8,430 matches
-
colegiale, și nici chiar belferul de Nelu Mazurcă nu mai pridideau acum cu lucrul, hotărâți parcă să-i demonstreze șefului lor că, atunci când era la o adică și nu se putea altfel, știau prea bine să pună osul la treabă, cot la cot cu toată funcționărimea. Așa, dați-i zor, dați-i zor! le arunca prin ușa întredeschisă câte un funcționar de prin birourile vecine, venit să-i vadă. De altfel, truda lor era atent urmărită de șeful cel mare, Vlădulescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
nici chiar belferul de Nelu Mazurcă nu mai pridideau acum cu lucrul, hotărâți parcă să-i demonstreze șefului lor că, atunci când era la o adică și nu se putea altfel, știau prea bine să pună osul la treabă, cot la cot cu toată funcționărimea. Așa, dați-i zor, dați-i zor! le arunca prin ușa întredeschisă câte un funcționar de prin birourile vecine, venit să-i vadă. De altfel, truda lor era atent urmărită de șeful cel mare, Vlădulescu, care îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
un rucsac mare plin cu pâine neagră, pe care, ca un tip de treabă ce era, prevăzând o criză alimentară din cauza iernii grele, se gândise să i-o aducă lui Virgil și altor colegi. Nici la Stalingrad și nici la Cotul Donului n-am tras o iarnă așa afurusită ca asta, dracu s-o ia! comentă funcționarul, dezmorțindu-se lângă sobă, bând ceai fierbinte și fumând țigară de la țigară. Asta, fraților, o fi răzbunarea lui Satan sau a lui Stalin!... Ha-ha-ha
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
fiul său, adânc pătruns de justețea filozofiei sale de viață. Nu mai zic că-ți dă ocazia să cunoști și tot felul de lume... Uite eu, dacă nu mă făceam frizer, ajungeam să crăp în tranșee la Stalingrad sau pe la Cotul Donului... Și nici comuniștii n-au avut de ce să se lege de mine, că dacă eram și eu funcționar ca nenea Stelică, mă trezeam ori pe drumuri, ori direct la pușcărie!... Păi tu, tată, te-ai descurcat, dar mie la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
nu privea lumea prin ochelari de cal, ca alții. Astfel că prezența unui student de la matematică în amfiteatrele celor de la filologie, unde nu se limita numai să audieze cursuri de literatură și de estetică, dar adesea își lua chiar notițe cot la cot cu filologii, ajunsese sa fie ceva obișnuit. Profesorul Vianu, care îi reținuse bine figura, de câte ori se întâmpla să dea ochi cu el, nu uita să remarce, surâzând afabil, ca un gentleman ce era: A, iată-l și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
lumea prin ochelari de cal, ca alții. Astfel că prezența unui student de la matematică în amfiteatrele celor de la filologie, unde nu se limita numai să audieze cursuri de literatură și de estetică, dar adesea își lua chiar notițe cot la cot cu filologii, ajunsese sa fie ceva obișnuit. Profesorul Vianu, care îi reținuse bine figura, de câte ori se întâmpla să dea ochi cu el, nu uita să remarce, surâzând afabil, ca un gentleman ce era: A, iată-l și pe matematicianul nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
își întorsese capul spre dreapta, de unde fusese semnalată apariția profesorului, dar nu văzu nimic, din cauza studenților care încă mai staționau pe hol. Care moș Paranteză, mă? zise el nedumerit, continuând să pufăie alene din țigară, rezemat ca un belfer cu coatele de pervazul ferestrei. Ei și, ce dacă vine?... adăugă îndată, zărindu-l într-adevăr pe profesor apropiindu-se, lălâu, chel și cocârjat, cu o geantă mare și burdușită cu note de curs atârnându-i în mâna stângă, fiindcă în dreapta își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
să recunoască ochii verzi ai doamnei în alb, ai doctoriței anesteziste Alindora Bosch. * * * Mâinile spălate îndelung, după proceduri valabile de veacuri : apă-săpun..., apă-săpun, și încă, și încă... În fine, după un jet abundent de betaïdină, mânuși lungi, chirurgicale, îmbracă până la cot brațele care rămân încremenite într-o așteptare verticală. Profesorul Grand nu are nici o ezitare, nici o temere în fața gestului chirurgical pe care urmează să îl facă. Sunt ani și ani de când nu are altă preocupare decât să își concentreze toată ființa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
măsură, nici sens pentru Dora. Noapte ? Zi ? Primul se trezește la viață auzul. I se pare că aude suflul unor foale enorme : "Pff !... Uuuf ! Pff !... Uuuf !..." Apoi simte că un fel de chingă strânge cu putere brațul stâng, de-asupra cotului. Ar vrea să întrebe : Cine oftează ? Și cine mă strânge ?" Răspunsul medicului anestezist, al Alindorei Bosch, vine deîndată, șoptit și el din grija de a proteja simțurile pacientei : "E doar aparatul de măsurat tensiune al monitorului. Nu te teme !" Dora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
acte, medicamente... Și apoi peste o săptămână vin să o iau, bună ocazie să mai iau și marfă, dac-oi găsi.", își spune Atanasie înainte ca gândurile să se întoarcă fără știre la întâmplarea tragică de demult. Șareta făcea un cot al drumeagului de luncă atunci când a auzit șuierând pe lângă ureche un glonț urmat de lătrături de câini. Ca din pământ, de după tufele de răchită a ieșit o patrulă de trei grăniceri ruși care le-a tăiat drumul : "Stoi ! Nazat ! Nazat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
sfârși cu capul în ștreangul spânzurătorii! Rugăm pe Măria Ta să nu poarte grijă capetelor noastre... Și de-o fi să atârnăm în ștreang, rugăm să nu fim înălțați prea sus... ci doar așa, la ceva mai puțin de doi coți de la pământ... Numai ce bătrânul ajunse la ai săi, că urgia a și început ca un semn de revărsare a mărinimiei creștinești asupra celor din cetate. Bubuiturile și răcnetele de durere se auzeau până către Târg, la Humulești, Sacalușești, Vânători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
doar așa, ca să vadă gloata cum știe să muncească un fecior de mazil scăpătat: cu sârg și cu spor, nu ca voi, cu ticăială și leneveală și să-i mai aud măcar o singură dată că îmi spun cucoane cu coatele goale ori doi baroni la perechea de pantaloni... că le-o retez eu de la obraz că după ei pute a berbec și a țap în călduri pentru că nu se pricep cum să-și tăbăcească pieile pentru cojoace și pieptare. Degeaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Vladimir Ilici și generalissimul Visarionovici Stalin! Aistea nu se discută, aistea se execută! Ați înțeles pe românește, măi neamule? -'Nțeles! a răspuns sala într-un glas. Și pe chipurile multora se puteau citi niște zâmbete abia schițate. Chiar și câteva coate discrete s-au transmis prin mulțime, dar fără a afecta cât de puțin liniștea prevestitoare de rele. Că, de la o vreme, responsabilul cu povețele și amenințările părintești a trecut la explicații și detalieri po-russki pentru o mai profundă înțelegere de către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
învețe și ei, mama! Că și ei au cap bun și-ar fi mare păcat să se ia numai cu joaca printre cei avuți și fără tragere de inimă la învățătură! Să ai mare grijă, mama!.. Pe aceste vorbe, de după cotul șoselei de la Dumbrava, și-a făcut apariția și autobuzul care trebuia s-o ducă pe proaspăta liceană până în preajma gării, unde o aștepta personalul de Iași. Mama a mai apucat să-i dea în mare grabă o ultimă povață: Vasilica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
apreciate pecuniar, ca ale oricărui mare artist înțelegi? doar post-mortem, mi-am luat niște măsuri de siguranță. În perioadele mai lungi de ședere pe insulă, lucrez cel puțin o zi pe săptămână, pe plantația de cocotieri a unei familii prietene, cot la cot cu băștinașii. E o satisfacție grozavă. Firesc, nu vreau bani. Îmi reîncarc însă bateriile și, pentru orice eventualitate, am și un cap de pod asigurat... Fac progrese și în literatura... de apartament; literatură care are circuit închis, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ca ale oricărui mare artist înțelegi? doar post-mortem, mi-am luat niște măsuri de siguranță. În perioadele mai lungi de ședere pe insulă, lucrez cel puțin o zi pe săptămână, pe plantația de cocotieri a unei familii prietene, cot la cot cu băștinașii. E o satisfacție grozavă. Firesc, nu vreau bani. Îmi reîncarc însă bateriile și, pentru orice eventualitate, am și un cap de pod asigurat... Fac progrese și în literatura... de apartament; literatură care are circuit închis, de uz personal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
așez lângă o namilă bronzată. Tipul nu știe ce carte să joace. Îi arat eu. Îi strâng bruma de cărți și caiete de pe bancă și-i dau de înțeles că a trecut granița cu ele. Îi dau și lui un cot, ca să se mute ceva mai la dreapta. Sincer, mă bucuram că știu acum unde este buda. Nu trebuia să mai pierd timpul căutând-o. Bronzatul, respectuos: se conformează. Nu zice pâs. Liniște de mormânt. Intră o duduie. E clar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
a mărturisit, ca un adolescent întârziat, că s-a îndrăgostit de șapca mea nonconformistă, de modul meu de viață diferit, căci, m-am întrebat, cărui locuitor de lux din Insulele Cayman i-ar trece prin cap să se ocupe de cocotieri, cot la cot cu băștinașii? M-am arătat dispusă să-i vând șapca, la preț de tablou, eram pregătită să-i ofer chiar și un autograf, ca bonus, pe jerpelitura aceea cumpărată de pe o tarabă de doi bani, dar n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ca un adolescent întârziat, că s-a îndrăgostit de șapca mea nonconformistă, de modul meu de viață diferit, căci, m-am întrebat, cărui locuitor de lux din Insulele Cayman i-ar trece prin cap să se ocupe de cocotieri, cot la cot cu băștinașii? M-am arătat dispusă să-i vând șapca, la preț de tablou, eram pregătită să-i ofer chiar și un autograf, ca bonus, pe jerpelitura aceea cumpărată de pe o tarabă de doi bani, dar n-a ținut figura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
și cum fusese planificat să decurgă. Niciuna dintre temerile cu care fiecare chirurg pornește la o astfel de operație grea, în cazul de față, nu se adeveri. Mână dreaptă îi fu amputată până la jumătatea antebrațului, un pic mai jos de cot. Însă temerile tuturor nu trebuiau nicidecum să se nască de la operația în sine, pe cât trebuiau să se nască de la efectele ei asupra operatului. Ei bine, unele lucruri sunt prea 108 Rareș Tiron copleșitoare chiar și pentru cei care se pretind
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de blugii mei, într-un transparent act falic. Mă dau la o parte, scârbit, în timp ce venerabilul îmi dăruiește cu magnanimitate un zâmbet. Lângă mine, două punk-iste, cu șuvițele vopsite într-o sobră nuanță violet (părul tău auriu, Margarete...), își dau coate. Afară, în Orcus, cerberii, în fuste roșii sau galbene, străjuiesc neobosit bulevardul. Sendai, 2005, toamna. Frunzele de arțar (momiji) au însângerat deja intrările la temple, înlocuind hortensiile baroce din vară. Japonia începe să respire aerul melancolic-tezist al declinului anotimpului, când
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
o privire. Simți însă cum își strânge în ea energia vitală, cum, abandonând intrusului trupul pe care nimic nu-l mai poate salva, își concentrează forța într-un punct interior imuabil, inaccesibil. De ce nu îl împinge, pur și simplu, cu cotul? Doamne! Nu, nu și capul. Sfâșiată între râs și jenă, văd cum capul monstruos, cu buzele spasmodic răsfrânte în somnul agitat, se instalează pe o traiectorie clară. Cu fiecare secundă, se apropie de umărul ei subțire, de gâtul transparent, de
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
să cadă sub atâta greutate, întinzându-și picioarele lateral, punându-și un braț sub cap. Noi așa mâncăm, stăm la taifas, ne bem ceaiul, ne odihnim, ne bucurăm de ceilalți. Alături, e încremenită în tokonoma, la mai puțin de un cot distanță, caligrafia ce conține un singur caracter, mu, vidul. În spațiul rupt de mundan al celei care ar fi trebuit să fie o încăpere de ceai, o cultură străină, celebrând revărsarea, excesul, amestecul strălucitor, clocotul greu, violența și senzualitatea, inundă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ea, s-a plâns mătușa Saveta. Știi bine că ți-am spus să-i pui alt cui, dar ori ai uitat, ori n-ai avut timp. -Măi! măi! unde-i copchila asta? Oare trebuie să strig să m-audă tot cotul? Când o cauți, tocmai atunci n-o găsești, se tot frăsuia moș Grigore mai mult pentru el, pentru că știa bine că nu-l ascultă decât gutuiul sub care se găsea melița la care lucra de zor mătușa Saveta cu gând
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
zicea mereu lui Căiță că ar fi bine să se însoare, că nu-i bine să stea singur, că însurat viața este altfel. Ideea cu însurătoarea a început să-l macine pe Căiță și, într-o zi, cum stătea cu coatele pe fereastră și se gândea, se așează pe umărul lui o ființă care-i glăsuiește: -Dacă vrei să-ți afli ursita să știi că sunt gata să te ajut. Căiță a înlemnit. La multe aiureli s-a gândit dar la
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]