1,458 matches
-
primul nostru mare povestitor mo ldovean, anticipând apariția lui Creangă. Aproape toți domnii, despre care vorbește în cursul cronicii sale, au cât e un scu rt portret sau câte o caracteristică. Iată ce scrie despre D abija Vo dă (1662): COTNARI îN OPERA LUI NECULCE: „El bea vin mai mult din oală decât din pahar de cris tal, zicând că i mai dulce vinul din oală decât din pahar. Când țarul Rusiei a venit să viziteze Iașiul, Dimitrie Cantemir l a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
i mai dulce vinul din oală decât din pahar. Când țarul Rusiei a venit să viziteze Iașiul, Dimitrie Cantemir l a poftit la un ospăț. Ion Neculce observă și scrie: „Se ospătau și se veseleau prea frumos cu vin de Cotnari și lăudau vinul foarte și încă mai bine le plăcea vinul cel cu pelin și mult se mirau cum spre partea lor nu se face vin c u pelin așa bun!” Iar țarul era.” Om mare, mai înalt decât toți
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
bun!” Iar țarul era.” Om mare, mai înalt decât toți oamenii , iară nu gros, rotund la față și cam oacheș și cam aruncă câteodată din cap, fluturândʺ. Aceste notații ne fac să bănuim că lui Neculce nu-i era străin Cotnariul, el însuși fiind boier și pr oprietar de vii. * în privința expediției polone din anul 1691, care a afectat din plin și zona Neamțului, Ion Neculce spune că: în al șasălea an al domniei lui Cantemir vodă cobo râtu-s-au iară craiul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
afectat din plin și zona Neamțului, Ion Neculce spune că: în al șasălea an al domniei lui Cantemir vodă cobo râtu-s-au iară craiul Sobețki cu oști grele în Țara Moldovei... ș-au venit craiul cu obuzul pe la Botășani, și pen Cotnari păn la Târgu Frumos, și de la Târgu Frumos iar s au întors în țara lui, că era vrem e de toamnă. Și atunce întorcându-să, au lăsat oaste cu bucate în cetate, în Neamțu și-n Suceavă, în mănăstirea armenească, și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și 90 de puști de mână ienicerești, încât nu s ar greși dacă ar fi apre ciată la circa o sută de oameni. În cetate mai erau adăpostiți locuitori din Târgu Neamț și împrejurimi, din Roman și chia r de la Cotnari, care surprinși de evenimente și au găsit aici loc de refugiu. CONSTANTIN NEGRUZZI Constantin (Costache) Negruzzi (n.1808, satul Hermeziu, județul Iași - d. 24 august 1868) a fost un om politic și scriitor român din perioada pașoptistă. CÂNTEC VECHI Odinioară
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
un om politic și scriitor român din perioada pașoptistă. CÂNTEC VECHI Odinioară, ținutul Hârlăului era unul din cele mai frumoase a țării. Astăzi însă și-a pierdut până și numele și, în adevăr, e păcat, căci, făr-a vorbi de podgoria Cotnari, vestită prin vinațele sale, în el găsește cineva deal ul Cătăl inei, de care, deși istoria nu pomenește, tradiția ne spune că se nu mește astfel de pe numele unei prințese române, care scăpase de o năvală dușmănească în vârful lui
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sângele patrician ș.a., ș.a. Toate aceste vechi rămășițe ale gloriei străm oșești, făcute pe măsura oamenilor mari și pe care noi, mirm idoni de generați, nu le putem nici prețui, nici înțelege, le vizitam călăuzit de un bătrân mazil din Cotnari, la care trăsesem la gazdă. Nu știi care e balta unde au pierit atâta călărime leșească în vremea domnului Constantin Cantem ir, am î ntrebat pre călăuzul meu. — N a fost niciodată baltă, ci numai un loc hleio s, p
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
înseamnă lene, ci înțelepciunea de a nu arunca pe ʺpiațăʺ cuvinte nepotrivite și gânduri banalizate de modă. (Corneliu Ștefana che). Călător prin spații sacre, la propriu și la f igurat, s-a lăsat și el copleșit și luminat de duhul Cotnariului, închinându-i o admirabilă hlamidă voivodală, remarcându-se printr-o subtilă interferență între spiritul acelui pământ îmbinat cu umbre domnești și „grase” arome pământești. Pe tăvi de-amurg Din stări de veghe tresar spade Acum e vremea cea de har
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
arome pământești. Pe tăvi de-amurg Din stări de veghe tresar spade Acum e vremea cea de har Ninsorile clatină noaptea Hoinărind prin sânge Cotnar. înfățișări de voievozi Și acum seamănă dor și-a fi Dospirea limbii prinsă-n teascuri Cotnariul ne-o va viscoli. Și când pe la-nceput de toamnă Vom bea Cotnar de peste an ʹOm recita atunci cu toții catrene de Omar Khayyam. Văd flăcări ca niște fecioare Ce-și poartă sânii la vedere Pe tăvi de-amur pe care jarul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ne-o va viscoli. Și când pe la-nceput de toamnă Vom bea Cotnar de peste an ʹOm recita atunci cu toții catrene de Omar Khayyam. Văd flăcări ca niște fecioare Ce-și poartă sânii la vedere Pe tăvi de-amur pe care jarul Cotnariului paharul cere. TANI PARASCHIV ( n 22 XII 1965- d.15. 06 2004) Poet și actor la Teatrul „Luceafărul” din Iaș i (și di rector adjunct) Tani Paraschiv, a plecat dintre cei vii în p lină tinerețe. „Tani Paraschiv scrie pentru
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
scriu acest poem, se moare./ îl dăruiesc la cei ce nu vor fi./ E ofranda mea depusă la picioare/ Pentru aceia care pot muri! ʺ (Cogito) - scria poetul într un poem. A scris și pentru tema noastră Istoria vinului de Cotnari pe care o redăm mai jos: Suflete smulse prin cuget de muguri, închină pocalul sorbit cu dreptate Cotnarii transformă istoria-n struguri Ca semn al revoltei din boabele coapte. Azi, șarja de gânduri se toarnă precis Și stă cupajată cu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mai jos: Suflete smulse prin cuget de muguri, închină pocalul sorbit cu dreptate Cotnarii transformă istoria-n struguri Ca semn al revoltei din boabele coapte. Azi, șarja de gânduri se toarnă precis Și stă cupajată cu propria soartă Din aur, Cotnariul devine proscris Cu teascuri de spaimă crăpate la poartă. Pe dealuri văd umbre ce smulg rădăcini, Să-mbrace în frunze de rege pelinul Și-ncearcă, prin coardă, să prindă tulpini, în raiul în care strămoșii sunt vinul. Când râde via
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
râde via, nu mai este timp De judecăți pe teme moderniste. Să strângem boaba devenită nimb Galben-verzui al poamei elitiste. Hai să lăsăm Cotnarii, unde locul De voievozi miroase a stejar. Că timpul judecă, nu polobocul Istoria din vinul de Cotnari. RADU PĂRPĂUȚĂ Născut la 25 februarie, 1955, în Tomești, județul Iași; facultatea de rusă-română a UniversitățiiʺAlexandru I. Cuzaʺ Iași; bursă a ʺFundației Soroșʺ; din 1990 scr ie la ma i multe ziare și reviste, având mai mulți ani rubrici perma
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mi i feleșagul, dar află că p uricele mic pișcă tare. Și încep dis-de dimineață: un ou răscopt, o pârjoală rece din piept de curcan și o stacană de Pâhn ești.” “ Pâhnești?” întreb. “Pâhnești, da, care-i văr primar cu Cotnariul. Pe urmă Băbeasca, Feteasca, cum zicea o babă: Sfrijit ă ca o S fântă Vineri/ Mi a spus o babă: la români,/”Băbeasca” place mu lt la tineri/Pe când “Feteasca “ la bătrâni. Cum era și la restaurantul Uniunii Scriitorilor: “Beau
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sfintei noastre biserici drept- credincioase. Mie îmi place omul cumsecade, bun de pus la rană, care dovedește un curcan la masă fără s ă rămână un dram de carne pe oase. Iar în pântece să-i încapă două vedre de Cotnari și să-i mai rămână loc și de cafele. Femeia îmi place duhlie, s-o pui în rachiu s o sorbești, nu smerită și prifăcută, fi i ar smerenia de râs. Și să nu fie prea tânără, că o așa
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
primelor raze de soare străpunseră frunzișul vișinilor din apropiere și umbra lui Păstorel se topi ca o rouă. Se mai păstră o vreme în aer o mireasmă plăcută de tutun fin, boieresc. CEZAR PETRESCU (n. 1 decembrie 1892, la Hodora- Cotnari, Iași - d. 9 martie 1961, București) a fost un romancier, nuvelist , traducător și gazetar român, redactor la Adevărul, Dimin eața, Bu covina, Țara nouă, Voința, fondator și codirector, alături de Pamf il Șeicaru, al revistei social-politice și culturale Hiena (1919-1924). Fiu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
copii, studii, note de călătorie și memorialistică. în romanul „La Paradis general”, Cezar Petrescu se amuză cu o tagmă de eroi petrecăreți, care-și irosesc viața în ușuratice îndeletniciri, prilej să ne descrie chiolhanuri și beții udate cu vinuri de la Cotnari. În Iașii secolului XX nu se putea vorbi de alte soiri celebre pentru o protipendadă selectă, iar autorul născut în preajma celebrelor podgorii , îl ami ntește în cel puțin 15 pagini din roman, atribuindu i, în același t imp, calități spectaculoase
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a depășit vârsta de 80 de ani dar a rămas la fe l de tân ăr și viguros în literatură așa cum se poate vedea din poezia de mai jos publicată în revista POEZIA, din 2006. Ditirambe către Dyonisos Odă la Cotnari Când Domnul pribegea prin lume și-a poposit și la Cotnar, vrăjit de mult frumos, anume l-a binecuvântat c-un har: „Pământu-acesta să rodească după în veci păzit mister, ambrozie dumnezeiască și pentru om și pentru cerʺ. Născută din
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
literari pre cum Alex andru Piru, Laurențiu Ulici, Ion Rotaru, Constantin Ciopr aga. Oaspete adesea al confraților ieșeni, se lasă și el s edus de vraja Cotnarilor, după părerea sa viile de ai ci fiind un dar de la Dumnezeu: Peste Cotnari cetățile de vis se sparg în diamante și cristale cu străluciri ce le-ntâlnești în cale, doar în poeme care încă nu s-au scris. Căci bunul Dumnezeu nu e lumina decât în Deal, acolo unde nu-s nici lacrimi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
rămâne Sfântul Graal, adică rană seacă a durerii, un drum imens spre Noaptea învierii Când doar odată Domnul ți-e egal. Când Fiul de pe Cruce e o vie stea către fiii lumi drepți și rari Sfințindu-se cu mirul de Cotnari spre a păși-n Cetatea-împărăție. Iar dacă sfânta Iarbă de sub Cruce a răsărit în lutul românesc e semnul clar a duhului ceresc. CONSTANTIN PROFIR Plimbându-ne „Prin grădina sufletului”, din spatele rimelor sau nerimelor sale se aude mereu susp inul ori
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
care cântă vinul, cu un „Cântec pentru vin Cotnar”: Vrei lichid un strop de soare Și cu gust de miez de nucă? Bea vin, Grasă, ce licoare! Fericirea te apucă. Vrei simțire tinerească, Trupul plin de dulci fiori? Bea, de la Cotnari, Fetească Cu parfum bogat de flori. Dacă timpu ți ruginește Și necazul te îneacă, Inima ți-o înveselește Un vin tandru - Busuioacă. Cine vrea trupul să-i fie Bogat, cu puteri de zmei Bea Frâncușă, apă vie, Bea din energia
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Concursul de Epigrame Urziceni 2008. La concursul „Alo Păstorel” din Iași, 2009, câștigă premiul III cu epigrama transcr isă mai jos: Deosebire Degeaba ne îmbărbătăm, Nutrind să fim ca Păstorel; Căci noi cu vorbe ne-mbătăm Și nu cu un Cotnari, ca el. MIHAI URSACHI Mihai Ursachi (n. 17 februarie 1941, Băile Strunga, județul Iași - d. 10 martie 2004) a fost un poet și traducător român. În anii ʹ60, a fost închis pentru încercarea d e a trece înot Dunărea lângă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
România pentru Premiul Nobel pentru Literatură. înnobilat cu titlul de „Magistrul”, Uniunea Scriitorilor din Iași a denumit Casa de cultură a Municipiului Iași cu numele de „Mihai Ursachi.” Redăm una din poeziile sale publicată de acad.Valeriu Cotea în „Podgoria Cotnari” : La pescuit Stare ca un bursuc în vizuină Și nu scot botul niciodată Așa încât aștept să vină O vulpișoară asortată. Ne a ursule, zise vulpoaica, Hai să ne ducem la prins pește. O, domnișoară prea înaltă, Dar cum să-mi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ales că stă să-nghețe, în cursul acestei diminețe. Dar nu-i nimic Domnia ta, Căci coada eu îți voi salva. Iar când va fi plină de pește O să trăim împărătește. Și vom gusta, voi, boieri mari, Câte-o ulcică de Cotnari. MIHAIL SADOVEANU Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pașcan i - d. 1 9 octombrie 1961, București) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este considerat unul dintre cei mai importanți pro zatori r omâni din
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
român. Este considerat unul dintre cei mai importanți pro zatori r omâni din prima jumătate a secolului XX. Va fi numit de Geo Bogza „Ștefan cel Mare al literaturii românești.” în vasta sa operă națională, numeroase sunt referirile la localitatea Cotnari, semn că târgul atestat documentar la 1448 s-a bucurat de atenția marilor noștri români și a rămas înscris cu litere de aur în opere de seamă ale litera turii ro mâne. Iată doar câteva însemnări din opera lui Sado
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]