14,037 matches
-
0-9 salariați; • întreprinderi mici 10-49 de salariați; • întreprinderi mijlocii 50-249 de salariați; • întreprinderi mari 250 de salariați și peste. − în funcție de forma juridică de organizare: • persoane fizice: persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale; • persoane juridice: regii autonome, societăți comerciale, societăți cooperatiste, societăți agricole, alte persoane juridice (ONG-uri, instituții bugetare, alte instituții ale administrației publice centrale sau locale). În continuare, prezentăm câteva dintre caracteristicile acestor tipuri de întreprinderi care desfășoară activități economice. Persoana fizică autorizată (PFA) Persoana fizică poate desfășura activități
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
oficiului registrului comerțului în a cărei rază teritorială se află sediul viitoarei persoane juridice. Dacă sunt îndeplinite condițiile legii, se efectuează înmatricularea și se eliberează certificatul de înregistrare, cu codul unic de înregistrare CUI, atribuit de Ministerul Finanțelor Publice. Societățile cooperatiste Acestea sunt persoane juridice care desfășoară activități de producere și desfacere de mărfuri, precum și de prestări de servicii. Ele funcționează în baza unor legi organice: Legea cooperației agricole nr. 566/2004 și Legea nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
persoane juridice care desfășoară activități de producere și desfacere de mărfuri, precum și de prestări de servicii. Ele funcționează în baza unor legi organice: Legea cooperației agricole nr. 566/2004 și Legea nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației. Societățile cooperatiste își desfășoară activitatea pe baza principiilor gestiunii economice și au drept scop obținerea de profit. Acestea au obligația de a se înmatricula în registrul comerțului și dobândesc calitatea de comerciant de la data înființării lor, în condițiile legii. Societățile agricole sunt
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
partide patrimoniale avînd în vedere că trăsăturile lor dominante comune sînt apărarea economiei de piață și a ortodoxiei liberale. Pe latura "muncitori" găsim partidele care fac cunoscută voința politică a celor ce muncesc și în special a mișcării sindicale și cooperatiste. Acestea sînt numite cînd de "stînga", cînd "socialiste". Se pot califica drept "partide muncitorești", după baza lor sociologică, fiindcă numitorul lor comun îl constituie clasa muncitoare organizată. Clivajul dintre proprietarii mijloacelor de producție, deținătorii de averi în general, și muncitori
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
a atins, în secolul trecut, un asemenea paroxism încît putea depăși conflictul de clasă. Astfel s-au creat, sub impulsul episcopatului, partide care s-au dezvoltat prin voința catolicimii. Puternic înrădăcinate într-o rețea de sindicate și de organizații sociale, cooperatiste și culturale, aceste partide au reușit să grupeze lumea catolică și să frîneze expansiunea partidelor muncitorești. Ca în cazul acestora din urmă și a partidelor comuniste, clericalii s-au organizat după modelul partidelor de mase. Acestea însă nu au întîrziat
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
spune omu' la beție? O mai plesnește săracul și aiurea, fiindcă, atunci când vorbește trăscăul, diplomația e mai moartă decât scroafa din coteț. Dar acest chel național, este ăl mai prima personaj din capul stânii pedeliste, (na, că eram să spun cooperatiste, deoarece toată lumea știe acum, că prin zona ceea s-a cooperativizat hoția și tâlhăria bugetară), și parcă nu te-ai aștepta să vorbească gura fără el. Sau mai știi? Cine știe ce are tipul, în capul său așa de lustruit? Fiindcă atunci când
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
spune omu’ la beție? O mai plesnește omul și aiurea, fiindcă dacă vorbește trăscăul, diplomația e mai moartă decât scroafa din coteț. Dar acest chel național, este ăl mai prima personaj, din capul stânii pedeliste, (na că eram să spun cooperatiste, deoarece toată lumea știe acum, că prin zona ceea s-a cooperativizat hoția și tâlhăria bugetară), și parcă te-ai aștepta să nu vorbească gura fără el. Sau mai știi? Cine știe ce are tipul în capul său așa de lustruit? Fiindcă atunci când
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
o veselie ca să ajungem can ziua de azi să nu mai aibă nimic de ciordit și de aceea să se îndrepte hoțește la buzunarul poporului. Un singur exemplu am să dau acum despre cum s-a dezvoltat o fostă unitate cooperatistă care nu s-a dizolvat rămânând în aceeași formă cum era în 1989 chiar și azi. Este vorba de Cooperativa Agricolă de Producție Berezeni județul Vaslui care nu s-a autodesființat ca altele și a rămas ca să lucreze terenul tot
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
elevii slabi contribuie la obținerea unor rezultate bune de către grup. Creșterea stimei de sine, a Încredereii În forțele proprii, oferă membrilor "grupurilor cooperative" satisfacție, echilibru și condiții optime de structurare armonioasă a personalității . Fără a absolutiza valorile formative ale structurii cooperatiste a grupurilor, trebuie acceptată ideea că există și dezavantaje Între care posibilitatea pierderii motivației individuale și reducerii efortului În condițiile Îndeplinirii de către grup a unei sarcini colective. 2.Stadii ale Învățării prin cooperare Abordând problema Învățării prn cooperare, Stanforda
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
împreună? O nouă doctrină a repartiției e pe cale să se nască peste ocean, grație contribuțiilor unor autori ca John Medaille, John Milbank, Adam Webb, Allan și Kevin Carlson, Race Mathews sau Mason Gaffney. Și în Europa avem exemple de distributivism cooperatist în țările nordice, Elveția, Italia (vezi Stefano Zamagni) ș. a., inclusiv în România au existat încercări în perioada interbelică, și mă refer în special la doctrina Maniu-Mihalache. Rănile provocate naturii sunt una cu rănile noastre. Trebuie să găsim o soluție la
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
aceste rețele pare să fie experiența socialistă și postsocialistă a managerului de fermă. Această formă de capital a fost nu de puține ori identificată ca atare în literatura despre elitele antreprenoriale (Szelenyi, 1998, Rona-Tas, 1994). În studiul său despre agricultura cooperatistă din România, Serbia și Bulgaria, Šljukić (2002) exprimă clar următoarea idee: „În toate cele trei țări, câștigătorii procesului de transformare postsocialistă a agriculturii sunt membrii fostei nomenclaturi care au reușit să-și transforme capitalul social și politic în capital economic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
mecanic, director de personal, conducătorul unui „grup“ de magazine etc.) 5 Înalt (folosirea unor principii ale gândirii logice sau științifice În rezolvarea unei game largi de probleme intelectuale și practice, de exemplu: cercetător chimist, inginer atomist, președinte al unei organizații cooperatiste sau directorul unei Întreprinderi mari etc.) 2.2. Activități de prelucrare a informației În această serie sunt cuprinse diverse operații umane care implică „prelucrarea“ informației sau a datelor. Trebuie să se aprecieze fiecare dintre următoarele Întrebări În funcție de câtă importanță are
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
declara: Oare ar mai putea cineva să gândească că În România ar fi posibil să se găsească forțe sociale În stare să pună În pericol orânduirea noastră socialistă? Eu cred că nuă Fără Îndoială, tovarăși, că nici un muncitor, nici un țăran cooperatistă nici un intelectual nu ar admite cuiva să pună În discuție trăinicia și forța socialismului În România. Sigur, nebuni se mai pot găsi și se vor găsi Întotdeauna. Dar pentru nebuni societatea noastră socialistă dispune de mijloacele necesare, inclusiv cămașă de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de la primele forme a cuprins reglementări cu privire la sisteme informatice de prelucrare automată a datelor în cadrul capitolului trei privind registrele contabile, unde se prevede: „Persoanele prevăzute la art. 1 (societățile comerciale, societățile/companiile naționale, regiile autonome, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, societățile cooperatiste, instituțiile publice, asociațiile și celelalte persoane juridice cu și fără scop patrimonial, persoanele fizice care desfășoară activități producătoare de venituri, precum și subunitățile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care aparțin persoanelor amintite mai sus) care utilizează sisteme informatice de
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
situațiile financiare anuale sunt Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 3055/2009 și Legea nr. 82/1991 republicată. Astfel, conform legii contabilității, sunt obligate să întocmească situații financiare anuale societățile comerciale, societățile/companiile naționale, regiile autonome, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, societățile cooperatiste, instituțiile publice, asociațiile și celelalte persoane juridice cu și fără scop patrimonial, precum și persoanele fizice care desfășoară activități producătoare de venituri. Documentele oficiale de prezentare a situației economico-financiare a persoanelor prevăzute la articolul 1 sunt situațiile financiare anuale, stabilite potrivit
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
Bibliografie 147 Serviciul Social - o școală de educație socială 149 Serviciul Social: sinteză românească între cunoaștere și acțiune 151 Echipele studențești - un experiment social-pedagogic 157 Școlile de „șefi de echipă” 163 Valoarea social-pedagogică a Serviciului Social 166 Bibliografie 167 Mișcarea cooperatistă și efectele sale social-pedagogice 169 Nașterea ideii de cooperație 174 Un precursor român: T. Diamant 178 Cooperația română și ideea de educație socială 182 Un derivat benefic: cooperația școlară 187 Bibliografie 191 Universitatea Populară de la Ungureni - un experiment social-pedagogic 193
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
1939c, „Școala de conducători de cămine a echipei”, în Cartea echipelor, Editura Fundația Culturală Regală, București. Stahl, H.H., 1981, Amintiri și gânduri din vechea școală a „monografiilor sociologice”, Editura Minerva, București. *** 1934, Căminul Cultural, an I, nr. 1, noiembrie. Mișcarea cooperatistă și efectele sale social-pedagogicetc " Mișcarea cooperatistă și efectele sale social‑pedagogice" Oamenii au trăit și trăiesc pretutindeni în colectivități, starea normală de conviețuire este cea „colectivă” sau „grupală”, de la unități sau formații restrânse până la unele foarte întinse. Înainte de a se
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a echipei”, în Cartea echipelor, Editura Fundația Culturală Regală, București. Stahl, H.H., 1981, Amintiri și gânduri din vechea școală a „monografiilor sociologice”, Editura Minerva, București. *** 1934, Căminul Cultural, an I, nr. 1, noiembrie. Mișcarea cooperatistă și efectele sale social-pedagogicetc " Mișcarea cooperatistă și efectele sale social‑pedagogice" Oamenii au trăit și trăiesc pretutindeni în colectivități, starea normală de conviețuire este cea „colectivă” sau „grupală”, de la unități sau formații restrânse până la unele foarte întinse. Înainte de a se asocia voluntar sau electiv, oamenii se
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în Alpii elvețieni și francezi, ca și în Anglia, funcționează încă din Evul Mediu grupări țărănești în vederea prelucrării laptelui. Iar breslele, organizații de apărare a intereselor profesionale în orașele medievale, îndeplineau aceleași funcții economice și sociale. Unii dintre reprezentanții doctrinelor cooperatiste din perioada interbelică au văzut o continuitate, o prelungire a formelor de asociație vechi în lumea nouă a capitalului. Alții, printre care G. Mladenatz, au negat această continuitate. Concluzia sa: „cooperativele moderne” (ne aflăm în 1931!) nu sunt o continuitate
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Zeletin, 1925, p. 4). Cooperația ar fi deci o replică, un răspuns al maselor proletare la dorința necurmată de câștig a capitalistului. Ea propune „un nou ideal social”, o nouă organizare. Zeletin neagă „cooperației române” din timpul său caracterul pur cooperatist; formele care ființau atunci la noi sunt simple „asociații capitaliste” (așa sunt băncile populare) cu scop de câștig, o formă de a „ocoli capitalismul” cu mijloacele asociației cooperative, și nu o formă de luptă. În concepția lui Zeletin, crede un
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
adevărat ar fi trebuit să aibă următoarele faze de evoluție: de la cooperativele de consum la cele de producție și apoi la cele de credit, desființându-se astfel, rând pe rând, capitalul comercial, industrial și bancar. Cu toate neajunsurile lui, fenomenul cooperatist „a însemnat o schimbare nu numai în viața economică a țărănimii, ci și în psihologia ei”, iar „cooperația a fost un factor de progres” (ibidem, p. 140). Era, desigur, o iluzie credința că s-ar putea clădi un „stat cooperativ
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ibidem, p. 246) „Asociația domestică” (de producători-consumatori) a lui Charles Fourier este considerată precursoarea cooperației moderne. Descompusă, viața în falanster ar putea fi comparată cu cooperația de producție, cu cea de consum, cu cooperativele de construire a locuințelor, cu restaurantul cooperatist etc., falansterul fiind „o cooperație integrală” (Ghiulea, 1927, p. 19). Fourier este cel mai important „precursor” al cooperației. Unii dintre elevii săi au făcut însă ca ideile sale să fie larg răspândite, să prindă viață. Doi dintre aceștia au creat
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
realitate. A reușit să insufle multor bărbați de seamă ai țării sale idei generoase și patriotice” (Mladenatz, 1958, p. 61). O figură cu adevărat luminoasă! Cooperația română și ideea de educație socialătc "Cooperația română și ideea de educație socială" Mișcarea cooperatistă a avut o deosebită amploare. Am consultat o parte din literatură și am fost surprins de numărul mare al lucrărilor teoretice și de îndrumare practică în domeniul cooperatismului. Nu numai atât, se editau câteva reviste „cu conținut cooperatist” (cum erau
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
socială" Mișcarea cooperatistă a avut o deosebită amploare. Am consultat o parte din literatură și am fost surprins de numărul mare al lucrărilor teoretice și de îndrumare practică în domeniul cooperatismului. Nu numai atât, se editau câteva reviste „cu conținut cooperatist” (cum erau ele recomandate), s-a înființat chiar un Institut Național al Cooperației și catedre universitare, având ca preocupare această tematică. Nu ne propunem aici să analizăm mișcarea cooperatistă din țara noastră, ea va face probabil obiectul preocupării economiștilor. Dorim
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
domeniul cooperatismului. Nu numai atât, se editau câteva reviste „cu conținut cooperatist” (cum erau ele recomandate), s-a înființat chiar un Institut Național al Cooperației și catedre universitare, având ca preocupare această tematică. Nu ne propunem aici să analizăm mișcarea cooperatistă din țara noastră, ea va face probabil obiectul preocupării economiștilor. Dorim numai să decupăm câteva idei care ar putea fi „recuperate” pentru lucrarea de față, având deci preocuparea sublinierii intenției de educație socială prin acțiune cooperatistă. Unul dintre cei mai
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]