1,251 matches
-
indiferent. Un moment mai târziu, pică o altă pietricică. Și apoi a treia. Mi-am ridicat ochii. Un cap, încadrat de două palme în care se sprijinea, se uita la mine de pe creasta de deasupra. Câțiva zulufi de păr castaniu, creț, suflați de vânt, coborau și ei pe marginea stâncii. Doi ochi căprui luminoși mă priveau miop, pe jumătate surâzători, pe jumătate speriați. — Lizzie! Lizzie se propti pe muchea ascuțită a stâncii, își lăsă în jos un picior bronzat, deja zgâriat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cinsti cu prezența sa un bal particular: după ani de străduință, Grigore Suțu obținuse această înaltă favoare. Cu câteva zile înaintea balului, Regele a aflat însă că la balurile lui Suțu, canișul casei, o spurcăciune de dulău alb cu părul creț, apărea în mijlocul saloanelor purtând în spinare un coș cu flori și alte obiecte de cotilion. Or, pe cățel îl chema Cărluță, și toată lumea îi da cu Cărluță în sus și cu Cărluță în jos - și atât a fost de ajuns
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
mic) - Gavia arctică - Cufundarul polar - Gavia immer - Cufundarul mare - Gavia adamsii - Cufundarul cu cioc alb Podicipedidae - Podiceps grisegena - Corcodelul cu gât roșu - Podiceps auritus - Corcodelul urechiat (Corcodelul de iarnă) Pelecanidae - Pelecanus onocrotalus - Pelicanul comun (Marele pelican alb) - Pelecanus crispus - Pelicanul creț (Pelicanul dalmatic) Phalacrocoracidae - Phalacrocorax pygmaeus - Cormoranul mic - Phalacrocorax nigrocularis - Cormoranul de Socotra Ardeidae - Egretta vinaceigula - Egreta cenușie - Ardea purpurea - Stârcul roșu - Casmerodius albuș - Egreta mare - Ardeola idae - Stârcul de Madagascar - Ardeola rufiventris - Stârcul cu burtă roșcata - Ixobrychus minutus - Stârcul mic
ACORD din 16 iunie 1995 privind conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128567_a_129896]
-
de Madagascar - Ardeola rufiventris - Stârcul cu burtă roșcata - Ixobrychus minutus - Stârcul mic - Ixobrychus sturmii - Stârcul lui Sturm - Botaurus stellaris - Stârcul mare (Buhaiul de baltă) Ciconiidae - Mycteria ibis - Barza cu ciocul galben - Ciconia nigra - Barza neagră - Ciconia episcopus - Barza cu gâtul creț - Ciconia ciconia - Barza albă Threskiornithidae - Plegadis falcinellus - Țigănușul - Geronticus eremita - Ibisul chel - Threskiornis aethiopicus - Ibisul sacru - Platalea leucorodia - Lopătarul eurasian - Platalea albă - Lopătarul african Phoenicopteridae - Phoenicopterus ruber - Flamingul mare roșu - Phoenicopterus minor - Flamingul mic Anatidae - Dendrocygna bicolor - Rata de copac
ACORD din 16 iunie 1995 privind conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128567_a_129896]
-
Delfin cu boț gros) - Phocoena phocoena (Marsuin, Porc de mare) PĂSĂRI GAVIIFORMES Gavidae - Gavia stellata (Fundac mic) - Gavia arctică (Fundac polar, Cufundac) - Gavia immer (Cufundac mare) PELECANIFORMES Phalacrocoracidae - Phalacrocorax pygmaeus (Cormoran mic) Pelecanidae - *Pelecanus onocrotalus (Pelican comun) - Pelecanus crispus (Pelican creț) CICONIFORMES Ardeidae - Botaurus stellaris (Bou de baltă, Buhai de baltă) - Ixobrychus minutus (Stârc pitic) - Nycticorax nycticorax (Stârc de noapte) - Ardeola ralloides (Stare galben) - Bubulcus ibis (Stârc de cireada) - Egretta garzetta (Egreta mică) - Egretta albă (Egreta mare) - Ardea purpurea (Stârc roșu
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
Își spun „Hristos a înviat!” 104 ¾ ZIUA COPILULUI Sfredeluș de Demostene Botez Sfredeluș, e-un băiețel, Mare. Și cu două uși Că și ține, mititel. Vrea s-adune multă lâna, Are nasul mic, turtit, Ca să-și facă toți mănuși. Părul creț și ciufulit Au o capră, cinci oițe, Ochii vii de veverița Și-un berbec pe rotite. Și pe obraz o alunița. Iar de pază, un dulău El nu-i singur niciodată; Nemaipomenit de rău. Împrejurul lui stau roată, Dar când
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cucoană de la Paris, soția lui Coty, marele negustor de parfumuri și proprietar al ziarului „Le Figaroʺ, născută Cotnăreanu, originară de pe la Hârlău... Până la urmă, am obosit amândoi și am mers la culcare, după ce i-am sărutat mâna cu miros de mentă creață. Alegea frunze pentru uscat. Cum nu puteam adormi de necaz, târziu, după miezul nopții, un glas de primadonă, emițând acute d e crista l și triluri de înaltă școală în grădina marii Hariclea, m-a ținut cu răsuflarea retezată. întreaga
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
camaradă în timpul studenției trăiește prin portret:”era subțite, sprintenă, armonioasă ca o veveriță, cu ochi subțiri, șireți, cu nasul în vânt, cu gura poate cam mare dar transfigurată de atîtea râsete, cu un păr imens, castaniu, cu nuanțe roșiatice, ușor creț, încovoind capul.” De Desirée îl leagă o prietenie ciudată:” ne întâlneam din întâmplare, ne înțelegeam admirabil dar ne despărțeam fără să știm pentru cât timp.” În copilărie, colegul de bancă nu are curajul să corecteze lucrarea de control a vecinei
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
pricina, ci emoția și tulburarea în fața ACELUI parfum. Încercă să-și amintească ceva asemănător, dar trebui să renunțe. ACEL parfum avea prospețime; dar nu prospețimea lămîielor și portocalelor, nici a mirtului sau a frunzei de scorțișoară, nici aceea de izmă creață, mesteacăn, camfor sau ace de molid, nici prospețimea ploii de mai, a vîntului geros sau a apei de izvor... și avea în același timp căldură; dar nu ca pergamuta, chiparosul sau moscul, nu ca iasomia și narcisa, nici ca lemnul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de gheață”, „liniștit” sau cu „aer tare”), vine, „ca o veste” (rea) cel de iarnă. Obsedat de felul cum arată, Bacovia urăște frigul pentru că, adesea, el îl învinețește, îl urîțește: „Un frig violet [adică matinal - n. m.], și fața e creață” („Plumb de iarnă”). Omul înfrigurat e mai mic, îngrămădit, stîngaci, nu o dată caraghios. Frigul e o constrîngere care te obligă să iei act cu neplăcere de propria persoană: „-O, cum omul a devenit concret...” Consecințele sale morale sînt mai dureroase
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și toate spurcăciunile și lăturile pariziene, Înscenate de industria teatrală franceză, apoi traduse ori localizate În românește de oameni ce nu se pricep...” Nici jocul acestor producții nu este Însă „cumsecade”. „Un rege... ghebos, urât, bătrân, șiret, buhav, roșu și creț” este jucat „de un băiețandru Înalt, frumușel, spițelat... cu barba neagră...” (5) Artistele au numai trei rochii și le Îmbracă „În orice rol din fie orice piesă”. Nu există nici un criteriu În privința distribuirii rolurilor. „Părinții sunt mai tineri ca copiii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fabrică, doamna, învățătoare; familia Avram - domnul, inginer-șef la fabrică, doamna, învățătoare; Nelu Munteanu - învățător - profesor de sport - mai întâi la asociația sportivă din Frasin, apoi la școală. Nelu Munteanu, un tip nu prea înalt, roșcovan cu părul roș și creț, un tânăr foarte îngrijit, care-și făcea manichiura la salon și despre care noi, la vremea aceea, credeam că se vopsește și-și face permanent; dar ne era drag tuturor celor din sat și ne este drag și acum. O
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
un cuvânt, înălțător. Domnișoara doctor Clara Lerner și-a făcut și ea stagiul la Frasin, după care a devenit un chirurg bun la spitalul din Suceava. Era o tânără evreică frumoasă, mignonă, cu o fețișoară rotundă și cu păr negru, creț. Pe lângă aspectul fizic plăcut avea și un suflet pe măsură, la fel ca toți cei care au trecut ori s au stabilit la Frasin. Doamna Stigleț, doamna Maricica Țugui, doamna Anișoara Ciofu, surori medicale, căsătorite în Frasin, sunt tot atâtea
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
propoziție ("Pe polița din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de cașcaval." Emil Gârleanu, Când stăpânul nu-i acasă; în această categorie de exemple se încadrează și enumerația: "O văz limpede, așa cum era. Naltă, uscățivă, cu părul alb și creț, cu ochii căprui, cu gura strânsă și cu buza de sus crestată în dinți de pieptene, de la nas în jos." Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) sau în frază: "și ăști doi meri înfrunzesc, înfloresc, se scutură și mere nu fac." (Barbu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pe mână, că cerul de i s-ar fi deschis nu s-ar fi minunat mai mult." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Neghiniță) Apoziția propoziția apozitivă Indicați apozițiile din textele de mai jos, precizând termenul lor regent: (a) "Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) (b) "Acolo, sus, e păzit și de dușmănia
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândește. La ce se gândește? La nimic. Înnumără florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar înnumără florile scuturate de adiere. Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori. Cine trânti poarta? Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
S-ar putea să iasă din această lungă copilărie, alăturându-se firesc societății europene, mergând pur și simplu pe picioarele proprii. Octombrie 2006 Emblema iraționalului O amintire de acum câteva bune decenii: un grup de țigănci tinere, în fustele lor crețe, viu colorate, în roșu, galben, verde, cu mersul lor suplu, grațios, iute, de sălbăticiuni, cu bănuții din cozi și vorba lor ascuțită, fiecare cu un fel de traistă prinsă de gât în care atârna un baloțel lunguieț, înfășurat în cârpe
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
arcul, cartea, părul, Toate-l au pe ,,r’’ în ele; Chiar și pasărea măiastră, Care zboară către stele Și-o privim de la fereastră. De rochiță-i prins în față, Roz de-o fi sau de-i albastră; Floarea roșie și creață Poartă ,,r’’; și floarea-n glastră. Nu e greu, de iei aminte! Poți ușor să afli dacă ,,R’’ apare în cuvinte. Câți de ,,r’’ pe-aici se joacă? Să vă spun ce am visat? -Tot cu lacrimi am stropit! Săniuța
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
de gestă au un refren scurt și sălbatic, aoi, care punctează cupletele. Cel al baladelor românești este mai grațios: îl înflorează poemul. Se simte că această poezie este a unui popor de agricultori și păstori îndrăgostiți de flori: "Foicică izmă creață [...], Numai unul are greață, Voinicel bălai la față [...]. Foicică vinețea [...], La icoane se-nchina [...]. Foaie verde peliniță, Sus pe verdea moviliță Voinicelul se urca." "Foicică viorea [...], Drept la taică-su mergea [...] Foaie verde de trifoi, Trece anul, trecu-mi doi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
cel din urmă mod.“ Citesc deci, când și când, Bacovia. Mă gândesc cum a rezistat, cum a reușit (e incredibil!) să poată scrie. *** „Și iar... aceeași oră de dimineață... / Pe toate mocnind același secret/ Un frig violet și fața e creață -/O, cum omul a devenit concret... „Mă simt tot mai concret! Și ca să nu-mi dezmint lecturile, mi-a apărut și-o eczemă pe față! „Pudrat pe-o eczemă ce fața mi-o sapă...” , trebuie să circul pe stradă rușinat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
combinații tort și in sau tort și bumbac avea motive florale cu negru și roșu și uneori și cu albastru. La gât era încheiată cu nasturi mici din sticlă. Ițarii erau lungi și strâmți și de aceea făceau foarte mulți creți. Erau încinși cu același brâu roșu. Pentru colorat se foloseau culori vegetale și, mai târziu culori chimice cumpărate de la Darabani sau de la Dorohoi. Hainele din suman erau purtate și-n zilele de lucru și-n cele de sărbătoare. Erau cusute
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cană de apă, lăsăm să fiarbă puțin, apoi adăugăm smântâna, usturoiul tocat și ouăle fierte tăiate în două, iar la final decorăm cu verdeață. OMLETA CU CIUPERCI Patru ouă, 100 gr. de ciuperci, sare, piper. Se servește cu salată verde creață cu ulei de măsline, sare, piper și oțet cidru. Ca decor, patru felii de cruton de pâine prăjită. Batem ouăle spumă, adăugând sarea, piperul, ciupercile, o prăjim pe ambele părți, o rulăm și servim pe platou cu salata și crutoanele
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
țin câteva minute în apă cu sare de lămâie, ca să nu-și schimbe culoarea, apoi se scurg de zeamă și se amestecă cu maioneză. După ce s-a dat gustul, se așează pe mijlocul farfuriei peste două frunze de salată verde creață și două frunze de andive. Se decorează cu floricele din roșii mici, apoi se servește ca garnitură la fripturi, rulade și terină din ficat de gâscă. SALATĂ DE ȚELINĂ ȘI MERE O țelină, 2 mere, o lingură de ulei, sare
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
o pastă omogenă cu care umplem ardeii. Ardeii umpluți se dau prin făină de grâu, apoi prin ou bătut și prin pesmet, după care se prăjesc ca șnițelele. Se servesc cu smântână pe deasupra. VĂRZĂRI COAPTE Doisprezece - paisprezece frunze de varză creață, 500 gr. de lapte acru, un vârf de cuțit de bicarbonat, drojdie cât o nucă, trei ouă, 600 gr. de făină de porumb, o legătură de ceapă verde tocată, o legătură de mărar tocat fin, 500 gr. de brânză frământată
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
teacă, tenul lui are o strălucire aurie, pielea lui e atât de fină încât nici praful nu se poate depune pe ea, fiecare fir de păr de pe pielea lui crește dintr-un singur por, părul de pe pielea lui este negrualbăstrui, creț și îndreptat spre dreapta, membrele sale sunt drepte ca cele ale unui zeu, există șapte suprafețe convexe pe suprafața corpului său patru îndărătul membrelor, două îndărătul umerilor și una în spatele trunchiului, toracele său este ca acela al unui leu, ridul
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]