4,463 matches
-
aspecte microscopice au fost împărțiți în 4 categorii (Glenner și Gimley, 1974), citat de Shields [18]]:brahiomerici,intravagali,aortico-simpatici,viscerali autonomi. Paraganglionii brahiomerici derivă din arcurile branhiale. Astfel, paraganglionii aorto-pulmonari (corpusculii aortici) iau naștere din arcurile 4 și 5, paraganglionii coronarieni din arcul al cincilea branhial iar paraganglionii pulmonari provin din al șaselea arc branhial. În spațiile paravertebrale, bilateral, se găsesc paraganglionii simpatici paraaortici, care fac parte din al treilea grup paraganglionar (aortico-simpatic). Paraganglionii sunt formați din două tipuri de celule
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
altele structura chimică este bănuită, dopamină sau un alt neurotransmițător (corpusculii aortici). Celule paraganglionare mediastinale se găsesc la nivelul rădăcinii aortei, între trunchiul arterei pulmonare și aorta ascendentă, în țesutul conjunctiv din fereastra aorto-pulmonară - medial de ligamentul arterial, în șanțul coronarian, în special în lungul arterei coronare stângi, superior de arcul aortic, lateral de trunchiul arterial brahiocefalic, la nivelul șanțurilor vertebrale. Aceste celule paraganglionare pot fi cromafine sau noncromafine, în funcție de reacția cu sărurile de crom care este legată de conținutul în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
afecțiuni cardiace, pulmonare, renale și/sau hepatice, când se pune în discuție raportul risc-beneficiu. Intervenția chirurgicală se temporizează la pacienții cu boli intercurente, la pacienții arteriopați la care segmentul venos poate fi folosit la operații de by-pass arterial, la pacienții coronarieni pentru aceleași considerente, în caz de varicoflebite sau ulcer de gambă suprainfectat. Rezultatele pe termen lung ale tratamentului chirurgical în boala varicoasă sunt foarte bune în condițiile unei indicații corecte, a unei proceduri bine executate și fără complicații. Complicațiile postoperatorii
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
și antrenantă se practică pe pante cu înclinare de 50 - 200, cu traseu prin parcuri sau orice zonă verde, cu denivelări și popasuri la anumite intervale. Cura de teren, dimineața și seara, privește în special categoriile de persoane cu cardiopatie coronariană ischemică, ateroscleroză cu manifestări de claudicație, persoanele cu insuficiență cardiorespiratorie compensată. Helioterapia, ca procedură medicală principală în stațiunile balneoclimaterice, prin caracterul său excitant și de mare solicitare se poate individualiza și grada pentru persoanele neantrenate. Se preconizează helioterapia protejată prin
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
este de mare utilitate. În acest sens, propunem solarii protejate de plante, care dispersează radiația solară, dând posibilitatea unui dozaj al helioterapiei pentru fiecare persoană în parte. 6. Pentru afecțiunile vasculare avem în vedere ateroscleroza, sindromul de ischemie periferică, cardiopatia coronariană, la care se propune cura de teren în pante gradate, cu locuri pentru bănci de odihnă și aeroterapie. Se vor prevedea trasee de cel puțin 500 m, iar pantele în unghi mai mare vor avea din loc în loc trasee în
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
leziuni endotoracice noncardiace. Se consideră că există cinci maladii cardio-vasculare importante care se pot agrava în perioada per- și postoperatorie a unui operat toracic: cardiopatia ischemică, valvulopatiile, tulburările de ritm și tulburările de conducere, insuficiența cardiacă și hipertensiunea arterială. Boala coronariană manifestă sau latentă reprezintă principalul factor de risc. Riscul de infarct miocardic perioperator este de 0,15% la pacienții fără antecedente coronariene. Bolnavii cu un infarct miocardic în antecedente prezintă un risc de reinfarctizare cuprins între 2,8-17,7%, cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
operat toracic: cardiopatia ischemică, valvulopatiile, tulburările de ritm și tulburările de conducere, insuficiența cardiacă și hipertensiunea arterială. Boala coronariană manifestă sau latentă reprezintă principalul factor de risc. Riscul de infarct miocardic perioperator este de 0,15% la pacienții fără antecedente coronariene. Bolnavii cu un infarct miocardic în antecedente prezintă un risc de reinfarctizare cuprins între 2,8-17,7%, cu o medie de 6%. Mortalitatea pe aceste cazuri este foarte mare - 50% - și este mai mare în primele 3-6 luni de la infarctul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
16). Pacienții din clasa a 3-a și a 4-a necesită, pe lângă monitorizarea clasică, și determinarea continuă a presiunii în artera pulmonară atât pe parcursul operației cât și în perioada postoperatorie. În prezent, există o preocupare intensă pentru depistarea bolii coronariene oculte. Astfel, pacienții cu vârsta peste 45 de ani vor fi supuși la teste de stres. În caz de test pozitiv se vor aprofunda investigațiile, apelându-se la testul cu Thallium. Această probă se va face și la bolnavii cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
și gazele sanguine vor stabili gradul afectării și eventuala contraindicație a unei chirurgii majore. Funcția cardiacă se va evalua printr-un test de stres ecografic farmacologic (cu dopamină) sau o scintigrafie miocardică dacă pacienții nu tolerează stresul farmacologic. În afară de ischemia coronariană, o atenție majoră trebuie acordată măsurării presiunilor ventriculară dreaptă și în artera pulmonară, hipertensiunea pulmonară severă fiind o contraindicație a transplantului. Dacă este necesar pacienții vor fi supuși unui cateterism cardiac stâng, pentru evaluarea perfuziei coronariene, sau drept, pentru măsurarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92146_a_92641]
-
stresul farmacologic. În afară de ischemia coronariană, o atenție majoră trebuie acordată măsurării presiunilor ventriculară dreaptă și în artera pulmonară, hipertensiunea pulmonară severă fiind o contraindicație a transplantului. Dacă este necesar pacienții vor fi supuși unui cateterism cardiac stâng, pentru evaluarea perfuziei coronariene, sau drept, pentru măsurarea presiunilor. În situația unor candidați tineri, cu stare biologică foarte bună, o simplă ecografie cardiacă este suficientă. Funcția renală are un rol major în stabilirea scorului MELD. Pacienți cu suferință renală acută reversibilă prin sindrom hepato-renal
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92146_a_92641]
-
7 secunde. Creșterea debitului circulator în efort se datorește unor mecanisme nervoase și umorale. De exemplu, în mușchii activi iau naștere cataboliți activi care trec în sânge și stimulează direct centrii nervoși superiori. Simultan se produce o creștere a irigației coronariene. Cercetările au arătat că inima , al cărui debit coronarian crește, își mărește randamentul precum și debitul circulator. Tensiunea arterială - se modifică atât în timpul efortului cât și după efort. Tensiunea maximă sau sitolică va crește în funcție de intensitate și durata efortului. Ea poate
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
unor mecanisme nervoase și umorale. De exemplu, în mușchii activi iau naștere cataboliți activi care trec în sânge și stimulează direct centrii nervoși superiori. Simultan se produce o creștere a irigației coronariene. Cercetările au arătat că inima , al cărui debit coronarian crește, își mărește randamentul precum și debitul circulator. Tensiunea arterială - se modifică atât în timpul efortului cât și după efort. Tensiunea maximă sau sitolică va crește în funcție de intensitate și durata efortului. Ea poate atinge valori foarte ridicate după eforturi maxime, 180-200mmHg- și
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
mai mare pentru apariția fenomenelor de ateroscleroză. La bărbați nu se observă o astfel de corelație. Explicația rezidă în diferențele biochimice și hormonale existente (18). În schimb, la pacienții cu diabet zaharat tip 2 riscul de a dezvolta o boală coronariană ischemică sau cerebrovasculară este similar la ambele sexe afectate de cheiroartropatie. La examenul histologic se evidențiază o scleroză dermică cu o marcată creștere a depozitelor de colagen, care au fost puse în legătură cu modificările induse de glicozilarea proteică excesivă, precondiționată probabil
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]
-
MRSA) sau Burkholderia cepacia, fumător activ, abuz de alcool sau droguri. Există un număr mare de contraindicații relative, care trebuie individualizate de la caz la caz: osteoporoza, boli scheletice sau musculare, cașexie extremă sau obezitate, corticoterapie prelungită, infecții cu mycobacterii, boala coronariană sau disfuncția ventriculară stângă, boli vasculare periferice semnificative, insuficiența renală, ventilația mecanică, deformări severe ale peretelui toracic, instabilitatea psihosocială. EVALUAREA RECEPTORULUI CANDIDAT Înainte ca un pacient să fie pus pe lista de așteptare, va fi examinat amănunțit (tabelul 6.19
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]
-
cărei prim președinte l-a propus pe Constantin Dumitrescu-Severeanu [5]. Propune în 1912 și efectuează (1916) prima simpatectomie cervicală stângă din lume pentru angina pectorală extirpând lanțul ganglionar cervical și ganglionul 1 toracic pentru întreruperea fibrelor centripete responsabile de vasoconstricția coronariană [6]. Tot Thoma Ionescu elaborează chirurgia lanțului simpatic și a sistemului neurovegetativ, latero-vertebral. De asemenea, realizează rahianestezia cervicală înaltă și comunică 11 324 de cazuri. Efectuează numeroase demonstrații operatorii în SUA, Anglia, Franța, Germania, făcând cunoscută școala românească de chirurgie
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
comunicări la diverse congrese naționale și internaționale, din care 52 publicate în țară și în străinătate. Este coautor la 9 tratate și monografii în domeniul bolilor cardiovasculare. Deține priorități naționale în chirurgia cardiopatiilor congenitale, (operații paleative și corecții totale), chirurgia coronariană, valvulară, chirurgia anevrismelor, angioaccesul pentru dializă, tumori toraco-mediastinale. Activitatea i-a fost apreciată prin diverse ordine și premii, inclusiv premiul Gheorghe Marinescu al Academiei RSR [2].În 2006 se retrage din activitate. Decedat în 2008. Radu Deac (1940, n. Zalău
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
care la 100 prim autor. A elaborat împreună cu un colectiv de autori Tratatul de patologie chirurgicală cardiovasculară în două volume, în Editura Medicală, București, 2007. Ion Socoteanu Realizări profesionale: abordarea chirurgiei malformațiilor congenitale cardiace la nou-născut și sugar, în chirurgia coronariană. Realizează un transplant cardiac ortotopic la adolescent (16 ani) în Institutul de Boli cardiovasculare Timișoara. Grigore Tinică (1960, n. Cusmirea, jud. Soroca) este profesor și manager al Institutului de Boli Cardiovasculare Iași, șef al Clinicii de Chirurgie cardiovasculară. Grigore Tinică
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
Începând cu 1976, repetatele vizite ale profesorului Marius Barnard, de la Spitalul Groote Schuur din Cape Town, Africa de Sud, stimulează și perfecționează activitatea de chirurgie pe cord-deschis, numărul operațiilor crescând de la sub 100 în perioada inițială la 300-500 pe an. Se dezvoltă chirurgia coronariană, chirurgia valvulară și chirurgia cardiopatiilor congenitale. La 12 septembrie 1983 odată cu inaugurarea noului Spital Clinic Judetean Mureș, Clinica de Chirurgie Cardiovasculară are destinate 100 de paturi, bloc operator separat cu 3 săli de operații, terapie intensivă cardiacă, laborator de catetersim
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
anii 1984-1985, având 15 paturi și fiind condusă de dr. Alexandru Popa. Centrul de Boli Cardiovasculare al Armatei a fost înființat la 7 aprilie 1990, având în structură secțiile de chirugie cardiacă, chirurgie vasculară, două secții de cardiologie și urgențe coronariene, secție de anestezie și terapie intensivă, farmacie, laboratoare de biochimie, laborator de angiografie, servicii administrative și de personal. Centrul a fost organizat ca o instituție specializată în diagnosticul și tratamentul bolilor cardiovasculare. Centrul de Boli Cardiovasculare al Armatei este prima
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
volemiei și nu În ultimul rând, pentru administrarea diverselor medicamente: analgetice, sedative, antibiotice, tonicardiace, diuretice, etc. ță, pentru depistarea modificărilor de ritm și frecvență cardiacă, a modificărilor undelor și segmentelor complexelor electrice cardiace, modificări ce pot surprinde tulburări de irigație coronariană. Presiunea sanguină este un alt parametru ce trebuie monitorizat. Această monitorizare se efectuează, de obicei, pe cale neinvazivă, adică folosind clasica manșetă gonflabilă ce este ă periferică În oxigen a sângelui, frecvența pulsului, temperatura sunt alți parametri ce trebuie monitorizați. Deci
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
boli cardiovasculare, cancer, sănătate bucodentara, program lărgit de imunizări (EPI), medicamente, narcotice și talasemie; ... b) schimb reciproc de experiență în domeniul controlului bolilor transmisibile; ... c) cooperare în pregătirea personalului medico-sanitar în diverse domenii de asistență, cum sunt: angiografie și angioplastie coronariana, traumatologie și chirurgie ortopedica, boli pulmonare, chirurgie oftalmologica și oncologica; ... d) schimb de informații privind sistemele existente de acordare a asistenței medicale și metodele lor de finanțare; e) schimb de informații în domeniul produselor farmaceutice și în dezvoltarea metodelor și
HOTĂRÂRE nr. 493 din 17 iunie 1999 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Cipru privind cooperarea în domeniul sănătăţii publice şi al stiintelor medicale, semnat la Bucureşti la 15 decembrie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124600_a_125929]
-
scutite de taxă pe valoarea adăugată A. Proteze și accesorii ale acestora I. În domeniul cardiovascular 1. Clema vasculara 2. Clema pentru vena cava 3. Dispozitiv de embolizare arterială 4. Filtru intravascular cardiovascular 5. Proteză pentru grefa vasculara 6. Stenturi coronariene și vasculare 7. Petic sau tampon intracardiac 8. Balon intraaortic cu sistem de control 9. Bypass ventricular 10. Stimulator cardiac extern 11. Stimulator cardiac implantabil (pacemaker implantabil) cu accesorii: electrozi pentru stimulatoare cardiace implantabile, programator pentru stimulator cardiac implantabil 12
ORDIN nr. 94 din 20 martie 2000 pentru aprobarea Listei cuprinzând dispozitivele medicale - proteze, accesorii ale acestora şi produse ortopedice - scutite de taxa pe valoarea adăugată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127728_a_129057]
-
medico-chirurgicale majore decontate de către casele de asigurări de sănătate sunt: a) Catastrofe (urgente "în masă") ... b) Urgente colective ... c) Urgente individuale că suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1) Stopul cardio-respirator (fibrilație/tahicardie ventriculara fără puls, asistolia, disociația electromecanica) 2) Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut) 3) Politraumatismele (accidente auto, casnice, de muncă, incendii) 4)Colaps - Șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic) 5) Monotraumatismele grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului ocular sau a căilor aeriene superioare, fractură de
NORME METODOLOGICE din 19 iulie 2000 DE APLICARE A CONTRACTULUI CADRU PRIVIND CONDIŢIILE ACORDĂRII ASISTENŢEI MEDICALE ÎN CADRUL SISTEMULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE PENTRU ANUL 2000 APROBAT PRIN HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 399/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129609_a_130938]
-
durata tratamentului oncologic 28. Tumori cu potențial malign până la elucidarea diagnosticului 29. Diabet zaharat insulino-dependent 30. Cirozele hepatice decompensate 31. Tuberculoză 32. Psihoze 33. Hemofilie 34. Glaucom 35. Bolnavi cu revascularizatie percutana, cu stimulatoare cardiace, cu proteze valvulare, cu by-pass coronarian 36. Status post transplant de organe 37. Afecțiuni postoperatorii și ortopedice până la vindecare 38. Consultație planificare familială 39. Alte situații la recomandarea comisiilor de specialitate ale Colegiului Medicilor din România, cu avizul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate Anexă 7
NORME METODOLOGICE din 19 iulie 2000 DE APLICARE A CONTRACTULUI CADRU PRIVIND CONDIŢIILE ACORDĂRII ASISTENŢEI MEDICALE ÎN CADRUL SISTEMULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE PENTRU ANUL 2000 APROBAT PRIN HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 399/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129609_a_130938]
-
medico-chirurgicale majore decontate de către casele de asigurări de sănătate sunt: a) Catastrofe (urgente "în masă") ... b) Urgente colective ... c) Urgente individuale că suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1) Stopul cardio-respirator (fibrilație/tahicardie ventriculara fără puls, asistolia, disociația electromecanica) 2) Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut) 3) Politraumatismele (accidente auto, casnice, de muncă, incendii) 4)Colaps - Șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic) 5) Monotraumatismele grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului ocular sau a căilor aeriene superioare, fractură de
NORME METODOLOGICE din 19 iulie 2000 DE APLICARE A CONTRACTULUI CADRU PRIVIND CONDIŢIILE ACORDĂRII ASISTENŢEI MEDICALE ÎN CADRUL SISTEMULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE PENTRU ANUL 2000 APROBAT PRIN HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 399/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129607_a_130936]