5,110 matches
-
un proces similar se manifestă și la nivel regional, cu precădere în Uniunea Europeană. Pe măsură ce Comisia Europeană sau Parlamentul European și-au sporit competențele în diverse arii tematice, era de așteptat ca ONG (OING) să caute influențarea procesului politic din UE. Corporațiile transnaționale O companie sau corporație transnațională (CTN) este acea companie care deține sucursale sau subsidiar în afara țării de origine (Willets, 2005, p. 429). Această exigență are scopul de a individualiza sfera mai restrânsă a CTN în raport cu multitudinea de companii care
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și la nivel regional, cu precădere în Uniunea Europeană. Pe măsură ce Comisia Europeană sau Parlamentul European și-au sporit competențele în diverse arii tematice, era de așteptat ca ONG (OING) să caute influențarea procesului politic din UE. Corporațiile transnaționale O companie sau corporație transnațională (CTN) este acea companie care deține sucursale sau subsidiar în afara țării de origine (Willets, 2005, p. 429). Această exigență are scopul de a individualiza sfera mai restrânsă a CTN în raport cu multitudinea de companii care intră în relație cu actori
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
import-export poate întreprinde activități transnaționale de lobby pe lângă guverne străine. În cazul CTN însă, caracterul transnațional al activității este definitoriu pentru companie. Se poate recurge și la diferențieri suplimentare, cum ar fi cea operată de Higgott, Underhill și Bieler între corporațiile multinaționale și cele transnaționale. Astfel, în timp ce primele încearcă să deconcentreze producția în mai multe țări sau regiuni, pentru a evita impactul negativ al barierelor comerciale, corporațiile transnaționale ar tinde în mod deliberat către o „diviziune a muncii” intrafirmă extinsă la
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
la diferențieri suplimentare, cum ar fi cea operată de Higgott, Underhill și Bieler între corporațiile multinaționale și cele transnaționale. Astfel, în timp ce primele încearcă să deconcentreze producția în mai multe țări sau regiuni, pentru a evita impactul negativ al barierelor comerciale, corporațiile transnaționale ar tinde în mod deliberat către o „diviziune a muncii” intrafirmă extinsă la nivel global (Higgott, Underhill, Bieler, 1999, p. 1). Așadar numai o parte a corporațiilor multinaționale ar putea fi considerate, în mod strict, transnaționale. Se observă că
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
multe țări sau regiuni, pentru a evita impactul negativ al barierelor comerciale, corporațiile transnaționale ar tinde în mod deliberat către o „diviziune a muncii” intrafirmă extinsă la nivel global (Higgott, Underhill, Bieler, 1999, p. 1). Așadar numai o parte a corporațiilor multinaționale ar putea fi considerate, în mod strict, transnaționale. Se observă că sfera CTN din prima definiție coincide cu cea a corporației multinaționale din a doua, astfel că definirea CTN prin prisma existenței sucursalelor în străinătate este pe deplin satisfăcătoare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a muncii” intrafirmă extinsă la nivel global (Higgott, Underhill, Bieler, 1999, p. 1). Așadar numai o parte a corporațiilor multinaționale ar putea fi considerate, în mod strict, transnaționale. Se observă că sfera CTN din prima definiție coincide cu cea a corporației multinaționale din a doua, astfel că definirea CTN prin prisma existenței sucursalelor în străinătate este pe deplin satisfăcătoare. Totuși, este important de sesizat faptul că există grade diferite de intensitate în ceea ce privește „transnaționalizarea” activității corporațiilor, iar globalizarea economică le poate stimula
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
prima definiție coincide cu cea a corporației multinaționale din a doua, astfel că definirea CTN prin prisma existenței sucursalelor în străinătate este pe deplin satisfăcătoare. Totuși, este important de sesizat faptul că există grade diferite de intensitate în ceea ce privește „transnaționalizarea” activității corporațiilor, iar globalizarea economică le poate stimula pe multe dintre ele să adopte strategii deliberate de grăbire și accentuare a acestui proces. Corporațiile transnaționale sunt prezențe mai vechi pe scena internațională, dar epoca postbelică a marcat creșterea dramatică atât a numărului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pe deplin satisfăcătoare. Totuși, este important de sesizat faptul că există grade diferite de intensitate în ceea ce privește „transnaționalizarea” activității corporațiilor, iar globalizarea economică le poate stimula pe multe dintre ele să adopte strategii deliberate de grăbire și accentuare a acestui proces. Corporațiile transnaționale sunt prezențe mai vechi pe scena internațională, dar epoca postbelică a marcat creșterea dramatică atât a numărului de CTN, cât mai ales a ponderii lor în economia mondială. Ultimii ani au reprezentat o etapă specială, în sensul că o
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cel al comunicațiilor. Aceste rețele sunt administrate de la sediul din țara de origine - SUA, Japonia, statele vest-europene și, în număr foarte mic, economii emergente, în curs de industrializare rapidă - și cuprind filialele, subcontractanții, clienții și alți actori economici din sfera corporațiilor transnaționale (Held, McGrew, Goldblatt, Perraton, 2004, p. 297). La baza expansiunii CTN se află investițiile externe directe (IED), iar guvernele țărilor-gazdă optează uneori pentru măsuri de limitare sau chiar blocare a intrărilor de investiții (fie pentru a favoriza capitalul intern
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
delocalizarea” activităților către alt stat reprezintă o armă redutabilă pe care CTN o poate folosi împotriva statului-gazdă, atunci când acesta din urmă are în vedere adoptarea unor reglementări sau politici ce ar leza interesele de profit ale companiei. Flexibilitatea sporită a corporațiilor le asigură avantaje în negocierile cu autoritățile birocratice ale statelor: ele pot transfera ușor bani, tehnici de producție și chiar forță de muncă înspre state cu regimuri investiționale mai favorabile. De mai bine de trei decenii, studiul relațiilor internaționale a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
politică internațională, iar aceasta a favorizat, printre altele, și dezvoltarea unui set consistent de teoretizări privind CTN și efectele lor asupra raporturilor internaționale. Programele de cercetare liberal-pluraliste și cele neomarxiste, spre exemplu, s-au dovedit interesate de interacțiunile state (guverne) - corporații, din unghiuri diferite și, evident, cu implicații normative diferite. Dincolo de particularitățile fiecăruia în ceea ce privește definirea actorilor, se recunoaște capacitatea CTN de a provoca consecințe pe arena internațională. O recunoaștere a calității lor de actori a venit și din interiorul Școlii realiste
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
tip de dezbatere se regăsește și în literatura contemporană asupra globalizării, impactul CTN consituind una dintre marile teme de dezbatere. Astfel, curentul (hiper)globalist vede în CTN rivali serioși ai statelor, dacă nu chiar învingători siguri în acest duel. Modelul „corporației dezlănțuite” care sfidează autoritatea etatică și își impune propriile reguli asupra piețelor și politicilor economice naționale este un produs de prim rang al teoretizărilor (hiper)globaliste. La cealaltă extremitate a spectrului, scepticii (adesea asociați programelor de cercetare realiste) readuc în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cele mai multe cazuri, funcționarea „ONG-urilor crimei”. Grupările criminalității organizate - adesea veritabile „CTN-uri” ilegale - sunt, la rândul lor, abordate din perspectiva actorului. Cartelurile drogurilor - cu centrele în orașele columbiene Cali sau Medellin - sunt (sau, în orice caz, au fost) veritabile corporații transnaționale ilegale. În general, structurile traficanților de droguri au un pronunțat caracter transnațional, iar părți din profit sunt adeseori investite în alte activități ilegale, inclusiv în finanțarea unor acțiuni teroriste. Una dintre consecințe a fost lansarea unei mari campanii, pe
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
însă extinde calitatea de actor și înspre alte entități decât statele-națiune. Pentru realiștii clasici, calitatea de actor (etatic) depinde de trei criterii: suveranitate, recunoașterea statalității și controlul asupra teritoriului și populației (Ibidem). În privința unor entități precum organizațiile internaționale interguvernamentale sau corporațiile transnaționale, participarea lor la interacțiunile internaționale este uneori recunoscută, însă realiștii consideră că funcțiile lor se subordonează funcțiilor statelor (Ibidem, pp. 18-19). Versiunea structurală a realismului - neorealismul - păstrează intact statocentrismul studiilor mai vechi, precum și perspectiva lor orientată către putere. Kenneth
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
că statele nu sunt singurii actori, însă, la fel cum economiștii definesc piețele pornind de la firme, el definește structura sistemului politic internațional pornind de la state. Justificarea sa este aceea că statele prevalează aproape întotdeauna în confruntările cu actori nestatali (precum corporațiile transnaționale), au o durabilitate mai mare și, deși pot rămâne mult timp în planul secund al vieții economice, pot influența în mod esențial termenii interacțiunilor din acest domeniu (Waltz, 1979, p. 93). O opoziție puternică la adresa statocentrismului realist s-a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în anii ’70, în jurul lui Joseph Nye și Robert Keohane. Modelul „politicii transnaționale” - dezvoltat și amendat ulterior sub forma „interdependenței complexe” - punea accentul pe apariția unei noi componente a raporturilor internaționale: relațiile transnaționale. Ele aduceau în centru „noii” actori nestatali: corporațiile transnaționale și organizațiile internaționale neguvernamentale. Acești actori erau transnaționali, în sensul că interacțiunile în care se angrenau nu mai erau filtrate de autoritățile (diplomația) statului de origine. Această perspectivă a stat ulterior la baza modelului „politicii globale”, influent în mediile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
înțelege relațiile internaționale cu ajutorul metaforei non-ierarhice a rețelei, iar interacțiunile actorilor nu mai sunt constrânse de granițele naționale, ca în modelul realist. Astfel, se poate evidenția un domeniu al politicii globale în care interacționează guvernele, organizațiile internaționale (guvernamentale și neguvernamentale), corporațiile transnaționale (cu sucursalele lor localizate în diverse țări) și organizațiile neguvernamentale interne (Willets, 2005, pp. 442-443). Ceea ce caracterizează acest model este densitatea interacțiunilor, mai ales datorită angrenării în activități transnaționale a actorilor nestatali din interiorul diverselor societăți. Creșterea densității raporturilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
la adresa Școlii de gândire realiste a disciplinei și se referă la accentul tradițional pe state ca unități de analiză și, totodată, variabile independente. Ascensiunea actorilor nonstatali de-a lungul ultimelor decenii (a organizațiilor teroriste transnaționale, spre exemplu, dar și a corporațiilor multinaționale, dintre care unele cu cifre de afaceri ce depășesc net bugetele multor state ale lumii) complică mult „calculele” balanței de putere din sistem, oferind surse alternative de explicație. Cea de a doua critică se referă la posibilitatea schimbării în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
este competiția economică dintre capitaliștii diferitelor state. Datorită logicii sale concurențiale, capitalismul este un sistem economic în continuă expansiune. Capitalurile vor căuta continuu noi resurse și piețe de desfacere, fie prin cursa pentru colonii din secolele trecute, fie prin înmulțirea corporațiilor multinaționale, din zilele noastre (Jackson și Sørensen, 1999, p. 185). Pentru ca o lume mai dreaptă să fie posibilă, proletarii de pretutindeni trebuie să-și unească eforturile pentru a scăpa de implacabila logică a concurenței. Unul dintre cele mai cunoscute exemple
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în noul context și au regândit relațiile cu foștii inamici. A treia premisă majoră a teoriilor constructiviste este că înțelesurile pe care le atribuim lumii sociale, inclusiv lumii internaționale, rezultă din interacțiunile agenților. Cu alte cuvinte, actorii internaționali (state, organizații, corporații) atribuie sensuri, identități, roluri celorlalți actori și structurilor (ca de altfel și sistemului internațional în ansamblul său) plecând de la interacțiunile trecute, prezente și anticipate cu aceștia. Interesele actorilor sunt ingredientul de bază al identităților, iar identitățile (și interesele) se constituie
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
economice, de apartenență socială sau religioasă. În astfel de state, experimentul modernizator a eșuat, autoritățile statale nu controlează efectiv întreg teritoriul țării și sunt concurate de actori non-statali precum carteluri de droguri, bande criminale, rebeli și gherile paramilitare, dar și corporații economice transnaționale, organizații interși non-guvernamentale etc. Consecințele sunt teribile: masacre sângeroase, războaie interetnice, fluxuri masive de refugiați, foamete, dezastre ecologice și răspândirea bolilor infecțioase (Akihiko, 2002, pp. 165-166). Pentru restabilirea ordinii interne și asigurarea serviciilor minim necesare pentru cetățeni, statele
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fructificarea oportunităților și evitarea pierderilor pe care globalizarea are potențialul să le producă, având în vedere faptul că ignoranța nu reprezintă o opțiune. Indiferent de atitudine, opinii și chiar voință, suntem cu toții, de la cetățean la instituții guvernamentale, de la individ la corporații, actori ai globalizării. Globalizarea se desfășoară la scara și intensitatea unui fenomen, puterea determinanților acestuia fiind o provocare pentru cercetare, dar și pentru administrarea afacerilor. Literatura a dezvoltat mai multe variante de răspuns din care transpare greutatea motivațiilor economice, respectiv
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
s-a transformat din proces în fenomen (cu dezvoltare exponențială), servită de cei patru pivoți de susținere: liberalizarea piețelor de produse și servicii, piața de capital, de informații și cunoștințe și de libera deplasare a resursei umane. Vectorii ei sunt corporațiile transnaționale și băncile de capital care alimentează cu energie sistemul economic globalizat, conferindu-i viabilitate. La ofensiva globalizării, statele-națiune se găsesc în două ipostaze asimetrice: pot aparține exponenților globalizării, cazul țărilor dezvoltate sau state supuse procesului de globalizare pe care
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
în lumea reală și căror obiective servește conceptul. Literatura de specialitate oferă o gamă largă de opțiuni (caseta 2), care nu sunt convergente, împărțite de altfel și între actorii implicați în procesul de globalizare: oamenii obișnuiți, economiști, societatea civilă organizată, corporațiile transnaționale, proglobiștii, scepticii sau refractarii, organizațiile criminale, instituțiile internaționale etc. Obiective ale procesului de globalizare-selecție Formarea statului global, crearea civilizației globale. Integrarea internațională determinată, mai ales, de piețele de bunuri, servicii și de capital. Colonialism modern. Liberalizarea comerțului și promovarea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
ei activă de către guverne, mai ales din țările dezvoltate. Dacă globalizarea are efecte negative, acelea sunt urmarea modului defectuos în care guvernele concep și realizează globalizarea, cel mai probabil este cazul țărilor în curs de dezvoltare lipsite de vectorul CTN (corporații transnaționale), concluzia este simplă: globalizarea este în beneficiul țărilor care știu să o gestioneze, și anume țările dezvoltate. − David Korten: Globalizarea este un proces care transferă puterea din sarcina guvernelor responsabile pentru binele public în sarcina corporațiilor transnaționale și a
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]