35,688 matches
-
al lui Caracostea, autorul îi răspundea, făcînd apel la vetustele teorii care distingeau între artă pentru artă și arta cu tendința, apărîndu-si concepția despre "fosforescenta operei lui Dumnezeu", adăugînd: "nici o tendință - cinstită, utilă, legitimă, morală... și cu atît mai mult creștină - nu poate să constituie vină și nu poate să aducă descalificare operei de artă. Vină și descalificare aduc artei numai lipsa de talent și prostia înfumurata". N-avea dreptate. Dar era post factum, primele două române apăruseră, pe al treilea
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
artei numai lipsa de talent și prostia înfumurata". N-avea dreptate. Dar era post factum, primele două române apăruseră, pe al treilea tocmai îl scrisese și se pregătea să elaboreze un al patrulea. Toate, repet, supărător tendențioase în sensul moralei creștine și, de aceea, azi deloc rezistente, desi interesul pentru ele nu e integral tocit. Primele trei române (Roxana, Păpucii lui Mahmud, Doctorul Taifun) au apărut recent, sub îngrijirea d-lui Teodor Vârgolici, la Editură Minerva, în clasicizata colecție "Scriitori români
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
asigurat că e tatăl copilului cu pricina. Se produce, în tovărășia unui prieten de-al lui Bobîrcă și a unuia dintre implicați, mărturisirea adulterinei, tragică și cu iz evanghelic ("Ei, domnilor judecători, în decăderea mea, n-am uitat că șunt creștină și am plîns de multe ori la picioarele duhovnicului meu, înțeleptul părinte Vasile...") Evident, prietenul lui Bobîrcă, ascultînd-o, citează din evanghelia lui Ioan pasajul cu întrebarea lui Iisus "Care dintre voi este fără de păcat să arunce cel dintîi piatră asupra
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
mai tîrziu, e, dimpotrivă, afectat, strident chiar. Componentă retorica a lui actio se păstrează timp îndelungat tocmai datorită acestei opoziții față de regimul gestului în teatru, dar ulterior cuantumul ei de "moderație" nu mai corespunde cu normele comportamentale ale creștinătății. Lectură creștină a gestualității e bazată în chip esențial, susține Schmitt, pe dihotomia dintre trup și spirit: gesturile aparțin trupului, ele sînt deci conotații ale excesului și păcatului. După Sf. Augustin, mîntuirea individului, care este scopul vieții monastice, e preconditionată de înstrăinarea
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
privire succinta, o panoramare a istoriei civilizației umane însăși. Artă este aici doar un liant, o forță de coagulare, pentru ca, în profunzimea lui, Dicționarul... absoarbe, asemenea unei ficțiuni borgesiene, civilizații insolite, istorii și geografii, nume exotice, credințe păgîne și repere creștine, însemne și practici magice și dintre cele mai variate piese ale unei etnografii înțelese într-un sens foarte larg. Dacă mai punem la socoteală și faptul că nouăzeci la suta din titluri sînt cuvinte cu un conținut dens și cu
Dictionarul de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18056_a_19381]
-
hrănește/ din mila Dumnezeu?(...) Căzut în păcatul de-a iubi efemerul,/ viața mea e moartea, că plata a căderii,/ totuși, împreună cu corul celor din Purgatoriu strig:/ăNu-ti întoarce, Doamne, Față de la mine!a" (Tîrziu mi-am pierdut inocentă). Bardul creștin se rostește în rafinate clarități de rugăciune, în propoziții mestesugit-pioase, al căror punct de plecare îl reprezintă boema modernă, viața metropolitană, tehnicizarea (procedeu dictat de necesitatea contrastelor ori a echivocului atît de liric productiv): Bînd ieftine băuturi în bucătărie cu
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
ei. Altul este mobilul ștergerii memoriei încercate de către "dictatură proletariatului" și anume eliberarea cugetului pentru a fi în stare să primească noul trecut, fabricat de ideologi. (Nu cântă comuniștii: "sfârșiți o dată cu trecutul negru..."?) Proces comparabil cu cel ce guvernează ideea creștină că e "fericit cel sărac cu duhul", adică acela care a izgonit din cugetul sau totul, golindu-l pentru a lăsa loc lui Dumnezeu. Dar între Dumnezeu și surogatul sau comunist, ce diferența? Desigur, tot infantilă ar părea și ideea
Legături periculoase by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/18064_a_19389]
-
acestor complexe, - conformism stufos, de exemplu Seneca, retorul, spune despre opera lui Țiț Liviu că este "înspăimîntătoare" (că întindere!), Ovidiu scrie în acest timp Medeea, Heroidele. Scrisori ale unor amante celebre: Penelopa, Hermiona, Ariana, Phedra, Sapho... Anul unu al erei creștine a trecut. Imediat după el apăruse buclucașa de Ars amandi. Cenzură benevolă sau interioară la aștrii cei mari ai literaturii latine, Horațiu, Virgil și ceilalți... MECENA. La acest grad... la această măreție cenzură nici nu mai are de lucru. Între
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
socialiști și pe evrei împreună. Dacă Apusul va ști să impună cu forța emanciparea evreilor, românii vor ști să reziste. Cu un simț profetic macabru, Slavici (scrie Carol Iancu) a prevăzut soluția finală: ăDacă va ajunge cuțitul la os, Europa creștină și iudeo-germană va fi pentru noi, si nu pentru semiții mozaici! Știm cât de iubiți sunt evreii în țările occidentale! Să încerce să ne ducă până la disperare și atunci să nu ne învinovățească dacă focul aprins...a". Nu s-a
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
legitimă (23 iunie 1879). Pe de altă parte, el nu ignoră nici complexul de probleme ridicate de condițiile impuse României: o problematică pe care o vede înrădăcinată atât în ăgradul scăzut de cultură al populației evreiești, ca și al populației creștine, educată în prejudecăți ortodoxeă, cât și în relațiile de drept civil pe care emanciparea pretinsa de Marile Puteri le vor afecta profund (7 februarie 1879). De altfel, el le reproșează puterilor aflate în spatele articolului 44 că prin sistemul funest al
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
acei lideri locali se solidarizează de capul lor cu mișcarea lui Cozma. Or, există numeroase mărturii că la anterioară mineriada participanților li s-a oferit și românia mare în afară de alimente. Asta fără ca PRM să fi organizat în zona vreo cină creștină dotată cu ziare oferite promoțional.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18093_a_19418]
-
conciliu episcopal dintr-o provincie orientala, semnează un edict prin care creștinismul devine religia oficială a imperiului. Cum se produce această transformare a împăratului Sapiens, de la contestare ironică și autoironică, de la vehemență celui ce dictează uciderea în arene a gladiatorilor creștini, până la acceptarea edictului și, implicit, sanctificarea să - acesta e drumul logic-ilogic foarte bine gradat în cele 15 epistole. Desigur, "zeii erau obosiți" - atât de obosiți încât "ziua de azi se încheie mâine" (ne amintim de una din ă"noimele" lui
"Istoria nu are nici o noimă" by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/18117_a_19442]
-
te îmbie să pui în paralelă figură unui Ivan cel Groaznic sau Petru cel Mare cu figură poetului și pamfletarului român, și el tar năzuros al raporturilor nu numai metaforice cu semenii: "Tarul te poate pofti la masă cu dragoste creștină și respectuos de rangul și de individualitatea omului poftit. La friptură, i se pare ceva și te aruncă pe fereastră. Apoi, trage fum din lulea și cugeta. Rîde la snoavele unui gîdilici de Curte. Face o metanie mare, cu închinăciunea
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
dintre cei mai mari filozofi din tradiția Vestului, nici una ansa din limba originală. Fără ăndoială, una dintre ciudățeniile unei culturi dezordonate și cu dezamăgitoare ănclinatii spre impostura. Motivul pentru care am citit, totuși, Boala de moarte. Un expozeu de psihologie creștină an vederea edificării și a deșteptării, ăn traducerea Mădălinei Diaconu, deși nu am citit Maladia mortală. Eseu de psihologie creștină ăntru edificare și deșteptare an traducerea lui George Popescu, e strict retoric, ține de prestigiul Editurii Humanitas, un prestigiu dobândit
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
Cuvant ănainte semnat de Villy Sorensen, apărut an ediția din 1961 a textului filozofului, care mi s-a părut datat că idei și ton, mult mai puțin interesant decât observațiile lui Arsinevici. Soren Kierkegaard-Boala de moarte. Un expozeu de psihologie creștină an vederea edificării și a deșteptării, traducere din germană, prefață și note de Mădălina Diaconu, Editura Humanitas, București, 1999, 248 pagini, preț nemenționat. Soren Kierkegaard-Conceptul de anxietate, traducere din limba daneză de Adrian Arsinevici, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, 248 pagini
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
trece drept o simplă expoziție de grup, si nu una de grup foarte larg, în intenții și în fapt ea este una de atitudine și de promovare. an mod explicit, expoziția exprimă o atitudine artistică de tip spiritualist, cu accente creștine și neobizantine, iar din punct de vedere fenomenologic și formal ea prelevează acel tip de discurs care poate fi acreditat prin memoria istorică și prin recursul la patrimoniu și la tradiție. Cei nouăsprezece artiști ale căror lucrări sînt prezente în
Transcendentă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17471_a_18796]
-
ale lui Mircea Eliade, totul culminând cu cele două superbe versiuni englezești pe care William D. Snodgrass le dă Mioriței și Legendei Meșterului Manole. Dacă mai face un pas, cititorul străin descoperă că românii sunt, de ceva timp, o națiune creștină, si nu un neam de vampiri, cum era ăndemnat s-o creadă. Paginilor care rezumă istoria celor două milenii de creștinătate la gurile Dunării, semnate de părintele Vasile Raducă, le sunt inspirat juxtapuse cuvintele sanctității sale Ioan Paul al II
Ipostaze ale spiritualitătii by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17498_a_18823]
-
condițiile acestea ea este, în felul ei, prezența și pe lînga statui; pentru că acolo unde pune comanditarul gradul, trupetul soldă, primăria spațiul și sculptorul botul, soborul pune busuiocul și livrează norișori de tămîie și imponderabile cețuri autarhiste. Născut militar și creștin, după cum arată sondajele, sponsor și deținător de spații publice, după cum se poate observa la fața locului, românul se trezește acum o biată făptura (oarecum animată) în mijlocul unui popor implacabil de statui. an aceste condiții, Comisia pentru Artă Monumentala a Ministerului
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
în sensul supralicitării vocalizelor senzoriale, ci una a lucidității, a grilei critice, dar și a armonizării spiritului cu miturile personale; fie că e vorba de câmpia Deliormanului și a Burnasului natal, de mitul rezistenței în fața unei istorii aberante, de mitul creștin sau mitul albului. Acesta din urmă, cuvânt-cheie al poeziei, recuperează valente biografice și poetice, sacre dar și umane. Valente și clipe de grație și echilibru vital, euforic până la uitarea de sine în peisajul heraldic. Ceea ce nu înseamnă că Liliana Grădinaru
în absenta obsesiilor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17517_a_18842]
-
Al făpturii mele/ Așezat în filigran/ Brâncovenesc". Râului istoric i se adaugă și fugă ireparabila a timpului, al cărui frison se simte în "Crug", atenuat mereu de mitul ținutului natal și de religia albului, de cultul părinților, de smerenia rugăciunii creștine. Își face tot mai mult loc actualitatea "producătorilor de infern", bănuiți a fi eșalonul 2 al PCR flancat de lideri ai fostei politii politice: "Cum a fost?/ Un scuipat arsenios/ spintecând/ Cicatricea de pe obrazul/ Neamului meu, ca o sabie/ Așa
în absenta obsesiilor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17517_a_18842]
-
Ești un învingător/ Dacă vei șterge de pe pereții vieții/ Ochii trufiei și minciunii/ Ți se vor înmulți/ Zilele, anii/ Dacă vei găsi argintul/ Înțelepciunii în Cuvântul/ lui Dumnezeu/ Vei înțelege nepărtinirea"(...) Pasul de la etic la religios, la tablă de valori creștine este făcut. Ceea ce nu exclude prezenta conștiinței critice în agora comunității. Liliana Grădinaru, Memoria tăcerii, Ed. Eminescu, 1999, 92 p., f. preț.
în absenta obsesiilor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17517_a_18842]
-
la dispoziție o parte, oferită, cu un studiu introductiv și comentarii ale descoperitorului, în paginile revistei "Manuscriptum": D. Cantemir, Istoria Imperiului Otoman. Praefatio - Prefață, cu cele trei capitole ale sale: I. Hegira cum aera christiana comparată - Hegira comparată cu era creștină; ÎI. De gente et nomine Turcarum - Despre neamul și numele turcilor; III. Origo prosapiae Aliothmanicae - Obârșia stirpei aliotmanice (anul XVI, 1985, 2(59), p. 17-42; anul XVII, 1986, 1(62), p. 33-56; anul XXI, 1990, 3-4 (80-81), p. 10-27). Pentru
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
le explica, unele fapte istorice și genealogice mai de seamă, în privința cărora prea adesea mării și serioșii istorici ai creștinătății ni s-au părut a cădea din greu în greșeală. Între acestea, locul de căpetenie trebuie dat comparației dintre era creștină și anul Hegirei, cu ajutorul căreia, urmând socoteală mahomedanilor, am socotit că expunerea această înșirui mai potrivit". Cât privește strădania relatării cât mai obiective a faptelor - ideal greu de atins de vreun istoric -, Dimitrie Cantemir își previne astfel cititorii: "Căci, de vreme ce
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
simțit de cele indiene, pe de-o parte, pentru frumusețea lor uluitoare, pentru acel straniu amestec de tristețe și ironie, precum și de cele hasidice, pentru umorul lor cînd cinic, cînd senin și copilăros. Lipsesc din cartea lui Carrière pildele religioase creștine, autorul explicîndu-ne că le-a omis pentru că ele sînt prea cunoscute unui public occidental, dar mai ales prea evidente că traseu moralizator, prea direct didactice. Ori, deduc eu din morală acestei opțiuni, rostul poveștii nu este acela de a învăța
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
Camus, Gîde, Thomas Mann. Spre cinstea exegetului, concluzia - sau, în limbajul sau, "verdictul" - răsună plauzibil și în conștiința cititorului actual: românele sale, construite prin "împletirea polifonă, contrapunctata, armonizata a diverse (sic) voci", preconizează salvarea omenirii, consolidînd din perspectiva artistică morală creștină (în timp ce Nietzsche - trebuie precizat apăsat - vedea o involuție dionisiaca, barbara, descătușînd "voința de putere" a "supraomului" - consecință tocmai a distrugerii creștinismului 11). Concluzia lui Ion Ianosi nu constituie o noutate. Lucian Blaga (Dostoievski e un "profet al unui nou creștinism
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]