1,399 matches
-
2000). Dan Hatmanu, născut în zona Cotnariului, nu putea să nu se împărtășească din zăcământul spiritual al acestui spațiu devenit istorie și simbol al vechimii noastre , dar să lăsăm să se mărturisească singur într-un cursiv acordat acad. Valeriu D. Cotea și introdus în „Podgoria Cotnari”: „Deși născut la Scobinți, lângă Cotnari, nu fusesem de vreo 15 ani să revăd acele locuri. Când s-a produs cutremurul din ʹ77 eram la București și primul meu gând care mi a venit în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a colaborat la publicațiile bucureștene ʺRomânulʺ și ʺCronica Românăʺ, a condus cotidianul ieșean „Realitateaʺ și a revenit în manageriatul cultural, fiind directorul Teatrului „Luceafărulʺ din Iași. Ca tot ieșeanul patriot și preamăritor de slavă strămoșească, îi dăruiește acad.Valeriu D. Cotea, pentru lucrarea sa din „Podgoria Cotnari”, un fragment de amintiri semnificative ce țin de spiritul și gloria acestui spațiu încărcat de istorie și podoabe viticole încoronate cu medalii de aur. * Prin nu mai știu ce an (1975) m-am pomenit
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
privește în ochi și mă asigură ferm: „Cu dumneavoastră, tovarășe Hatmanu.” L-am iertat. Băuse Cotnari. Și nu numai licoarea în sine este deturnată, ci și simpla ei evoc are. Până și un reputat specialist oenolog, academicianul Val eriu D. Cotea și-a abandonat uneltele la atingerea temei și, în loc să î nșire cifre și date despre centre viticole, plaiuri, soiuri, producții, în loc să presare în pagină formule, grafice și tabele, în loc să compare bonitatea anilor în funcție de capriciile cli mei și m icrogeografia podgoriei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Mulți ani, apoi conducătorul revistei literare « Luceafărul. » în ultimii ani de viață este directorul Editurii « Junimea » din Iași. Fiu al Moldovei, intră în galeria scriitorilor ce-și leagă numele de istoria și faima numelui de Cotnari, și trimite acad. Valeriu Cotea, ofranda sa pentru strălucita înmănunchere în volumul „Podgoria Cotnari” a liricii românești dedicată unui târg ce vine din străfundurile istoriei, călătorind pe valurile vinului ce-i poartă numele: Iubite domn Valeriu Cotea săraca Țară Românească numai fărădelegi și cote-a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
faima numelui de Cotnari, și trimite acad. Valeriu Cotea, ofranda sa pentru strălucita înmănunchere în volumul „Podgoria Cotnari” a liricii românești dedicată unui târg ce vine din străfundurile istoriei, călătorind pe valurile vinului ce-i poartă numele: Iubite domn Valeriu Cotea săraca Țară Românească numai fărădelegi și cote-a tot trebuit să mai plătească numai vexațiuni și împi- și împilări - (să se înțeleagă!) și asta numai fiindcă tâmpii Ioni- te leagă-te-dezleagă, și asta fiindcă Nicolaie și alți băloși care bat câmpii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ta milenară, / ai strâns și unit, picătură cu pi cătură, / lacrimile reci și bogate ale pietrei / cu cele ale norilor. / Din po ieni florile ți-au scuturat / parfumuri și culori rare, / mângâieri mătăsoase”. („Vinule”) Apropiat ca profesie academicianului Valeriu D. Cotea , Domia Sa îl include în galeria poeților care cântă vinul, cu un „Cântec pentru vin Cotnar”: Vrei lichid un strop de soare Și cu gust de miez de nucă? Bea vin, Grasă, ce licoare! Fericirea te apucă. Vrei simțire tinerească
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
candidatul propus de România pentru Premiul Nobel pentru Literatură. înnobilat cu titlul de „Magistrul”, Uniunea Scriitorilor din Iași a denumit Casa de cultură a Municipiului Iași cu numele de „Mihai Ursachi.” Redăm una din poeziile sale publicată de acad.Valeriu Cotea în „Podgoria Cotnari” : La pescuit Stare ca un bursuc în vizuină Și nu scot botul niciodată Așa încât aștept să vină O vulpișoară asortată. Ne a ursule, zise vulpoaica, Hai să ne ducem la prins pește. O, domnișoară prea înaltă, Dar
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
echinocțiul de primăvară (1981), Ruptura (1983), Drumuri de fum (1985), Și mâine, și poimâine (1988), Spovedania valetul ui (2002 ), deținător a mai multor premii, primește Ordinul Meritul c ultural în grad de Cavaler (2002). 257 La solicitarea acad. Valeriu D. Cotea, îi scrie pentru capitolul său literar din „Podgoria Cotnari”, câteva rânduri, care fac mai mult decât un roman: „Podgoriile noastre produc multe tipuri de vi n, fieca re cu virtuțile lui, care, folosite boierește, îți pot îndulci necazurile, când acestea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
incisive, dar și lucid ludice. Umor de bună calitate, spirit parodic, analize subtile, anecdotică de sorginte junimistă, „coțcării seducătoare” (L ucian Va siliu). Și în rezumat, prezent cu un dialog imaginar despre vinul de Cotnar, în „Podgoria Cotnari” (coordonator V.D.Cotea) Poetul și academicianul - Maestre, un vers despre Cotnar îi spuse academicianul - te știu că ai la rime har... - Magistre și mata ai gust... - Eu, ca pe vremuri le degust Poemele lui Turtureanu... - Magistre (s-a simțit flatat și-a încercat
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în limbi străine, prezent în antologii, absolvent al facultății de Filologie din Iași, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Nu rămâne în urma confraților săi în ale poeziei și-și moaie și el pana în Grasa de Cotnari. La Cotnari cetea Cotea la tropari prin hârtoape cu husari, pe sub nucii centenari La Cotnari, în hlamidă, în ițari cu butoaiele mai mari azi la trântă, cu tâlhari ne rosto- golim gregari. La Cotnari prin șpalieri răsari muză tu pentru serdari iubitori de arome
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
prim redactor al revistei Neamul Românesc (1993 1996), o vastă operă literară, numeroase prem ii naționale, Ordinul Meritul Cultural în gradul de Comandor, categoria A, literatură, o vreme secretar al Filialei Uniunii Scriitorilor din Iași. La invitația acad. Valeriu D.Cotea va s crie un sonet-elogiu intitulat COTNARUL, pe care îl transcriem mai jos, din „Podgoria Cotnari”: Te beau cu teama de singurătate - ocnaș noptatic, vergură regină - Lăsarea ta de sânge îmi închină auz și văz esenței care bate. Prin cataractele
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cărui calități sunt cunoscute dincolo de hota rele Rom âniei, puse în opere literare de Mihai Eminescu, Costache Negruzzi, Ion Neculce, Mihail Sadoveanu ori Mihai Ursachi, dar și de localnicul Cezar Petrescu, de profesorul și specialistul în enologie, academicianul Valeriu D. Cotea, de lăcătușul Ion Bănuță, devenit important Director de editură , care a promovat și încurajat mulți tineri scriitori, de țăra nul cu d oar patru clase primare Vasile Militaru, autorul celei mai frumoase poezii despre MAMA - mort în temnițele de la OCNELE
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
orii și poeții care au pus aur de vorbe mereu în paharele de gustător ilor care au descoperit și certificat caratele licorilor de la COTNARI și din întreaga Românie. Vinurile din România au povești frumoase, afirmă cu multă dreptate profesorul Valeriu Cotea, dar de ce a rămas în afară realizării proiectului lui C. Hușanu cu tipărirea prin sponsorizare publică sau patronală a cărții Cotnariul în literatură și artă ? Peste 50 de scriitori cuprinde cartea COTNARIUL îN LITERATURĂ ȘI ARTĂ realizată acum de CONSTANTIN
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
este vorba de doi ciobănei, unul ungurean și altul vrâncean, ce se sfătuiesc să-l omoare pe cel moldovean, „că-i mai ortoman/ și- are oi mai multe/mândre și cornute”, de celebrele vinuri vrâncene din podgoriile de la Panciu, Odobești, Cotești, Jariștea, renumite în întreaga lume, de Moș Ion Roată, țăranul din Câmpuri, care a stat de vorbă cu Alexandru Ioan Cuza și a fost sărutat de acesta pe obrazul pălmuit de boier, de eroismul soldaților români care au luptat în
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
oricât de variate ar fi ele. În plus, filosofii au menționat alte două trăsături care joacă un rol important în aprecierea unei opere de artă: imitația și expresivitatea 12. Mulți oameni sunt capabili să se distanțeze de grijile și preocupările coti‑ diene și să devină dezinteresat interesați și de anumite trăsături ale mediului lor sau de anumite obiecte. Indiferent dacă acest lucru survine natural la toți oamenii sau se învață de către unele persoane ca membre ale unor culturi particulare, nu există
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
oricât de variate ar fi ele. În plus, filosofii au menționat alte două trăsături care joacă un rol important în aprecierea unei opere de artă: imitația și expresivitatea 12. Mulți oameni sunt capabili să se distanțeze de grijile și preocupările coti‑ diene și să devină dezinteresat interesați și de anumite trăsături ale mediului lor sau de anumite obiecte. Indiferent dacă acest lucru survine natural la toți oamenii sau se învață de către unele persoane ca membre ale unor culturi particulare, nu există
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
fost foarte bun prieten în perioada studenției, înainte de a se muta la București. A făcut un an sau doi la Cluj și după aceea a plecat la București. Făcea furori cu poezia lui și, dintr-o dată, după studiile germane, a cotit-o spre imne. Ce s-a întâmplat cu el nu știu. Adică sunt și alții credincioși, dar credința nu i-a dus la acest gen de poezie. El fiind solist, ca să spun așa, pe drumul lui, eu nu am dreptul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
apărut în România în jurul secolului XV, vin pe cate l-a băut și Ștefan cel Mare și Sfânt în pocale aurite. De aceea și eu îl consider ca și marii specialiști români in vinificație precum Academicianul doctor profesor, inginer Valeriu Cotea, că poate fi fără tăgadă un autentic ambasador al României peste hotare și ca să vă conving redau mai jos următoarele versuri: „Puțin ca tot ce este bun Și bun ca tot ce este rar... Acesta-i vinul de Cotnar
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
adormit, de te întrebi dacă curge în vreo direcție s-au l-a uitat Dumnezeu acolo sub rambleul căii ferate care duce la Ungheni. Nici nu-mi mai aduc aminte dacă pe acele vremuri noi știam că drumul pe care coteam spre Vlădiceni se cheamă Trei Fântâni. Acum, cu îngăduința ta, am să-ți umplu desaga cu noutăți. Ține-te bine! Întâi această stradă străbate un spațiu numit cândva Târgușorul Trei Fântâni. Apoi își continuă molcom calea, până când, din dreapta, îi gata
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
ta mi a limpezit gândurile. Pentru asta îți mulțumesc. Acum, să încercăm a găsi sămânță de vorbă reînnodând firul aducerilor aminte. Ca să nu ne depărtăm de Bucium, hai s-o luăm apostolește, pe drumul Bârnovei. De la Hanul Trei Sarmale, o cotim la dreapta și după câteva sute de pași intrăm pe valea Vămășoaiei, care ne primește cu brațele deschise, având în stânga dealul Buciumului și în dreapta dealul Vișanilor. Drumul curge liniștit. La o bucată de vreme, trecem pe lângă Ferma pomicolă Vămășoaia, din
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
pentru că, dacă tot am pornit la drum, apoi să nu pierdem ocazia și să vedem tot ce se poate vedea pe cele dealuri. Facem doar stângamprejur și, cu pas vioi, pornim la drum, iar după ce depășim Ferma pomicolă Vămășoaia, o cotim la stânga, pe o cale care urcă în serpentine când repezi când molatice și nu după multă vreme ne găsim în fața acelor frumoase clădiri care ne-au contrariat atunci când le-am descoperit. „Ce caută aici pe deal aceste frumuseți?” ai întrebat
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
mele. Apoi, dragă prietene, află că nu te voi ierta atunci când vom călca pe locuri despre care am scris cândva. Să pornim din nou la drum, dragul meu, ieșind din curtea Cetățuii prin poarta nordică, adică pe sub turnul „Cina pelerinului”. Cotind-o apoi la stânga, urmăm poteca ce ține șnur pe sub zidul vestic - refăcut al mănăstirii. Când am ieșit la loc deschis, zările ne primesc cu lumina prefirată pe muchea Repedii și Pietrăriei, lăsândune să respirăm în voie, cu gândul la pădurile
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
ne inunda tot pojarul apusului oglindit în ferestrele cetății... Nu-i bine să ne oprim prea mult într-un loc, așa că pornim din nou la drum. Destinația? Miroslava. Odată ieșiți în șoseaua Iași-Voinești, calea ne este deschisă. Acolo unde drumul cotește brusc la stânga, lasă pe colțul din dreapta o casă, care, după 1871 când Galata Miroslavei a devenit comună, a ajuns întâi primărie, apoi jandarmerie, dispensar, și până la urmă, crâșmă. De aici înainte, drumul curge lin în ușoară urcare printre livezile de
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
trei etaje interminabile, pe care ea le urcă poticnindu-se, cu picioarele amorțite de oboseală. Apoi el îi spuse că aveau de străbătut un coridor lung; o porni în urma lui, pipăind zidurile cu mâinile, mergând la nesfârșit pe culoarul care cotea, ducând iar spre fațadă, către chei. Sus, la cucurigu, mai era o scară, dar fără balustradă; niște trepte de lemn care trozneau și se clătinau, înalte ca fușteii grosolani ai unei scări de moară. Sus, palierul era atât de mic
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Am utilizat des, în ultima perioadă, exemplul că adevărata matrice a votului nu e de găsit la institutele de manipulare a opiniei publice, ci aici, lângă noi, la Mădârjac. Luați o mașină de teren și, înainte de intrarea în Podul Iloaiei, cotiți strategic la stânga. După doar o jumătate de oră de mers pe un drum desfundat, veți ajunge la o lume în afara lumii, unde televiziunile de știri nu au niciun efect, dar unde ajunge maneaua lui Guță, care ignoră nerușinatele manipulări media
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]