1,005 matches
-
nivel spectatorul decodează mesajul transmis de autor/dramaturg, regizor și actor (în condițiile în care spectatorul receptează 62 atât ficțiunea, cât și performanța scenică Bodiștean, 2009, pp. 198-199); * actor semn-sumă (Ciobotaru, 2006a, p. 63)/suprasemn al personajului interpretat, rezultat al coroborării mai multor elemente/ semne: replici, costum, machiaj, mimică, gestică, elemente de comunicare paraverbală, trăsături de personalitate, trăsături fizice vizibile/evidențiate sau, dimpotrivă, ascunse/mascate etc.; * spectator receptorul 63 final al actului comunicativ teatral, co-participant/co-părtaș64, cu actorul, în trăirea piesei
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
1990, p. 71; Kowzan, 1975, pp. 182-205; Taladoire, 1951, p. 5 etc.) precum: limbajul literar verbal (valorificat de dramaturg în construirea replicilor personajelor), limbajul enunțării (verbale/nonverbale și paraverbale valorificat de către actor în realizarea rolului său), limbajul muzical, limbajul plastic (coroborare a limbajului luminii 70; a limbajului costumelor 71; a limbajului machiajului; a limbajului arhitectural reflectat în tipul de scenă 72, închisă/deschisă, în variațiile decorului 73 simultan/succesiv/unic și în tipul de cortină 74: germană/verticală, grecească/laterală, italiană
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și în tipul de cortină 74: germană/verticală, grecească/laterală, italiană/fluture, franceză, de lumină, de apă etc.; a limbajului sculpturii utilizat în construirea păpușilor de diferite tipuri); se poate vorbi, astfel, în teatru, de "intertextualitate" ce implică, de fapt, coroborarea textului scris cu cel vorbit, cu "textul gesturilor, cel al mimicii faciale, al costumelor, al dinamicii spațiale a corpurilor, al spațiului scenic, al iluziilor scenografice, al luminilor, al culorilor, al sunetelor, al zgomotelor etc." (Pagnini, apud Mincu, 1983, p. 145
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
reprezentării scenice în fața unui anumit tip de public-țintă și caracterizat printr-o "triplă enunțare" (Ciobotaru, 2006a, p. 79) realizată de către autorul textului dramatizat, de autorul dramatizării și de către actori. I.3.2. Strategii teatrale Strategia teatrală se constituie într-o coroborare a tehnicilor, mijloacelor și formelor de organizare a demersului teatral, subsumată, în principiu, lumii spectacolului. În principiu, pentru că în contextul lucrării de față trimiterile vor fi și/mai ales către spectacolul comunicării, în general. În această accepțiune, strategiei teatrale i
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
sau la alegere; * Telefon vs. "videofon" se simulează, pe rând, o conversație la telefon (evident, fără ca locutorul și interlocutorul să se poată vedea unul pe altul) și o conversație la "videofon" (alias Messenger, Skype etc. cu funcție video activată), presupunând coroborarea mesajului verbal propriu-zis cu cel nonverbal; * exerciții de completare a unor conversații lacunare cu răspunsuri care să denote, din partea interlocutorului, suport, atitudine evaluativă/critică, înțelegere, revoltă, simpatie, compasiune 79 etc. Partea a III-a Tehnici teatrale valorificabile în comunicare Este
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
textului respectiv (în cazul unei dramatizări, compararea cu textul epic și identificarea modificărilor apărute în varianta dramatizată) etc.; * pentru interlocutorul dintr-o situație de comunicare interpersonală, respectiv didactică/educațională: eventuala pregătire/ anticipare a ancorării într-un anumit context comunicativ prin coroborarea informațiilor (cunoscute sau aflate) despre locutor și despre variabilele situației de comunicare (repere spațio-temporale, date sociale, culturale, miza întâlnirii etc.); raportarea adecvată a interlocutorului la contextul comunicativ și la locutor, inclusiv prin prisma relației cu acesta și a finalităților urmărite
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de locurile unde se exprimă comunitatea (cafeneaua, clasa, biserica). [...] [spațiul] relațiilor sociale, unde se organizează societatea însăși, cu structurile, convențiile, forțele, riturile, reprezentările colective, cultura ei" (Lohisse, 2002, p. 105); este vorba, așadar, despre un simbolism ce implică, de fapt, coroborarea coordonatelor spațiale propriu-zise cu cele relaționale/interpersonale, sociale, culturale ale unei situații de comunicare. 2 Comunicarea interpersonală "presupune să ne cunoaștem cât mai bine interlocutorul, să știm cum a reacționat în diferite împrejurări, îngăduindu-ne a-i intui în anumite
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
93 Se consideră, în acest sens, că "teatrul este locul unde actorii se mișcă și vorbesc dialogat înăuntrul fanteziei unui autor" (Țuțea, 1993, p. 2). 94 Vezi Saussard, 2009, p. 9, pentru elementele de specificitate pe care le aduce mima (coroborare teatru dans); respectiv, Taladoire, 1951, pp. 82-84, pentru rolul limitativ al măștii, ale cărei nuanțe sunt date de jocul actorilor. 1 Vezi, în acest sens, distincția între cele trei tipuri de întrebări identificate de Cunningham, apud R. G. Powell and
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și demonstrațiile clinice din spitalele de psihiatrie, dictate de necesitățile însușirii și utilizării cunoștințelor de psihopatologie în viitoarea lor activitate ca psihologi. Cerințele generate de interesul lor științific și profesional au constituit, în felul acesta, un important îndemn pentru mine. Coroborarea observației clinice cu perspectiva interpretării psihopatologice a fenomenelor psihice morbide atât din punctul de vedere al psihologului, dar mai ales condus după o metodologie inspirată din fenomenologie și existențialism, a dus la conturarea unei viziuni antropologice despre psihopatologie. Faptul ne-
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a) conectorii disjunctivi corelativi (fie... fie; ori... ori; sau... sau) au lecțiune disjunctivă strictă (numai unul dintre termenii corelați este adevărat). b) lecțiunea preferențială (de natură pragmatică) a condiționalului este aceea de implicație strictă ("dacă și numai dacă"). c) prin coroborarea celor două procedee de conectare (condițională și disjunctivă strictă) ar trebui să obținem o lecțiune strictă combinată: "numai una dintre condițiile disjunse este condiție necesară și suficientă pentru realizarea stării de lucruri din regentă". d) în lecțiunea nonpreferențială (implicație nonstrictă
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
să nu fie tatăl copilului” sau mai scurt ,,tatăl posibil”. Tot astfel se judecă în cazul altor situații, cu alte grupe sangvine ale celor în cauză. Evident, trebuie asociate acestei analize și cu alte analize (Rh, dermatoglife etc.) și prin coroborarea datelor se poate da un verdict corect, dar cea mai sigură rămâne totuși amprenta ADN. 16.4.3. FENOTIPUL „BOMBAY” Fenotipul exprimat pentru o anumită caracteristică a corpului uman nu este întotdeauna determinat de alele la un singur locus genic
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
care o exercită fiecare dintre aceștia asupra ansamblului semnificativ; c) desprinderea unui model de eficientizare are în vedere evaluarea cu rol optimizator a parametrilor și relațiilor funcționale, ajungându-se în final la redefinirea situației semiotice. Figura 3. Hexada semiozei politice Coroborarea reprezentărilor hexadice cu date oferite de teoria matematică și ingineria informației și a comunicației 251 a condus la suplimentarea cu alte trei elemente a modelului semiotic: transmițătorul, receptorul și zgomotul, cu funcții specifice de codificare, decodificare, respectiv de perturbare. Se
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
analiză predilect al "acelora pentru care supralicitarea ideilor politice, economice etc. ale gazetarului (împlinită cel mai adesea în detrimentul poetului) viza aservirea mitului eminescian unor cauze străine atât textului originar, cât și creatorului său"262. Selecția tendențioasă a unor fragmente și coroborarea acestora cu diverse însemnări din manuscrise au condus la pervertirea imaginii jurnalistului Eminescu, prin anexarea unor etichete peiorative care s-au perpetuat de-a lungul timpului, împiedicând dezvoltarea unei relații autentice cu publicistica eminesciană. Interpretarea creației jurnalistice, fără raportare la
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
susținerea concepțiilor politice, de relațiile instituite între diversele mijloace de exprimare și de potențialul semnificativ al parametrilor situației de comunicare pe care o ilustrează publicistica eminesciană. Caracterul pluridisciplinar al abordării semiotice a favorizat utilizarea unor instrumente de cercetare variate, iar coroborarea rezultatelor analizei a permis formarea unei viziuni complexe asupra structurii și funcționalității limbajului politic eminescian. În acest sens, valorificarea la nivel metodologic a analizei de conținut, a modelului hexadic de analiză situațională și a unor tehnici de cercetare aparținând lingvisticii
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a figurii hexadice echivalează cu asumarea a tot atâtea perspective de interpretare, îndemnând la precauție în formularea unor judecăți radicale, în lipsa epuizării analitice a tuturor coordonatelor și relațiilor dintre acestea. Fiecare perspectivă în parte imprimă limbajului-obiect trăsături particulare, dar numai coroborarea rezultatelor prilejuiește formarea unei viziuni complexe, obiective, asupra obiectului de cercetare. Prin jocul generos al combinărilor și prin evidențierea potențialului semnificativ al relațiilor sintagmatice și paradigmatice dintre parametri situației de comunicare, modelul hexadic conduce la o clarificare suplimentară a structurii
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
definire a limbajului-obiect, imprimând nuanțe și valențe inedite semnificatului publicistic. Analiza semiozei publicisticii eminesciene este complinită de descrierea semiotică a limbajului politic eminescian, pe cele trei niveluri ale triadei morrisiene: sintaxă, semantică și pragmatică. Demersul analitic a avut în vedere coroborarea permanentă a rezultatelor și redimensionarea interpretării, prin prisma datelor obținute pe fiecare palier de analiză în parte. Perspectiva semiotică a favorizat conceperea limbajului politic eminescian ca un tot unitar și recursul la inventarul metodologic al unor științe variate: lingvistică, pragmatică
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
adresarea directă și dramatizarea. Complementaritatea celor trei niveluri ale analizei (sintaxă, semantică, pragmatică) a determinat conexiuni constante între dimensiunile semiotice și, implicit, depășirea interpretării izolate a fenomenelor în discuție. Fiecare palier al demersului semiotic a impus reevaluarea celorlalte două, iar coroborarea datelor a contribuit la formarea unei viziuni integratoare asupra scrisului jurnalistic eminescian. Recursul permanent la litera articolelor a facilitat susținerea afirmațiilor cu exemple din corpusul publicistic și a permis formarea unei perspective diacronice asupra limbajului publicistic specific celor patru etape
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de minute de antrenament zilnic, lucru pe care nu îl recomand. Creierul are nevoie de odihnă. În timpul acestor tehnici el este supus unui streching mental, unei suprasolicitări și are nevoie să se relaxeze până a doua zi. De asemenea recomand coroborarea informațiilor din această carte cu alte cărți din domeniu și pe care, pentru cei care vor cu adevărat, le pot găsi cu ușurință atât în format electronic cât și pe hârtie. Recomand următoarele cărți care se află deja în lucru
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2995]
-
găsim povestea unei litere”. 51 CAPITOLUL IV MONITORIZAREA EVOLUȚIEI CONDUITELOR DE COMUNICARE LA COPILUL CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE IV.1. GRILA DE EVALUARE/OBSERVARE A LIMBAJULUI ORAL ȘI SCRIS Limbajul oral al elevului cu dificultăți de învățare este diagnosticat prin coroborarea mai multor probe, teste și subteste standardizate, iar alegerea unui instrument de evaluare trebuie făcută nu numai in functie de experiență examinatorului, ci și prin raportare la particularitățile elevului, la contextul evaluării (mediul formal sau informal). La copiii de vârstă
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
să apere mișcarea revoluționară mondială fără Uniunea Sovietică și împotriva ei, acela merge împotriva revoluției și se va rostogoli inevitabil în lagărul dușmanilor revoluției (Stalin în Dej: 1952, 401, subl. în orig.). O altă noutate adusă de raport rezidă în coroborarea valului de procese care convulsionase lumea comunistă la sfârșitul anilor '40 și începutul anilor '50 cu "chestiunea iugoslavă". Astfel, în RPR fusese arestat în 1948 Lucrețiu Pătrășcanu, un potențial competitor al lui Dej (subiectul va fi detaliat în următoarea secțiune
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
acordului de mediu va sta la baza emiterii autorizației/autorizației integrate de mediu, înainte de punerea în funcțiune a obiectivului. ... (2) Anexă nr. I.1 conține lista proiectelor de activități și/sau instalații supuse obligatoriu evaluării impactului asupra mediului, rezultată din coroborarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 918/2002 cu anexă nr. 1 la Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 34/2002 , aprobată și modificată prin Legea nr. 645/2002 , si cu anexă nr. I la Convenția privind evaluarea impactului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174260_a_175589]
-
acordului de mediu va sta la baza emiterii autorizației/autorizației integrate de mediu, înainte de punerea în funcțiune a obiectivului. ... (2) Anexă nr. I.1 conține lista proiectelor de activități și/sau instalații supuse obligatoriu evaluării impactului asupra mediului, rezultată din coroborarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 918/2002 cu anexă nr. 1 la Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 34/2002 , aprobată și modificată prin Legea nr. 645/2002 , si cu anexă nr. I la Convenția privind evaluarea impactului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174261_a_175590]
-
Dennis, 1997): 1. descrierea nevoilor identificate la nivel organizațional, ocupațional sau individual; 2. analiza nevoilor, după colectarea datelor și organizarea lor, pentru a putea surprinde acele arii sau domenii în care sunt necesare schimbări sau îmbunătățiri; 3. prioritizarea nevoilor (consecutivă coroborării informațiilor obținute din mai multe surse), pentru a stabili importanța trebuințelor respective în vederea ameliorării performanțelor, urgența satisfacerii lor pentru a nu avea impact negativ asupra profesiei și tendința de evoluție în condițiile în care nu se intervine. Există diferite modele
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Dennis, 1997): 1. descrierea nevoilor identificate la nivel organizațional, ocupațional sau individual; 2. analiza nevoilor, după colectarea datelor și organizarea lor, pentru a putea surprinde acele arii sau domenii în care sunt necesare schimbări sau îmbunătățiri; 3. prioritizarea nevoilor (consecutivă coroborării informațiilor obținute din mai multe surse), pentru a stabili importanța trebuințelor respective în vederea ameliorării performanțelor, urgența satisfacerii lor pentru a nu avea impact negativ asupra profesiei și tendința de evoluție în condițiile în care nu se intervine. Există diferite modele
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai adecvat pentru aceste vârste. Oricum, problema farmacoterapiei în PTSD rămâne un teren deschis cercetărilor viitoare. Este de dorit ca ele să fie mai ample și mai acurate metodologic pentru a putea răspunde unor întrebări fierbinți (inclusiv durata tratamentului, eficacitatea coroborării dintre medicație și psihoterapie, rolul stimulării magnetice transcranială în PTSD etc.) Deplasând centrul discuției către aportul psihoterapiei în abordarea sindromului de stres posttraumatic, reamintim de la început că arsenalul metodelor psihoterapeutice proliferează mereu. Conform inventarului realizat de Norcross și Goldfried, în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]