1,476 matches
-
strâmtorat, de ce nu‑ți vinzi unul din titlurile de rentă? Oricând poți face așa ceva”. Nu i‑ar fi dat prin cap că Venetski nu avea titluri de rentă. Familia Macdonald poseda așa ceva. Familia Venetski nu. - Macdonald, ca Marie Antoinette cu cozonacul. - Da! a strigat Ravelstein râzând. Tțțț‑ah, gluma aia veche din timpul crizei, despre vagabondul care cerșește unei bătrâne bogate: „Doamnă, de trei zile n‑am mai pus În gură o fărâmă de hrană!” „Vai, bietul de dumneata, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
își aminti cum Vasilica făcea ”Pelincele Domnului”, cu julfă multă și cu miere... mânca până ce nu mai putea. - Tare bune mai erau!... își zise el. Masa era încărcată cu: chișcă, sărmăluțe în foi de viță, aburind, cârnați, curcan la cuptor, cozonaci rumeni, plăcinte ”poale’n brâu” cu brânză de oi, învârtită și câte și mai câte bunătăți, așa cum numai ea știa să le facă. Dar, acum... acum, masa era goală, nu mai era nimic pe ea... Și, casa era goală... doar
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ocupată cu pregătirile pentru Crăciun și abia aștepta să sosească George în vacanța de iarnă. A făcut curățenie generală ajutată de tatăl ei iar de Ignat au sacrificat porcul și au pregătit împreună cârnații, caltaboșii, toba. Urmau; piftia, sarmalele și cozonacii. Frusina și Gheorghe erau la bucătărie. Tatăl ei tocase carnea pentru sarmale și ea pregătea foile de varză pentru a înfășura carnea. Cineva a bătut la ușă și când a întrebat cine este, George a zis: - Primiți cu Moș Ajunul
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
gri, făcute de comandă la un cojocar. Avea și un cojoc din piei de oaie dar paltonul i se păru mai elegant. Pregăti pe un platou prăjituri diverse făcute de ea și îl împachetă întro hârtie și separat împachetă un cozonac făcut tot de ea, cu multă nucă. Cumpărase și o sticlă de șampanie de la magazinul sătesc, o înfășură și pe acesta într-o hârtie albă, toate, așezându-le într-un coș împletit din răchită, de formă ovală, pe un ștergar
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
apă sfințită și s-au așezat la masa pregătită deja cu bunătăți, dinainte de a pleca la Înviere. Au ciocnit ouă mai întâi, au mâncat pește și au băut vin roșu, apoi, din fiecare preparat în parte, sfârșind cu pasca și cozonacul pe care Frusina le pregătise cu drag și pricepere. Au împărțit pe la vecini și rude din preparatele făcute de ea, așa cum este obiceiul din străbuni, astfel că a fost mulțumită că toate au ieșit cum și-a dorit. După Paști
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
pe umăr și pistolul În buzunar, ca Poezia-Amant care trăia acum În mine. la București ! 61 4 lumea Încet, Încet, compartimentul se umplu până nu mai rămase nici un loc liber și Începu să duhnească a sarmale, a țuică și a cozonac rămase după Crăciun. Era prea devreme ca să-mi deschid o carte, trenul nici măcar nu trecuse de Brăila. Aș fi vrut să-mi deschid cartea, Însă nu puteam să-mi dezlipesc privirea dintr-un punct fix. Stăteam și mă holbam la
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
iau chitara pe umăr și pistolul în buzunar, ca Poezia-Amant care trăia acum în mine. La București ! Lumea încet, încet, compartimentul se umplu până nu mai rămase nici un loc liber și începu să duhnească a sarmale, a țuică și a cozonac rămase după Crăciun. Era prea devreme ca să-mi deschid o carte, trenul nici măcar nu trecuse de Brăila. Aș fi vrut să-mi deschid cartea, însă nu puteam să-mi dezlipesc privirea dintr-un punct fix. Stăteam și mă holbam la
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
În neom! A urmat sâmbăta, nefastă, pentru el și apropiații săi, sâmbăta de dinainte de duminica blajinilor. La slujba din săptămâna premergătoare acesteia, a stabilit, ca, fiecare enoriaș, să vină, cu cutare sumă de bani, cu atâtea ouă Înroșite, cu un cozonac, cu o pască, cu o sticlădouă de vin alb ori colorat, cu banane, cu ciocolățele, cu, te miri ce, altceva, În concluzie, ca un autentic patron-cerșetor! Enoriașii, simpli și creduli, ca toți enoriașii, s-au Întrebat, Între ei: oare de ce
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Preotul sfințea, enoriașii Îi dădeau banii, pe care el Îi arunca, așa, ca În scârbă, În sacoșa din rafie, a dascălului celui tânăr; vinul alb, din sticle, Îl turna Într-o căldare, iar pe cel colorat, În alta; ouăle Înroșite, cozonacii, păștile și alte alea, le arunca, vraiște, În coșurile din nuiele, ale celorlalte slugi, creștine, ale sale. Când, o căldare, ori coșurile, se umpleau, fluiera Îndată din degetele băgate În gura făcută ca o găurică rotundă de cișmea, și, alte
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
de bogat zăcământ de țiței și gaze naturale. Investitori de Înalt rang, de prin toată lumea, sau năpustit, asupra acelui zăcământ, mai rău decât muștele pe un hoit. Avuția pecuniară a eroului nostru creștea, clipă de clipă, asemeni unui aluat pentru cozonaci. Și creștea. Și creștea. Dodu Scoruș s-a hotărât să-și ducă viața În singurătate. S-a hotărât, În același timp, să-și alcătuiască un corp de pază și protecție personală, numai din femei, dintre cele mai vestit de frumoase
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
după ce bea un pahar cu apă. Cu timpul, Însă, experiența li s-a dilatat, devenind un fel de drojdie, cu al cărei ajutor, gospodinele Își cresc aluatul, atunci, când vor săși facă plăcinte, ori gogoși, ori pâini de casă, ori cozonaci. Lumea li se adresa cu multă Încredere: și medicului și profesoarei. Le respecta munca, meseriile, și, ca urmare, le recompensa cu vârf și Îndesat, serviciile prestate. La rândul lor, ei, cei doi, care, Între timp, deveniseră mari specialiști, recunoscuți și
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
la Biserică, dar înainte de asta, pun într-un castron apă, un ou vopsit și câteva monede. Cel care se spală ultimul în dimineața de după înviere se va alege cu monedele și cu oul încondeiat. Femeile iau în traistele lor pască, cozonac și ouă pentru a fi sfințite de preot în dimineața de după Înviere. O dată ajunși în Biserică, aceștia săvârșesc Sfânta Liturghie. La miezul nopții luminile din Biserică sunt stinse, preotul își aprinde lumânarea din Altar, focul reprezentând aflarea de veste că
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2080]
-
pentru a citi “ Prohodul Domnului”. Se face un cor pe 3 voci care se adună în grupuri și fiecare cântă câte o strofă. Ziua de sâmbătă este cea mai importantă deoarece se sărbătorește Învierea Domnului. În casele creștinilor se gătește cozonac, pască specifică Paștelui, ouă roșii și în special carnea de miel. Sacrificarea mielului este asemănată cu răstignirea pe cruce a lui Iisus. El este sacrificat asemenea unui miel nevinovat. În noaptea de Înviere, atunci când preotul împreună cu creștinii înconjoară Biserica, aceștia
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2080]
-
că rămăsese înfășurat în cearceaf. Și, mult mai târziu, se dumiri că era înțolit într-o cămașă de noapte, cât toate zilele. Ale cărei poale măturau, când se mișca, dușumelele. Și pe ai căror piepți fuseseră cusute versurile: "Sosuri, gemuri, cozonaci, Bărbățelului să-i faci", Capitolul 6 ZIUA A DOUA: "SĂ NU UCIZI!" ...Trebuie să nu fii fanatic, zâmbi Celestin și mângâie părul fetei. Uite, eu nu sânt fanatic. Uită-te puțin la mine (fata se uita), eu nu sânt fanatic
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Curții de Casație ceafa, bodogănește Dorina, dar nu știe ce bodogănește. Habar n-are ce bodogănește, dar, în fond, are dreptate. Vor mai veni veri umede și interminabile, zăpușitoare și fără sfârșit, în care Tereza n-o să mai prepare nici cozonaci, nici budinci. Apropiindu-se și ocolind biroul, Dorina - și acestea sânt gesturile pentru istorisirea cărora dactilografa își va rezerva, din acest moment, toată viața - Dorina nu dădu însă peste întreaga Tereză, ci doar capul desprins și retezat c-un satâr
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
o întindeai cu lama unui cuțit, pe la încheieturile lemnăriei, se fărâmița de plăcere. Părea atât de mulțumită de sine încît mi s-a făcut greață. Am tăiat cu același cuțit sub care se întinsese bucata de chit, o felie de cozonac, doar pentru a-i mai astâmpăra din vulgaritate. Am halit cozonacul. Am simțit înlăuntrul meu ceva bun și curat, am primit unul dintre acele mesaje ciudate, care-ți dau ghes să dai drumul la maxim la pick-up și să te
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de plăcere. Părea atât de mulțumită de sine încît mi s-a făcut greață. Am tăiat cu același cuțit sub care se întinsese bucata de chit, o felie de cozonac, doar pentru a-i mai astâmpăra din vulgaritate. Am halit cozonacul. Am simțit înlăuntrul meu ceva bun și curat, am primit unul dintre acele mesaje ciudate, care-ți dau ghes să dai drumul la maxim la pick-up și să te apuci să faci duș. Întotdeauna singurătatea mea a început de la duș
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
-și din când în când nevasta, în spatele căreia lăcrimau soacra și dogarul, cu nenea Ghiță Bîlcu și cuscrul Vasile. Ceilalți oftau împrejur, mulțumiți. Prin ferestrele mari răzbea lumina strălucitoare a zăpezii și de afară se auzeau clopoțeii cailor. Mirosea a cozonac șezut la răcoare și a friptură. Preotul a sfințit apa cu crucea lui de argint, a înmuiat tistimelul de busuioc și a blagoslovit casa. Apoi a luat, cu nașa și nașul, copilul, ce începuse să țipe, și -lau scufundat de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și el în tejghea. Lina le aduse mere și covrigi. Beghe ședea cu ochii-n patru, să mai fure ceva. Casa negustorului mirosea a sărbătoare, a aluat și a vin cu prescure, a miere și a stafide. Copiii îmbucară din cozonacul pus pe masă de muiere. Era bun. Ei, lacomi, ar mai fi vrut. La plecare, își strânseră traistele și își dădură ghionti. Pe maidan sticlea lumina nopții. Vântul spulbera zăpada. La cumătră, Beghe a găsit lampa stinsă. Au trecut degeaba
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
încă o lampă. Spiridon dormea. Copiii se dădură lângă sobă. Ăl mai mare îl căută pe Beghe în traistă și mâncară colindețele. - Pe unde-ai fost? îl întrebă. - Pe la alde cuscri. Petreceau cu lăutari și aveau curcan pe masă și cozonac! - Da? făcu Ene, și mai mâncă un covrig. Îi era somn. Beghe îi arătă și banii. Partea lui. Îi împărțiseră pe drum. - Tot cuscrul ni i-a dat, și la cârciumar... Mama lor trebăluia încă. - Haideți la culcare, le spuse
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu "mozica". De Crăciun o luau dinspre Grivița, pe la popă, să-i cânte oltenește, apoi la cârciumar, să-i guste vinul, și nu se opreau decât la poarta lui nenea Tache Sachelarie, lumânărarul, în coada Filantropiei, unde-i așteptau niște cozonaci moldovenești, galbeni ca berea, și țuică fiartă, să-i trezească din adormiri. Abia târa Anghel contrabasul, vechi și negru, mare cât un hambar, scrijelit de atâtea drumuri, în pântecele căruia dormeau cântece nemaipomenite. Mitică Ciolan, starostele, nu-l mai slăbea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Delicios... Ooh... cu adevărat, cu adevărat delicios... Gânduri cu mirosul de măr putrezit... Aah... Fratele lui Mariedl se așază și el binedispus lângă medic și se masturbează de asemenea. Gaura curului ca capac de conservă, unde-i pus la păstrare cozonacul de Crăciun până la Paște. Omul ca loc de parcare pe autostradă pentru știință, în care știința se alege cu o infecție a cărnii. FRATELE LUI MARIEDL: Dar asta-i îngrozitor de grozav doctore, asta crește așa de fain și e mai
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
adresa nașilor și socrilor. Pe tot parcursul desfășurării nunții au loc o serie de ritualuri și practici pentru bunăstarea și rodul bogat al tinerilor căsătoriți și nu numai. Mireasa, urcată pe un scaun, în mijlocul curții, rupea colacul (mai nou cozonacul) și- l arunca în cele patru direcții astrale; cea care prindea o bucată avea noroc la animale și primea un preț bun la târg pe ele. După ce tinerii își cer iertare de la părinții fetei („Binecuvântarea părinților întărește casa fiilor”), se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de busuioc, după care se pleacă la slujba pentru Învierea a doua. Abia acum se ia anafură și postul ia sfârșit. În jurul mesei, mai întâi se gustă din pască, se ciocnesc ouă roșii, se mănâncă friptură de miel, drob și cozonac. În ziua de Paște nu se ia sare direct cu mâna, deoarece se spune că vor transpira mâinile tot anul. Pentru a fi ferit de acest neajuns, trebuie să pui mâna pe clanța ușii, când vii de la biserică și să
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Crăciunului, cete de colindători pornesc în grupuri mici să colinde din casă în casă. Acest vechi obicei se practică în satele Bărboasa, Onceștii Vechi și Taula. Dacă gazda binevoia să le deschidă, colindătorii aveau parte de obișnuitele daruri: colaci, covrigi, cozonaci, nuci, mere sau chiar bani. Cu ani în urmă, în satul Laz s-a întâlnit obiceiul umblatului preotului cu icoana reprezentând nașterea lui Iisus, icoană pe care membrii fiecărei case o sărutau cu evlavie. Se practică în fiecare sat. Adevăratul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]