2,395 matches
-
cucul, Întotdeauna să alegi Din cântecul său ce-i trucul. - Cucul și ciocănitoarea - Cele 20 de Catrene epigramatice, din capitolul cu același nume, oferă și ele coerență și semnificație justificată. Vă citez una: Toamna cu roade bogate Ne aduce poame coapte Dar aleșii din păcate, Ne servesc verzi și uscate. ,, - Rod bogat - Lepșa, 24 August, 2016. Referință Bibliografică: Drumul către amintiri / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2069, Anul VI, 30 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
DRUMUL CĂTRE AMINTIRI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375546_a_376875]
-
acasă Face-un ceas, cât să coboare Prin pădurea-ntunecoasă. Apoi peste câmp, de-a dreptul, Mână calul prin hârtoape, Inima îi sparge pieptul Când de casa ei e-aproape. Ea-l așteaptă la fântână Cu un coș de mere coapte, Amândoi apoi, de mână, Se tot duc pe câmp în noapte. Rătăcesc așa-n neștire Sub a cerului răcoare, Își spun vorbe de iubire, Pân’ ce luna-n dealuri moare. După vreme-ndelungată Se întorc, iar ea, sfioasă, Îl mai
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
accesorii la uniformă, dar avea grijă să fie mereu curată, să nu lipsească de la ore, să țină pasul cu cei mai buni din clasă și nici chiar urâtă nu se considera. Culoarea părului ei bogat, strălucitor, era cea a măslinelor coapte iar ochii, cu o formă orientală, deosebită, erau pătrunzători datorită ușoarei miopii pe care refuza să o corecteze din motive estetice. Prietena ei cea mai bună, Ela, o îndemnase să adopte o atitudine mai îndrăzneață în vestimentație și limbaj, dar
PRIMA ÎNTÂLNIRE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372001_a_373330]
-
-și crească progeniturile cărora le-au dat viață împreună cu soțul, care, acum este cu gândul la alta. Și în rândul femeilor - mai ales al celor tinere și nemăritate - bântuie gândul/idee a unei aventuri cu unul dintre colegi, bărbat mai copt, dar care mai este încă frumos, mai delicat, mai bine poziționat și are maniere pe care nu le-a descoperit încă la soțul ei, mult mai tânăr, dar de atâtea ori cu apucături de mascul sadea, care dorește să facă
FRAGMENT PROZĂ SCURTA DIN VOL. „LA VÂRSTA SENECTUȚII” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372057_a_373386]
-
religie este naturalism religios. În altă ordine de idei, Sfintele Taine continuă și desăvârșesc marile evenimente biblice, dar începutul trebuie căutat în Sfintele Scripturi. Biserica, asistată fiind de Duhul Sfânt, a „cules Tainele din pomul sfânt al Bibliei, ca fructe coapte și pline de gingășie, și ne oferă să bem băutură și să mâncăm mâncarea Cuvântului și să trăim realitatea cea mai cutremurătoare: venirea lui Hristos”[12]. Către aceste valori sacramental-liturgice este îndreptat orice credincios al Bisericii, ce se dorește a
DESPRE SPIRITUALITATEA ŞI SACRALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372271_a_373600]
-
trebuință rămase încremenit. O găsi pe Marița întinsă pe pat, dezbrăcată și întoarsă cu fața spre el. Peisajul era stupefiant! Era așezată într-o poziție lascivă, perfect ispititoare pentru orice bărbat. Capul îi era sprijinit pe brațul stâng. Țâțele, mere coapte, cu sfârcuri maronii, parcă doreau să-l împungă. Abdomenul supt cu o curbură între tors și șold expunea între coapse un ciuf ce marca genunea. Avusese de unde să se inspire. Colecția de nuduri ale jandarmului supraveghetor, înșirată pe pereți, era
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” DEPORTAREA ȚIGANILOR ÎN TRANSNISTRIA, ANUL 1942 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372292_a_373621]
-
din acest volum se autodefinește deci ca rod al memoriei, căci tot ce se închipuie chiar a fost, dar și ca joc al copilăriei, ce pare nevinovat: „ Prohodul ploilor de toamnă, / din pieptul cerului legat / cu abur și cu mere coapte,/ răzmoaie ulița din sat. „( Prohodul ploilor ). Poeta, talent autentic, prinde rădăcini și atunci când gândurile aleargă zarea pentru a surprinde inefabila clipă și atunci cresc în ea forme noi, precum spunea Brâncuși:” Nu mai sunt demult al acestei lumi: sunt departe
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
ai dat dulceața Florii de bujor, Ofranda crinului Crescut în vale. Mi-ai pus în palme Roua din izvor, Pe gura-fragă, Foc de sărutare. M-ai adormit cântând Încet, divin acord, Să-mi fie somnul Cale printre stele; Prin lanul copt, Prin maci-arzând, Prin izvorașul lin, Curgând agale. Mi-ai dăruit o stea din cer, O auroră ruptă Din luminile polare. O flacără mi-ai pus în piept, Să fiu un rug, Un susur blând În tainice izvoare. Referință Bibliografică: Mi-
MI-AI DAT de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372406_a_373735]
-
iar mi-e dor, să beau vin dintr-un ulcior și ulcioru-aș vrea să fie, gura ta, dragă mărie, astăzi s-a oprit la poartă toamna cu coșul de toartă și-a venit așa în șoapte să-ți aducă mere coapte și cu toamna hop și eu c-un dar de la dumnezeu, ți-am adus vreo cinici inele, să ne poarte către stele și-n petalele de vis să îmi dai ce mi-ai proms, frunze moarte însingurate să ne spele
MĂRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 982 din 08 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372888_a_374217]
-
ample au în ei o lumină tainică pe care cei trei magi dacă ar vedea-o acum, sunt sigur că ar spune că văd în limpezimea lor aceeași lumină a stelei care i-a călăuzit. Are părul de culoarea alunei coapte, pieptănat în două părți după obiceiul junilor galileeni și îl poartă răsfirat pe umeri. Ovalul feței sale este uscățiv, de o mare expresivitate. Vorbește rar și nu l-a văzut nimeni nici măcar o dată râzând însă zâmbește destul de des iar dacă
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
sub pleoape. Aș dori să prind în mână, Dacă palma îl încape, Visul, curcubeu în noapte. Iar, când zorii-s plini de rouă, Să ți-l dărui printre șoapte, Să te mint, râzând, că plouă Și-n miros de mere coapte Să mai dormi un ceas sau două. Referință Bibliografică: Descântec de somn ușor / Alin Adrian Ciolompea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2142, Anul VI, 11 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Alin Adrian Ciolompea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DESCÂNTEC DE SOMN UȘOR de ALIN ADRIAN CIOLOMPEA în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372942_a_374271]
-
frunze reci de toamnă grea. Pe un’ se furișă în noapte Să-ntunece al mării cer? Cu ce-otrăvite blânde șoapte Suflă spre florile ce pier? Ori, poate, poarta descuiată Lăsat-am toamnei pe-nserat, Iar ea, cu ochi de mură coaptă, Zâmbind hoțește, a intrat. Cin’ s-o oprească-n miezul nopții? Al Edenului heruvim Caută sabia dreptății Printre carafele cu vin. Iar tu, c-un coș de fructe coapte, Mă-mbii la dulcele păcat Să-ți fiu trecut și să
TOAMNĂ-N RAI de ALIN ADRIAN CIOLOMPEA în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372945_a_374274]
-
descuiată Lăsat-am toamnei pe-nserat, Iar ea, cu ochi de mură coaptă, Zâmbind hoțește, a intrat. Cin’ s-o oprească-n miezul nopții? Al Edenului heruvim Caută sabia dreptății Printre carafele cu vin. Iar tu, c-un coș de fructe coapte, Mă-mbii la dulcele păcat Să-ți fiu trecut și să-mi fii moarte, Mușcând din măru-înveninat... Cu flori în păr și-n ochi smaralde, Cânt pentru stelele perechi, Visând la vara cu ploi calde Și cu cireșe la urechi
TOAMNĂ-N RAI de ALIN ADRIAN CIOLOMPEA în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372945_a_374274]
-
lucrurilor. Unde începeau și unde se terminau. Când se bucura omul de răsăritul Soarelui și sosirea Primăverii. Când se mulțumea omul cu două odăi în care să ierneze și cu vatra focului în care sta fălos cuptorul sau țestul de copt pâine din făină de grâu românesc. Gustul pâinii româneștit!... Cum să-l uiți, Dumnezeule, Doamne! Din ... Citește mai mult GUSTUL PÂINII ROMÂNEȘTI“ De pământ nu trebuie să-ți bați joc! Pământul te blesteamă, dacă nu-l respecți!”. Știu aceste cuvinte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
lucrurilor. Unde începeau și unde se terminau. Când se bucura omul de răsăritul Soarelui și sosirea Primăverii. Când se mulțumea omul cu două odăi în care să ierneze și cu vatra focului în care sta fălos cuptorul sau țestul de copt pâine din făină de grâu românesc. Gustul pâinii româneștit!... Cum să-l uiți, Dumnezeule, Doamne! Din ... XXXII. ÎMBINARE DIVINĂ, de Ioana Stuparu, publicat în Ediția nr. 991 din 17 septembrie 2013. Trupul meu, Sufletul meu, Pământ și Cer, Verigi diferite
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
fine franjuri de mătase. În ritmul indian mimează o baiaderă ce dansează. Șiraguri de mărgăritare are la gât, mâini și picioare. Mlădie, corpu-și unduiește, în lungi spirale se rotește. Ochii de jar îi ard în noapte, buzele - rodii, în arșiță coapte. Privirile li se-ntâlnesc întâmplător, pentru o clipă, cât să-nțeleagă ce-și doresc la vremea potrivită. Înfierbântat, neliniștit, un cavaler, în noapte, pășește sprinten către Ea și vorbele-i sunt șoapte. Dorința-i arde, dulce chin ce se va
MADAME SANS-GÊNE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371192_a_372521]
-
noi! Ne regăsim în cerul de dincolo de cer. Să ascultăm vântul și cântecul florilor, dincolo de luntrea visului! după ce un fruct se coace, cade, ca și frunzele, ca și florile, ca și omul, inima se rupe mai împăcată. Verde crud și copt, și mort - așa arată indicatoarele -, indiferent de unde te uiți, toate duc spre moarte! Spre-o nouă, altă, viață... Celălalt trup ~ o nouă viață *** Notă: Irina Lucia Mihalca este o importantă scriitoare din România, o prezență remarcabilă în cadrul publicațiilor de literatură
INVITAŢIE LA LANSARE DE CARTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344782_a_346111]
-
astă vară la plajă, un buchet de liliac cules după o ploaie caldă de primăvară, un instantaneu în care deși am făcut tot posibilul să avem o mină gravă, fotograful a surprins ceva ridicol în cadru, un coș cu cireșe coapte și pudice, o stradelă îngustă, străjuită de castani bătrâni cu umbră deasă, pahare de cristal sau pur si simplu..., AJUN. Ajunul Zilei Recunoștinței este asemenea acelui moment când de ziua de naștere, ne punem o dorință și apoi suflăm în
CONFIDENTE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 25 din 25 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344970_a_346299]
-
cu amor... Și vrăjit, de ea să râd, De privire-i să mă prind Și în suflet să-i strecor Dragostea, să nu mă uite. Și-mbătată de iubire, Să zâmbească, să se-admire De la brâu până la frunte. Sânii fragezi, pere coapte... Ce mai soi, poamă aleasă! Ea sfioasă... și-i apasă; Oare cum o văd că-i noapte? Brațul și-l încolăcește Peste umăr, peste sân; Aș râde, dar mă abțin; Și ea vrea, dar se sfiiește. * * * Râde, s-a desprins
STRADA VECHE PRIETENULUI MEU GEORGE ROCA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345824_a_347153]
-
și mitropoliții au înconjurat Kuvuklionul de trei ori, a apărut deasupra un nor de fum și un strigăt puternic s-a înălțat din Biserică la apariția Luminii”. - La anul 1832, guvernatorul Siriei, Ibrahim Pașa, a trimis să fie chemat patriarhul copt Petru VII-lea pentru că: ,,Rugăciunile au început sub escortă ca de obicei, când la un moment dat, Lumina a izbucnit trecând prin coloane și a apărut în afara Bisericii. Pașa a rămas foarte uimit”. Exemplele sunt multe pentru că Sfânta Lumină se
LUMINA SFÂNTULUI MORMÂNT (I) de ION UNTARU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345822_a_347151]
-
arunca deasupra ei Puzderie de scântei. Tu... mă ascundeai în privirea ta... Era atâta iubire în noapte Că nu ne puteam controla. Era atâta pace, că aerul Nu încerca să sufle o șoaptă, Stelele, nici măcar, nu clipeau Pe holda cerului coaptă. Boarea bolții nu-nsăila nici un nor Toate ședeau la locul lor Doar inima ta se auzea Bătând apăsat în inima mea. Referință Bibliografică: MOMENT PUR / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1197, Anul IV, 11 aprilie 2014. Drepturi
MOMENT PUR de LIA RUSE în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347781_a_349110]
-
certe mătușa!” tot repeta. Poate că, stând îmbrățișați, acolo, în bucătărie, își aducea și ea aminte de scene și mai îndepărtate, ce avuseseră loc în copilăria sa, cum era (așa cum îmi povestise), spaima de urs atunci când se aventura după murele coapte, mirosul nocturn al crinilor aflați lângă ferestrele deschise, cotrobăitul veverițelor prin podul casei după alune, ereți ce-și înfigeau în timpul zborului ghearele în pieptul porumbeilor, detunăturile asurzitoare, urmate de apele învolburate ce se scurgeau de pe versanți, smulgând punțile și tot
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
impresia, dacă mergeai cu capul în jos, că orașul s-a răsturnat; un fel de Veneție în opalul lagunelor, se leagăna sub ploile toamnei. Dinspre pădurile bătrâne ale Schönbrunului, ca și acum, vântul aducea miros de rășină și de castană coaptă; pomii, acei imenși castani, de o parte și de alta a străzii, căpătaseră culori ruginii și, în valurile vântului, sunau trist ca niște tânguiri de ocarină. Cerul, de o culoare vânăt-închisă, fierbea de nori, prevestind amarnice ploi. Numai undeva, în
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
plută și turnând în pahare nefolosite, le-a spus: - Este un vin sec, vechi de peste douăzeci și cinci de ani... - Mai bătrân ca domnișoara Dalia, sări Valentin vesel. - Da, așa se poate spune. Este cules într-un an bun, cu struguri bine copți și cu bobul plin de zahăr. Veți vedea ce aromă plăcută are și cum se simte gustul specific soiului aligote. Este un soi de strugure originar din Franța, ce se cultivă cu succes și la noi în țară, mai ales
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347754_a_349083]
-
ciudă. Nici acum nu știu, dar nu e târziu, spune-mi, oare, sunt gol? sau doar pustiu... Populează-mi credința cu zâmbete oarbe Și spune-mi că sunt din ce-n ce mai aproape. Plimbă-mă des în păduri negre, coapte Și-nvață-mă din toate măcar una din arte. Scuipă-mi în sân un venin cât de pur Să-mi dea un an tâmp de chin și amor, Iubește-mă viu, cât încă mă mișc, În curând sunt plecat, sau
FIERBE STRIDENT de ADRIAN RĂZVAN BARBU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347440_a_348769]