cu excepția oficializării căsătoriei dintre homosexuali-, dar ele erau, în general, cazuri izolate. „Revoluția” care s-a produs, numită pe nedrept de unii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pe tehnicile terapiei structurale - ce au menirea de a controla și reduce conflictele maritale și familiale și nivelul general de EE; - în faza a patra, atenția se focalizează pe pacient, purtătorul de boală, dezvoltând strategii care să-i permită o conviețuire optimă cu ceilalți membri ai familiei: se insistă asupra consecințelor actelor comportamentale ce sfidează regulile familiei, se interzice folosirea drogurilor și a violenței în familie; - practica arată că terapia psihoeducațională multifamilială - ședințe comune cu mai multe familii și tratament psihologic
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nu doar faptul că nu putem vorbi despre un monism valoric (o singură valoare dominantă), ci și pe acela al existenței unui model unic al pluralismului valoric, în particular cel european. Venind în contact cu o varietate de configurații de conviețuire și de principii morale, antropologii culturali, ca o reacție la înfumurarea euroamericană de a considera aceste populații ca fiind „primitive”, au elaborat teoria relativismului cultural. În esență, ea spune că nu avem nici un motiv de a aprecia o cultură superioară
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
accentuat la concurență cu alte surse, este mereu îndemnată să ofere societății viitori cetățeni de calitate, care să fie educați în spiritul celor două principii de bază: o atitudine pozitivă față de muncă și respect pentru legile formale și informale ale conviețuirii sociale. Socializarea și educația familială au și funcția de a produce și reproduce indivizi care să nu resimtă socialul ca pe un lucru coercitiv. Prin ele se asigură, după cum ne arată realitatea de zi cu zi, dar și datele statistice
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de solidaritate, până la comuniune, cu făpturile umile: „Tolănită în mușcătoarea ei singurătate / O mică reptilă rupe flori roșii / Pe-o pajiște roșie / Vântul trece pe-aici în salturi speriate. De ce iei apărarea spurcăciunii? / Îmi strigă cei ce privesc / Muta noastră conviețuire...” Deznodământ blajin). Cu Judecătorul de păpuși (1980; Premiul pentru poezie al Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca), universul de frăgezimi primăvăratice, lumea exuberantă de plante și animale, de jucării și personaje închipuite își precizează net configurația și caracterul de vis suav și
BOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
fost credincioasă moldoveanului care încerca, zadarnic, să-și recâștige tronul cu sprijin „european”, i-a stat alături, înfruntând o mulțime de vicisitudini, până când petrecărețul și iubărețul ei protector, bătrân și bolnav, s-a stins. A socotit, pesemne, că anii de conviețuire cu Gheorghe Ștefan îi dăduseră și drepturi de legitimare, căci își iscălea în latinește (logofeții defunctului domn își făceau încă datoria) scrisorile - „Celsissimi Mold. Principes relicta vidua (deși recunoștea că „non sit per leges legitima uxor) - pe care le trimitea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]