998 matches
-
lui Mircea. La Cozia. Tema turnului. Lucrurile purtate de caleașca sublimului. Obiecte-simboluri. Un caleidoscop de peisaje. Spațiul ocrotitor: schitul, cetatea În ruină, vesela vale. Variația temporală, figura nestatorniciei. Erosul unui moralist. Figura așteptării. Florile și Îngerii. „Prieteșugul” și figura renunțării cordiale. Figurile energiei și figurile dezolării. VIII. Dimitrie Bolintineanu. Deplasarea poeziei spre sud. „Simțualismul”. Spațiul bosforian. Violența dulcelui și dalbului. O strategie a răsfățului. Figura „verguralului”. Sunul și prefumul. Gustul pentru pietrele prețioase. Amarantul, roza și crinul. O poetică a mării
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
p. 286), dar refuză orice lărgire a censului, replicînd: "Îmbogățiți-vă prin muncă și prin economie și veți deveni electori." Ostilitatea sa față de reforma dreptului de sufragiu contribuie la slăbirea bazelor regimului. Politica sa externă de pace, fondată pe "Antanta cordială" cu Anglia, pare o umilire pentru onoarea națională. Societatea franceză sub monarhia constituțională Importanța politică și socială a elitelor. De-a lungul celor 33 de ani ai monarhiei constituționale s-au pus bazele unei practici durabile ale vieții parlamentare: reglarea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
redresare a lui Edouard Daladier nu sînt încoronate de succes. Aliată din 1891 a Imperiului Rus, care oferă o "alianță de revers" în fața amenințării germane, Franța, trecînd peste vechile rivalități coloniale, s-a apropiat de Anglia în 1904 prin "Antanta cordială". Antagonismul franco-german, un timp potolit, se trezește din nou cu ocazia expansiunii franceze în Maroc, în mod deosebit cu ocazia crizelor din 1905 și 1911. În același timp, Rusia, aliată cu Franța și în curînd cu Anglia, se lovește de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al XIII-lea asupra Ralierii Convenția militară franco-rusă 1895 Constituirea Africii Occidentale franceze Auguste și Louis Lumière inventează cinematografia 1898 Pierre și Marie Curie: lucrări privind radioactivitatea 14 ian. "Acuz" de Émile Zola: afacerea Dreyfus 1901 Legea asociațiilor 1904 Antanta cordială franco-britanică 7 iulie Interzicerea învățămîn-tului pentru congregații 1905 Prima criză marocană Prima revoluție rusă 9 dec. Legea separării Bisericii de Stat 1906 Charta de la Amiens 1907 Picasso: Domnișoarele din Avignon 1909 Blériot traversează Canalul Mînecii cu avionul 1910 Organizarea Africii
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
spre Inchiziție și, de la un punct, preopinenții își unesc eforturile de a indica formele pe care le ia represiunea împotriva spiritului (o temă incomodă pentru ideologia totalitarismului). Dialogul e prezent și în eseurile următoare - Scrisori imaginare (1979), Caminante (1980), Polemici cordiale (1983), Un muzeu în labirint. Istorie subiectivă a autoportretului (I, 1986) -, căci de oriunde ar porni P. ajunge în cele din urmă la ideea de adevăr și la libertatea de a numi adevărul. E subiectul ce îl obsedează pe intelectualul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
acvatic) și nu are ochi decât pentru adevărurile lui. După sugestia Antimemoriilor lui Malraux, P. își subintitulează notele de călătorie Jurnal (și contrajurnal) mexican. Nu are răbdare să țină o cronică a cotidianului, evadează mereu spre marile abstracțiuni morale. Polemici cordiale, o carte mai incitantă, este scrisă într-un stil fluent și are mai puțină erudiție mitologică. Aici se vede mai bine radicalismul său moral, firea lui de ideolog ardent și ceea ce Eugen Ionescu numea, prin anii ’30, cu referință la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
dacă vrea să îndrepte o lume moralmente strâmbă. Și încă nu s-a văzut un moralist care că reușească. Cel puțin în timpul său. Ceea ce nu diminuează valoarea actului în sine. Rămâne totdeauna ceva (ceva foarte important): calitatea scriiturii. În Polemici cordiale autorul mai amestecă o dată cultura cu existența și reia discuția despre relația dintre morală și creație, libertate și necesitate. Sunt căutate situațiile limită și sunt aduse în sprijin cuvinte celebre. Paul Valéry spune, în timpul războiului, că nu îl interesează evenimentele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
spirit angajat, hotărât să moară pentru ideea morală, orgolios la culme și irepresibil. Este, din acest punct de vedere, o oarecare contradicție între inflexibilitatea moralistului și ideile de toleranță și democrație pe care le propagă. Polemicile nu mai sunt deloc cordiale în cărțile apărute după 1989. Revoluția l-a găsit pe P., cum singur spune, „interzis ca scriitor, șomer ca salariat și suspect ca individ în societate”. Această condiție i-a radicalizat și mai mult spiritul. Un stil al urgenței și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
altele noi - Don Quijote în Est (1994), Vremea întrebărilor. Cronică morală a unui timp plictisit de morală (1995), Aventuri solitare (1996) ș.a. -, în care îi pot fi regăsite fantasmele. O antologie în limba franceză (Polemiques cordiales, 1991) selectează texte din Polemici cordiale și Viața ca o coridă (1987). Versiunea românească se cheamă Rugați-vă să nu vă crească aripi (1995), cu un capitol nou, Pagini răzlețe. P. postrevoluționar face, mai întâi în „România liberă”, apoi în „Cotidianul” și în alte ziare, o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
București, 1972; Drumuri prin memorie. Italia, București, 1974; Mitologii subiective, București, 1975; Apărarea lui Galilei. Dialog despre prudență și iubire, București, 1978; Scrisori imaginare, București, 1979; Caminante. Jurnal (și contrajurnal) mexican, București, 1980; Viața pe un peron, București, 1981; Polemici cordiale, București, 1983; Un om norocos, București, 1984; Un muzeu în labirint. Istorie subiectivă a autoportretului, vol. I: Spre centrul labirintului, București, 1986; Viața ca o coridă, București, 1987; Polémiques cordiales, tr. Alain Paruit, Paris, 1991; Don Quijote în Est, București, 1994
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
119-122, 128-134; Sângeorzan, Conversații, 266-269; Culcer, Serii, 27-29; Tomuș, Mișcarea, 205-211; Zaciu, Cu cărțile, 63-68; Mircea Martin, Morala parabolei, RL, 1982, 49; Iorgulescu, Ceara, 205-214; Livescu, Scene, 157-159; Sever Avram, Retragerea Afroditei, „Dialog”, 1983, 4-5; Mircea Zaciu, Înțelesurile cordialității: „Polemici cordiale”, RL, 1983, 28; Gheorghe Grigurcu, „Polemici cordiale”, ST, 1983, 7; Steinhardt, Critică, 149-153, 242-244; Edgar Papu, O neobosită trăire, RITL, 1984, 3; Condurache, Portret, 84-87; Cristea, Modestie, 146-151; Manea, Contur, 153-160; Moraru, Textul, 145-149; Raicu, Fragmente, 407-410; Simion, Scriitori, III
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
27-29; Tomuș, Mișcarea, 205-211; Zaciu, Cu cărțile, 63-68; Mircea Martin, Morala parabolei, RL, 1982, 49; Iorgulescu, Ceara, 205-214; Livescu, Scene, 157-159; Sever Avram, Retragerea Afroditei, „Dialog”, 1983, 4-5; Mircea Zaciu, Înțelesurile cordialității: „Polemici cordiale”, RL, 1983, 28; Gheorghe Grigurcu, „Polemici cordiale”, ST, 1983, 7; Steinhardt, Critică, 149-153, 242-244; Edgar Papu, O neobosită trăire, RITL, 1984, 3; Condurache, Portret, 84-87; Cristea, Modestie, 146-151; Manea, Contur, 153-160; Moraru, Textul, 145-149; Raicu, Fragmente, 407-410; Simion, Scriitori, III, 514-528; Al. Călinescu, Pe faleza de marmură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
Dialog”, 1988, 124-125; Gheorghe Grigurcu, Între vis și istorie, RITL, 1989-1990, 3-4 (1-2); Viorel Cacoveanu, „Niciodată nu m-am simțit atât de puternic ca atunci când mi-am recunoscut slăbiciunile” (interviu cu Octavian Paler), ST, 1990, 1; Ion Bogdan Lefter, Polemici cordiale prefranțuzești, CNP, 1991, 22; Steinhardt, Monologul, 216-219; Ștefan Borbély, Sfârșit de partidă, RL, 1992, 8; C. Stănescu, „Omul care strigă să-și învingă frica”, ALA, 1992, 102; Cristea, A scrie, 85-92; Simona Sora, Cum se naște o dictatură, RL, 1993
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
cea mai întunecată minte ideea că, odată alături de acești biruitori, alături de uriașa noastră vecină din Răsărit, trebuie să mergem înainte pe linia istorică, alături de ei" (Groza: 1973, 338). Relațiile sale cu PCR nu au fost însă în permanență atât de cordiale în această perioadă pe cât se crede de obicei. Dimpotrivă, deoarece la nivel local PCR acționa fățiș pentru neutralizarea filialelor Frontului Plugarilor, Groza se manifesta uneori vehement, neezitând chiar să-i amenințe cu pistolul pe unii lideri comuniști, ca de exemplu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
raț al Braziliei, Don Pedro, str? b?ț�nd Place de la Concorde; al obtuzului antirepublican Boulanger ? i al lui Paul D�roul�de, pe care Iorga �l califica drept �na? ionalist�69; ?i al demonstra? iilor periodice la statuia Strasbourg. Era perioadă Antantei Cordiale franco? ruse, cu care Iorga, ca supus al unui rege din dinastia Hohenzollern, nu prea s? a �mp? cat. Odat? , un student francez impertinent l? a �ntrebat: �De ce nu v? l?să? i anexă? i de ru? i?�70
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iile sioniste. Sioni? ții credeau poate c? , fiind na? ionalist, va avea �n? elegere fă?? de str? daniile lor. Atunci c�nd sionismul s? a opus procesului de asimilare a numeroase comunit?? i evreie? ți, s? a zis cu rela? iile cordiale. Iorga sus? inea acum c? sionismul era fals, �ntruc�ț �nu po? i tr? i �ntr? o ? ar? ? i s? iube? ți o alt? ? ar? �. �n ceea ce prive? te Vechiul Testament, Rom�nia era la fel de departe de Numa Pompilius sau de hora
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ale lui Radu Penciulescu, al cărui asistent ați fost. In atelierul lui eram admiși și noi, cei de la teatrologie-filmologie și eram uimiți de extraordinara comunicare dintre studenți și profesori. Penciulescu oficia, dar era în același timp o persoană foarte accesibilă, cordială. Studenții erau primiți la repetițiile lui și chiar făceau figurație în unele spectacole... E bine că ați amintit de Penciulescu. L-am văzut de curând în Suedia și mi-a spus că, el, care este ales rector de onoare al
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
prompt și calificat, prin cercul de relații și contacte de nivel (Curtea regală, președinție, guvern, M.A.E. și alții), cu partidele politice și prin legăturile cu ceilalți agenți diplomatici și participarea sa la activitățile specifice corpului diplomatic; prin relații cordiale din M.A.E. local și vizitele și acțiunile organizate cu autoritățile locale (Cipru și Italia); relațiile cu Reprezentantul special al O.N.U. în Cipru (continuate și după ce acesta a devenit Secretar general al O.N.U.) au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Haq, cinci mesaje în care se solicita, făcându-se referire la foarte bunele relații româno-pakistaneze (inaugurarea rafinariei de la Karachi în ianuarie 1978, alte proiecte economice, vizite la nivel înalt etc.), salvarea vieții fostului premier pakistanez. Ambasadorul român, care întreținea relații cordiale cu președintele Zia Ul Haq, a primit de fiecare dată, când preda mesajul și cu alte prilejuri frecvente, ocazionate de acțiuni protocolare, asigurări că viața lui Z.A. Bhutto va fi salvată. În martie 1978, tribunalul de la Lahore l-a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
un pliant: conclav național de stomatologie. Cum? Aici? În... "casa de oaspeți"? se crucește eul meu traumatizat. Aud: da! aici! și mă-ntorc. Nu e altul decît trăsnitul regizor canadian care montează la Național "nerușinata" piesă. Cu el am întîlnire cordială. Și cu frumoasa lui blondă. Proaspăt ieșit din puful așternuturilor nocturne. Cu ei? Aici? În buncărul sacru? Noi trei? Saltimbancii și deocheații? Da. Ne putem întreține chiar aici, pînă vin stomatologii. Despre ce? Despre toate-ale lumii, sfinte și păgîne, ingenui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Eliade-Cioran-Ionescu? (Surescitați fiind noi acum și de zarva iscată recent în jurul cărții unei franțuzoaice dubioase prin așezarea tendențioasă a celor trei în poziție retroactiv-fascistoidă.) A căror fotografie de grup de pe coperta supărătoarei cărți -, departe de a servi demonstrației, dimpotrivă, denotînd cordiala înțelegere a faimoasei triade juvenile, regăsită într-un Paris al senectuții celebre. Ce fascinanți au rămas anii bucureșteni ai primei lor inițieri întru spirit benefic-provocator! Ce rezistentă a rămas prietenia celor trei, peste jenantele diferențe de opțiune politică din preajma războiului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
oricum, dar gesticulînd incontinent. Dinescu, frînîndu-și din cînd în cînd febricitatea în vizibil complexat trac. Întîlnindu-se însă amîndoi de fiecare dată (chiar cu admonestarea glumeț-malițioasă a rezoneurului că gestualul amic e un pic de stînga...) în turniruri vivante, în tentă cordială. Și ca să aduc tonalitatea mai spre zona în care, fatalmente, mă mișc să evoc, tot așa, un cuplu pe cît de firesc profesional, pe atît de bizar comportamental: Catargi-Musceleanu. Primul, de mult omologat maestru de rang al picturii românești, celălalt
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
după ce a ascultat raportul dlui Galip, trimisul său special în România, raport care dovedește ardenta simpatie a guvernului și poporului român pentru Ucraina, și apreciind că între cele două popoare există interese comune și vitale și văzînd necesitatea de raporturi cordiale și strânse între România și Ucraina, el speră că guvernul român va găsi un teren de înțelegere pentru a reglementa, într-un mod satisfăcător pentru ambele părți, chestiunea Basarabiei. Reprezentantul guvernului ucrainean pe lîngă guvernul român, membru al Radei centrale
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
are toate drepturile în acest sens și ceea ce este de asemenea și voința marii majorități a populației Basarabiei. Guvernul Ucrainei speră că această supărătoare neînțelegere va fi soluționată într-o manieră încât nu va întârzia să se realizeze o înțelegere cordială din partea celor două state prietene - România și Ucraina. Noi, reprezentanții guvernului ucrainean, vă cerem să credeți în loialitatea noastră perfectă, în simpatiile noastre față de guvernul român. Președintele Consiliului de Miniștri, semnat TH. de Lisogouby Ministrul Afacerilor Străine, semnat Demetrius Doroschensky
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
guvernul ucrainean să creadă în sentimentele de simpatie ce inspiră României tânăra Republică democratică a Ucrainei și în dorința constantă și sinceră a guvernului regal de a aplana toate dificultățile ce s-ar mai putea opune la stabilirea de relații cordiale și continue, cât mai curând posibil între cele două state vecine. Dorința reciprocă manifestată de a ajunge prin explicații loiale la o înțelegere completă a impus guvernului regal obligația de a examina cu o atenție scrupuloasă afirmațiile și argumentele de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]