1,219 matches
-
timp pentru un an de zile, revenindui sarcina da așezare a vitelor la suhaturi. Se interzice deschiderea de scaune, sacrificarea vitelor și comercializarea cărnii de alte persoane, chiar de blănari, în afara contractierului. Contractul prevede explicit „trei scaune au să fie creștinești și unul jidovesc.” Seul provenit în urma sacrificărilor urma să fie vândut mumgiilor după prețul Bârladului. Contractierul Erlih deține cantități mari de seu la o „magaza” din târgul Huși, destinate îndestulării țării, despre care se interesează Divanul Împlinitor. Evreii Solomon și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
sine. Se mai adaugă aici tot felul de vase, ceramică, antichități, amintiri din călătorii. Revin puțin la sfeșnice. Realizarea artistică a sfeșnicului ne duce cu gândul la imaginea sanctuarelor din Antichitate, la spațiile de cult ale Renașterii sau ale comunităților creștinești de mai târziu, dar mai ales la existența atâtor biserici și mănăstiri, mai vechi sau mai noi. 79 Orice am citi, ne raportăm până la urmă la experiențele și trăirile noastre. Ca în Proust, ne dăm seama de existența mai multor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și frumusețe care ridică țara în ochii ei proprii. În curând vom serba sfințirea bisericii Mitropolitane și a bisericii sfinților Trei Ierarhi din Iași. O națiune care-și respectă monumentele străbune și mai ales acele ale pietății și ale credinței creștinești are un viitor sigur și neclintit. Reprezentațiunile naționale au dovedit neîncetat cea mai mare grije și dragoste pentru armată. De aceea organizarea și dezvoltarea ei a putut lua un curs regulat și neîntrerupt. Țara a făcut mari jertfe pentru armată
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mărețe și în același timp să ne simțim arizi, incapabili în viața creștină. Ce ne lipsește?! Ne lipsește mărturia Duhului Sfânt. Una e să cunoști, altceva să recunoști. Fără har (pe care Dumnezeu nu-l neagă niciodată rugăciunii smerite), cunoașterea creștinească pe care o avem este un trup fără suflet. Mărturia exterioară a Duhului Sfânt este indicată de Sfânta Evanghelie în opera de revendicare a divinității lui Isus Cristos, în slava Sa, și în înfrângerea satanei; iar aceasta e legată neîndoielnic
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
S-a pus deci chestiunea pentru Ministerul de Interne, dacă această înmormîntare, care ar putea să degenereze în grave dezordini, putea fi încuviințată. Iuca, încrezător în angajamentele luate de Corneliu Codreanu și ceilalți fruntași legionari, că vor face o înmormîntare creștinească, fără caracter politic, a autorizat cortegiului mortuar al lui Moța și Marin, să parcurgă traseul fixat, cel mai scurt, pînă la cimitir. Cortegiul mortuar însă n-a mai fost o înmormîntare creștinească, ci o adevărată sarabandă, dezlănțuită de la un capăt
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
ceilalți fruntași legionari, că vor face o înmormîntare creștinească, fără caracter politic, a autorizat cortegiului mortuar al lui Moța și Marin, să parcurgă traseul fixat, cel mai scurt, pînă la cimitir. Cortegiul mortuar însă n-a mai fost o înmormîntare creștinească, ci o adevărată sarabandă, dezlănțuită de la un capăt la celălalt al Bucureștiului, spre a culmina în centrul capitalei, în marșul oficial și public al gărzilor în uniforme verzi, cu drapele și pancarte de propagandă politică. În fruntea acestui marș, încinși
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
găsește în aceeași stare de sclavie. Și nimic nu s-a terminat. Conferința pentru securitatea Europei, atît de insistent reclamată de U.R.S.S. și acceptată de tot Occidentul, nu poate fi de bun augur pentru românii care așteaptă, cu răbdare creștinească, zile mai bune, ziua "libertății". Lacrimile lor vor curge înainte. Interesul puterilor occidentale nu a coincis și nu coincide cu interesul românilor și al tuturor țărilor care zac în robia comunistă. Puterile din Occident nu și-au pierdut țara, nici
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Colonia nu avea un preot ortodox și nici o biserică. Într-o cameră de la sediul cercului, preotul Zidaru a întins pe o masă o cruce și puține obiecte de cult, pe care le avea cu el. Astfel am sărbătorit, după datinele creștinești, învierea lui Iisus Hristos, în primăvara anului 1947. Nu am fost niciodată atît de mișcat și de mulțumit sufletește ca atunci cînd mă închinam, în acea mică încăpere, care era acum biserică și înțelegeam că Dumnezeu te primește și te
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
reședință (Palatul de la Șosea, pe Șoseaua Kiseleff). În notele sale, Miron Cristea va nota: „Era și voievodul Mihai; gras, roșu, foarte bine recreet de la Sinaia și Mamaia”. Principesa i-a relatat evoluția relațiilor cu Carol pe parcursul verii. Acesta, în spirit creștinesc, a mângâiat-o, spunându-i că amenințările vor trece. Neîndoielnic, tensiunile dintre părinți au lăsat urme dureroase în memoria copilului. Luni, 29 septembrie. Mihai și mama sa pleacă din Capitală și sosesc la Palatul Regal din Scroviștea la ora 11
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și Mihai au plecat cu automobilul la Palatul Regal din Calea Victoriei. Vineri, 24 decembrie. Mihai, profesorii și elevii Școlii Palatine, l-au colindat pe regele Carol. Ei l-au asigurat pe rege că tineretul și străjerii cinstesc și practică tradițiile creștinești ale strămoșilor și l-au rugat să urmărească programul lor cu datini de Crăciun și Anul Nou. Programul, prezentat în cadru străjeresc, a cuprins: Moș Ajun, Colindele, Steaua, Sorcova, Plugușorul, Moș Crăciun. „Serbarea datinelor strămoșești de către grupa de străjeri a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
totuși următoarea rezervă: „Quel dommage qu'il n'est jamais en contact avec des gens de la societé !” (Ce păcat că nu e niciodată în legătură cu oameni din lumea bună!) Miercuri, 8 noiembrie 1939. Presa nota: „De Sfinții Mihail și Gavril, sărbătoarea creștinească a numelui Măriei Sale, neamul nostru își îndreaptă ca o singură ființă și într-un singur gând dragostea și bucuria lui către tânărul moștenitor al tronului”. La ora 11, în toate bisericile din țară se desfășoară Te Deum-uri, în prezența autorităților
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Dumnezeu ca și acum să nu-l vadă nimeni. Ce putem face, noi? Luați fiecare câte o lumânare de la biserică, căci e aici, la doi pași și în drum spre casă, intrați de-l vedeți. Faceți și dumneavoastră o faptă creștinească. Dar bine ziceți! Îi susține vorbele lelița Marghiolița. Mergem pe la el numaidecât. Tata și cu vicele primar Lavric Archip și cu primarul Popescu Pamfil nu-și puteau ascunde râsul. Se mirau în sinea lor, cum poate fi domnul Pascari atât
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a puterii Sfintei și de viață făcătoarei Cruci, În duhul iubirii de frate, mai ales a celor aflați În suferință și În Înstrăinare, Biserica Ortodoxă Română adresează astăzi credincioșilor săi, ierarhi, preoți și mireni, un apel de suflet și simțire creștinească și românească pentru sprijinirea bisericilor, mănăstirilor și a credincioșilor din Mitropolia autonomă a Basarabiei. După cum cunoașteți, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, luând aminte la rugămintea insistentă a românilor ortodocși din Republica Moldova În frunte cu Prea Sfințitul Episcop Petru de
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
zice că la tine numai mintea mânuiește armele, nu și mâna... În sfârșit, cred că ai fi mai bun decât mine pentru scaunul domnesc. Conrad schiță un gest de Împotrivire. — știu, știu. Îmi ești cu totul devotat, frate. Un suflet creștinesc și nobil ca al tău nu se mai află. Dar, crede-mă, știu ce spun. Eu sunt un impulsiv, mi ar sta bine să rătăcesc În căutare de aventuri. Mi-ar plăcea să fiu un cavaler pribeag, și nu un
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ridicat-o cu grijă, ținând-o de cap și de picioare, trecându-și brațele pe sub spatele ei. Nu era grea. Se ghemuise cât o năfurică sub rochia ei de culoarea doliului, așteptând, cuminte și răbdătoare, să i se facă cele creștinești de cuviință. Nu se grăbea. Avea în fața ei Eternitatea. Ajunși acasă, au deschia poarta, au intrat în curte și au depus-o binișor în patul din camera ei. Două vecine bătrâne îi privegheau corpul pentru a-i ține de urât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
materiei universale. Ecce homo! Dată fiind situație pe care v-am relatat-o, părinții mei au decis că e momentul să părăsească localitatea Romanești și să-și mute familia în altă parte. După ce s-au făcut cu pioșenie toate cele creștinești și după parastasul de patruzeci de zile, ne-am îndreptat spre comuna natală a tatălui meu, la Grumăzești. 20. SECETĂ ȘI FOAME sau MIJLOACE DE PURIFICARE DUHOVNICEASCĂ Aici, în această localitate rurală, se găsesc toate neamurile și rubedeniile noastre. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și umanist de care au dat dovadă frații noștri de peste mări și țări, el va rămâne veșnic nealterat în memoria poporului român, ca un simbol măreț al iubirii altruiste, dincolo de apartenența confesională. Bunul Dumnezeu să aibă în vedere faptele lor creștinești și să le aprecieze ca atare. Amin! Retrași în camera noastră, am început prin a descoperi frumusețea ambalajului, mirosul amețitor și gustul miraculos al ciocolatei. Ca într-un ritual cu profunde conotații cristice, frângeam câte o bucățică de ciocolată și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
șuncă, pâine și apă minerală. Atât am reușit și noi să vă aducem. Stăteam toți în jurul mamei, în timp ce din ochii ei curgeau lacrimi de mulțumire și de bucurie. Sabina, Sandule, dragii mei prieteni, Dumnezeu să vă răsplătească pentru ajutorul vostru creștinesc. Un al doilea fluierat scurt și energic a întrerupt dialogul dintre cele două prietene. Neamțul era deja la ușă, împingând-o pe role spre sistemul de închidere. Copii, să ascultați de mama voastră, ați auzit? Vă iubesc pe toți. Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
care se învârteau amețitor. Dragii mei copii, noi am învățat împreună cele zece porunci. Le-ați memorat? Bravo! Ați putea, totuși, face o selecție oprindu-vă asupra a două pe care le considerați mai pline și mai bogate în îndemnuri creștinești? Ia gândiți-vă, care ar putea fi acestea? Mama, eu cred că răspunsul la întrebarea ta este următorul: Să-L iubești pe Dumnezeu din toată inima ta, iar pe aproapele tău ca pe tine însuți. Foarte bine, Mirciucă, ești un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
între oameni... Oare, în realitate, așa este? Germanii, în marea lor majoritate sunt creștini catolici. Și cei din cultele reformate, precum luterani, calvini, baptiști, adventiști etc., tot creștini se cheamă că sunt. Nu? Și atunci?? Mă cutremur de câtă "dragoste creștinească" au dat dovadă nemții în cele două războaie mondiale. Dar rușii?? Nemții sunt catolici, dar rușii sunt ortodocși! Și?? Care au fost actele "creștinești" ale rușilor? Deportări, lagăre, gulaguri, Siberia. Iar teutonii creștini care-și trâmbițau cu nerușinare noblețea divină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
adventiști etc., tot creștini se cheamă că sunt. Nu? Și atunci?? Mă cutremur de câtă "dragoste creștinească" au dat dovadă nemții în cele două războaie mondiale. Dar rușii?? Nemții sunt catolici, dar rușii sunt ortodocși! Și?? Care au fost actele "creștinești" ale rușilor? Deportări, lagăre, gulaguri, Siberia. Iar teutonii creștini care-și trâmbițau cu nerușinare noblețea divină a "sângelui albastru" și-au manifestat iubirea față de aproapele lor prin aplicarea "soluției finale",a gazării și a "rotisoarelor" de carne umană. Observați ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
nasc într-o casă cu bibliotecă, sobă cu lemne, pian, ceainic dătător de veșnice arome și podul cu multe cufere cu vechituri, cu poze fumurii trimise de pe front de diverșii soldați, rude de familie, care au luptat pentru România... Iubirea creștinească e cea mai puternică formă de iubire care triumfă după clocotul vieții, și trebuie să fim fericiți dacă după o viață de decepții ne înnobilăm în iubire creștină și nu scădem în capacitatea de a iubi profund și onest. Cea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Tema iubirii dintre bărbat și femeie nu-mi mai spune azi nimic. Ea poate fi doar un pretext literar pentru o carte bună... Iubesc ceea ce a mai rămas din familie, față de care am respect și sentimentul devotat al datoriei. Iubirea creștinească e cea mai puternică formă de iubire care triumfă după clocotul vieții, și trebuie să fim fericiți dacă după o viață de decepții ne înnobilăm în iubire creștină și nu scădem în capacitatea de a iubi profund și onest. Mi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pastorale, corespondențe din teritoriu, știri mărunte, Mulțumiri publice, Din public, poșta redacției etc. De la știri mărunte aflau cititorii vestea din revista religioasă bucureșteană Amvonul că în Capitală „s-a înființat și constituit o societate pentru patronajul condamnaților, al cărei scop creștinesc, întemeiat pe cuvintele Mântuitorului: „Veniți binecuvântații părintelui ceresc căci am fost în temniță și m-ați cercetat” este de a face ca și condamnații să fie redați societății oamenilor cinstiți, după ce vor ieși din închisoare. Societatea își va îndrepta privirile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
aprilie 1922. Redacția și administrația: profesorul N. Cotos, str. Flondor nr.45 Cernăuți. Primele trei numere - unul în aprilie și două în mai - sunt „numere de probă trimise gratuit, și în ele semnează nume prestigioase: C. Morariu „Ce este pacea creștinească”, C.M. Ionescu (Rugăciunea zilnică), N. Cotos (Dați Cezarului), Dim. Dan (Un autor român - bucovinean din anul 1826), A. Tăutu (Îngrijirea vieții trupești), preot I. Doliscinschi, P. Jitariu (Autoritatea morală a preotului) I. Zugravu (Cugetările la patimile lui Hristos ale Sfântului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]