4,398 matches
-
în efort și este eliminată în respirația artificială). Contracția mușchiului scheletic poate determina o presiune externă de 100-150 mm Hg, în cazul mersului realizând o adevărată pompă periferică. Tonusul capilar menține gradientul presional. Presiunea hidrostatică favorizează circulația venoasă deasupra nivelului cordului și are efect invers pentru zonele inferioare. Refluxul sângelui spre capilare este prevenit de valve. Gradul general de umplere a patului vascular (volemia) și întoarcerea venoasă determină gradul de umplere ventriculară și astfel debitul sistolic (legea Frank-Starling). Complianța mare a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
înțeleasă ca o intervenție fizică nedorită a unor grupuri și/sau indivizi asupra trupurilor altora, care prin aceasta suferă o serie de efecte cum ar fi: șocuri, vînătăi, zgîrieturi, umflături sau dureri de cap, pînă la oase rupte, atac de cord, pierderea de membre sau chiar moartea. Violența poate, desigur, lua forma autoviolării majore (ca în cazul sinuciderii sau a euthanasiei "voluntare") și poate fi intenționată sau semi-intenționată, cazurile extreme fiind vătămările cauzate de imprudențe sau produse într-un cadru instituțional
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
este 50 cm/s iar la nivelul capilarelor unde aria de secțiune este 4500 cm2 - velocitatea fluxului sanguin este 0.1 cm/s. Sângele nu circulă prin artere ca prin simple conducte ci este propulsat. Artera se comportă ca un "cord periferic": “sistola arterială”, completând-o pe cea cardiacă, apare în diastola ventriculară pe baza energiei înmagazinate în pereți vasului și asigură continuitatea circulației. Debitul și presiunea au un caracter pulsatil. Întregul sistem cardio-vascular poate fi simplificat utilizând un model unidirecțional
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
totală a fluidului (E) (capacitatea fluidului de a efectua lucru mecanic, ergs.cm-3) este formată din energia potențială (compusă din presiunea intravasculară și energia potențială gravitațională) și energia kinetică 65. Presiunea intravasculară (P) este formată din presiunea generată de contracția cordului, presiunea hidrostatică și presiunea statică de umplere a circulației în repaus (7 mmHg, presiune în relație cu elasticitatea peretelui vascular și volumul de sânge conținut). Presiunea hidrostatică = -ρgh, unde ρ densitatea sângelui (1.056 gm . cm-3); g - accelerația gravitațională (980
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
neuniforme a ramurilor arteriale apărând unde reflectate. O undă reflectată poate interfera o undă anterogradă și să o anuleze parțial prin influențarea energiei hidraulice pe care inima trebuie să o producă pentru a mișca sângele prin sistem (dacă ajunge la cord înaintea finalizării ejecției) sau să o amplifice dacă ajunge la cord când valvele aortice sunt închise. Reflecția majoră a undei pulsatile se produce la nivelul aortei în două locuri: sediul de emergență a arterelor renale și bifurcația aortei. Din cauza existenței
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
interfera o undă anterogradă și să o anuleze parțial prin influențarea energiei hidraulice pe care inima trebuie să o producă pentru a mișca sângele prin sistem (dacă ajunge la cord înaintea finalizării ejecției) sau să o amplifice dacă ajunge la cord când valvele aortice sunt închise. Reflecția majoră a undei pulsatile se produce la nivelul aortei în două locuri: sediul de emergență a arterelor renale și bifurcația aortei. Din cauza existenței complianței vasculare impedanța aortei pentru fluxurile pulsatile de 1-15 Hz este
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Continența sistemului arterial este redusă (comparativ cu sistemul venos): volumul de sânge conținut este de 0.65 l din care 0.15-0.20 l în aortă (deci doar 1/10 din sângele total) (tabel 4.7). capilare 5% artere 11% cord 5% plămân 12% vene 67% Sângele nu este un fluid perfect (este un fluid non newtonian a cărui vâscozitate variază odată cu condițiile de flux din cauza prezenței elementelor figurate într-o proporție de 40-50% valoarea hematocritului). Sângele este de 4 ori
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
sistolic; D -amplitudinea telediastolică. Indicele de rezistență este legat de rezistența vasculară dar și de complianța vasculară 11. Rezistența la flux este 60% în arteriole, 15% în capilare, 15% în vene și doar 10% la nivelul restului sistemului arterial de la cord la arterele mai mari de 200 µm diametru. Bude și colab.11 consideră denumirea de "indice de rezistență" ca fiind improprie mai corectă ar fi cea de "indice de impedanță" deoarece rezistența și complianța interacționează pentru a modifica alura undei
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
și bunic după mamă, al lui Milu ceterașul, fecior al lui Vasile al lui Ionuc, de pe Dealul Armanului. Din neamul Truțeștilor era și Truța Neculai (Buha), tatăl lui Costică Truța, fost primar și decedat cam devreme În urma unui infarct de cord. Și cu acesta am Încheiat trecerea În revistă a caselor și gospodăriilor de pe Părăul Gălăuțașului din vremea copilăriei mele. Dacă voi fi trecut de vreuna fără să o pomenesc, aceasta se datorează unei greșeli pentru care Îmi cer iertare. Nu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și trombocitelor cu aproximativ 20%. Rezerva alcalină este crescută, ca o adaptare la acidifierea sângelui în timpul efortului fizic, în cantitate mai mare fiind și enzimele cu rol în catabolizarea deșeurilor metabolice. 3. Fiziologia aparatului cardio-vascular Aparatul cardio-vascular este alcătuit din cord, artere, capilare și vene și are funcția de a deplasa sângele de la nivel tisular (acolo unde se fac schimburile de gaze respiratorii, sunt cedate substanțele nutritive și sunt preluați produșii de catabolism). Acest rol este îndeplinit de o pompă aspiro
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
capilare și vene și are funcția de a deplasa sângele de la nivel tisular (acolo unde se fac schimburile de gaze respiratorii, sunt cedate substanțele nutritive și sunt preluați produșii de catabolism). Acest rol este îndeplinit de o pompă aspiro respingătoare (cordul) și de două sisteme închise de vase dispuse în serie care funcționează sub regimuri presionale diferite (marea și mica circulație). Marea circulație sau circulația sistemică transportă sângele de la inimă spre țesuturi prin sistemele arterial și capilar, asigurând și întoarcerea la
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și de două sisteme închise de vase dispuse în serie care funcționează sub regimuri presionale diferite (marea și mica circulație). Marea circulație sau circulația sistemică transportă sângele de la inimă spre țesuturi prin sistemele arterial și capilar, asigurând și întoarcerea la cord prin sistemul venos. Din ventriculul stâng sângele este împins prin sistolă în aortă iar de aici se răspândește în toate ramurile acestei artere, ajunge apoi în capilare unde au loc schimburile gazoase și nutritive, trece apoi în venule, apoi în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cu propietatea de a permite trecerea fluxurilor ionice și deci a excitației. În miocard se află mici porțiuni de țesut muscular embrionar dotat cu automatism (proprietatea de autoexcitație ritmică) care împreună cu celule și fibre nervoase formează sistemul autonom excitoconductor al cordului care formează stimulul fiziologic și asigură propagarea sa în întregul miocard: nodulul sinoatrial (KeithFlack), nodulul atrioventricular (Aschoff-Tawara), fasciculul His cu ramurile sale, stâng și drept, rețeaua Purkinje. Nodulul sinoatrial (Keith-Flack) este situat în peretele atriului drept, aproape de locul de vărsare
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sângelui din artere în ventricule. Pe fața inferioară a valvelor atrio-ventriculare se prind coardele tendinoase ce se continuă cu mușchii papilari, inserați pe fața internă a perețillor ventricular. Rolul lor este de a contribui la curgerea unidirecțională a sângelui prin cord, menținând valvele atrioventriculare închise în timpul sistolei ventriculare. Inelele musculare de la locul de vărsare a venelor mari în atrii, care se contractă în timpul sistolei atriale, împiedică regurgitarea sângelui în venele mari. 3.1. Ciclul cardiac Ciclul cardiac sau revoluția cardiacă durează
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
-se foarte puțin (fig. 11). Ritmul inimii variază în funcție de gradul de antrenament (la sportivii de performanță frecvența contracțiilor cardiace este mai mică), de componenta sistemului nervos vegetativ predominantă funcțional și de tipul constituțional. Intensificarea metabolismului este urmată de mărirea frecvenței cordului. Asfel, această constantă fiziologică prezintă valori crescute în cursul digestiei, în emoții, la temperaturi ridicate ale mediului ambiant. Frecvența contracțiilor cardiace se modifică în mod fiziologic odată cu înaintarea în vârstă, fiind de 140 contracții/minut la nounăscut, 110-120 contracții/minut
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mari (traseul obținut poartă numele de flebogramă), modificările ciclice ale diametrului pereților elastici venoși furnizând informații în special asupra activității atriilor. Zgomotele cardiace sunt date de activitatea mecanică a inimii. Aceste zgomote pot fi ascultate în aria de proiecție a cordului sau pot fi înregistrate, obținându-se o fonocardiogramă. Se disting două zgomote principale și două zgomote secundare. Zgomotele principale: primul zgomot cardiac (zgomotul sistolic) marchează începutul sistolei și este dat de unde sonore care se suprapun, rezultate din închiderea valvelor atrioventriculare
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
apexian poate fi palpat la nivelul spațiului 5 intercostal stâng, pe linia medioclaviculară, sub forma unei izbituri ritmice sincrone cu sistola cardiacă, sau poate fi înregistrat grafic, obținându se o cardiogramă. Este produs de rotația de la stânga la dreapta a cordului în cursul sistolei ce aduce ventriculul stâng în contact cu peretele toracic. Manifestările electrice ale cordului sunt consecința potențialelor de acțiune care se propagă de la locul unde sunt generate (nodulul sinoatrial) în întregul miocard. Potențialele de acțiune pot fi culese
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
izbituri ritmice sincrone cu sistola cardiacă, sau poate fi înregistrat grafic, obținându se o cardiogramă. Este produs de rotația de la stânga la dreapta a cordului în cursul sistolei ce aduce ventriculul stâng în contact cu peretele toracic. Manifestările electrice ale cordului sunt consecința potențialelor de acțiune care se propagă de la locul unde sunt generate (nodulul sinoatrial) în întregul miocard. Potențialele de acțiune pot fi culese la suprafața cordului cu ajutorul unor electrozi, transmise și înregistrate grafic, obținându-se o electrocardiogramă. O electrocardiogramă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sistolei ce aduce ventriculul stâng în contact cu peretele toracic. Manifestările electrice ale cordului sunt consecința potențialelor de acțiune care se propagă de la locul unde sunt generate (nodulul sinoatrial) în întregul miocard. Potențialele de acțiune pot fi culese la suprafața cordului cu ajutorul unor electrozi, transmise și înregistrate grafic, obținându-se o electrocardiogramă. O electrocardiogramă constă dintr-o succesiune de unde (defelexiuni de ampiltudini variabile situate deasupra sau dedesubtul unei linii izoelectrice), segmente (traseele dintre două unde învecinate) și intervale (porțiunile de grafic
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
a ventriculilor și durează 0,32 s unda T, pozitivă, este reprezentarea repolarizării ventriculare și are durata de 0,2 s segmentul TP corespunde diastolei și are durata de 0,320,35 s Pentru a aprecia dacă activitatea electrică a cordului studiat este fiziologică se mai măsoară duratele intervalelor P-Q (indică conducerea atrioventriculară a impulsurilor și are o valoare normală de 0,12-0,16 s) și QRST (redă sistola electrică ventriculară și are o valoare normală de 0,43 s
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și are o valoare normală de 0,43 s), se apreciază amplitudinile deflexiunilor și se calculează frecvența contracțiilor cardiace pe minut pe baza traseului electrocardiografic înregistrat pe hârtie milimetrică. 3.3. Proprietățile funcționale ale miocardului Automatismul (funcția cronotropă) este proprietatea cordului de a-și continua activitatea contractilă ritmică dacă este menținut în condiții fiziologice înafara organismului. Stimulii electrici care asigură automatismul cardiac sunt generați de sistemul excitoconductor, alcătuit în principal din fibre miocardice care păstrează unele caracteristici embrionare (diametru mai mare
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
genetică și prin modul de viață al individului (alimentație, exerciții fizice efectuate judicios) are o morfofuncționalitate superioară și o un grad mărit de ramificație a arterelor coronare, răspunde în limite mai largi legii inimii. Această modalitate de a funcționa a cordului asigură golirea ventriculară eficientă în condițiile creșterii întoarcerii ventriculare sau creșterii rezistenței arteriale. Tonicitatea (funcția tonotropă) este definită ca fiind proprietatea miocardului de a păstra o tensiune permanentă și în cursul diastolei. Nu se poate face o analogie cu tonusul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
inhibitorie prin nervii vagi stâng și drept ce conțin fibre nervoase ce pleacă de la nucleul dorsal al vagului, situat în bulb. Vagul are o acțiune cronotrop negativă, inotrop negativă, dromotrop negativă, batmotrop negativă și tonotrop negativă. Fibrele parasimpatice ajung la cord după ce au format împreună cu fibrele simpatice plexul cardiac. De aici fibrele parasimpatice ajung la neuronii situați în țesutul excitoconductor din regiunile sinusală și nodală, de unde pleacă fibre postganglionare ce se distribuie miocardului. Vagul drept are o acțiune cronotrop negativă mai
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cronotrop negativă mai pronunțată, deoarece fibrele sale cardiace se termină la nivelul nodulului sinoatrial. Eferența simpatică are originea în cornele laterale ale măduvei spinării, segmentele T1-T4. Axonii acestor neuroni ajung în ganglionii lanțului simpatic, de unde pleacă fibre ce ajung la cord prin nervii cardiaci. Componenta simpatică exercită un efect pozitiv asupra tuturor proprietăților miocardului, mărind frecvența contracțiilor cardiace și debitul sistolic. Centrii simpatici de la nivel medular se află sub controlul centrului cardioaccelerator bulbar. Centrii bulbari cardioinhibitor și cardioaccelerator își modulează reciproc
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cardioaccelerator își modulează reciproc activitatea și se află sub influența unor factori umorali și a impulsurilor sosite de la zonele reflexogene (în special de la baro și chemoreceptorii sinocarotidieni sensibili la variațiile presiunii și compoziției chimice a sângelui circulant) ce adaptează activitatea cordului la vasomotricitate și la necesitățile în oxigen. Cele mai importante conexiuni sunt stabilite însă cu centrii din hipotalamus, sistemul limbic și cortex, stabilindu-se reflexe complexe de adaptare a activității cardiovasculare la reacțiile vegetative ale organismului și la diferitele activități
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]