13,465 matches
-
nu văzu aripă de pasăre în bezna codului acela și inima i se strânse ca o gheară în piept. În inima codrului se trezi deodată în fața unei căsuțe de lemn. O rază de soare firavă aluneca de-a lungul unei crengi drept pe acoperișul ascuțit și de acolo pe fereastra rotundă, deschisă larg. Rățoiul de apropie de fereastră și privi înăuntru. Mare îi fu bucuria când îl văzu pe împăratul păsărilor, dormind în patul de sub fereastră. Se grăbi să intre și
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
voi mușca și din "merele" tale într-o zi!" - ea roșea până-n albul ochilor iar sânii obraznici împungeau iia înflorată pecetluind astfel acceptarea provocării. Se opri oftând privind cerul. Parcă și el îmbătrânise... Lumina lăptoasă a toamnei se cernea printre crengile goale ale copacilor ce străjuiau aleea ca niște soldați credincioși. -Hai tataie, nu sta-n drum! Mișcă-te! Te caută moartea acasă și tu umbli haihui! - M-o căuta, taică, m-o căuta... Numai că vezi tu, a rătăcit drumul
LA RĂSCRUCE DE VIEȚI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382296_a_383625]
-
un terțet și un cvintet). Cultivat îndeosebi în poezia medievală franceză, redescoperit și reluat în poezia modernă, rondelul a fost reprezentat în toate literaturile.” (C. Fierăscu, Gh. Ghiță: ,,Mic dicționar îndrumător în terminologia literară”, ediție revăzută și adăugită, Ed. Ion Creangă, București, 1979) Prin volumul ,,Poema rondelurilor”, Al. Macedonski rămâne maestrul neîntrecut al acestui gen fix, în literatura română. Iată cum sună ,,Rondelul apei din ograda japonezului”, din volumul menționat: ,,Apei lui de prin ogradă,/ Prea domol curgând la vale,/ Bolovani
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
holocaustului (nu cel roșu, promovat de politrucii alogeni veniți după trădarea de la 23 august 1944). Mai treceți pe la școală, domnule profesor. Veți avea surpriza să vedeți în aceeași cameră - nu clasă -, școlari din ani diferiți, ca în povestirile lui Ion Creangă. Unde și când ați profesat, domnule profesor octogenar, cred că de la lecția asta ați lipsit... dar, nu-i nimic grav. Nimeni nu-i perfect! Tudor Petcu: „Toate schimbările care au avut loc în Europa de Est și Centrală la sfârșitul anului 1989
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
a fost cu brutalitate smulsă în momentele de grea cumpănă ale istoriei noastre milenare... Dintre surprinzătoarele și emoționantele întâmplări petrecute aici, în Toronto, unde viețuiește, muncește și scrie de mai mulți ani, autorul ne înfățișează întâlnirea cu ”bunelul” basarabean Ovidiu Creangă, evadat mai demult din București în Canada, membru al cenaclului literar al revistei ”Observatorul”, editată de experimentatul gazetar și editorialis/eseist Dumitru Puiu Popescu. Hm...Și eu sunt basarabean, dragul meu, din comuna Vărzărești, județul Lăpușna - consemnează autorul în evocarea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93222_a_94514]
-
petrecute pe plaiul natal din România Mică, fie în rolul de epigramist. Umorul îl însoțește pretutindeni, chiar și atunci când povestește despre adevăruri triste, dureroase, cum se întîmplă și în ultima sa carte ”Cu și fără securiști”... La rândul său, ”bunelul” Creangă mărturisește:”O bună perioadă, bunul și harnicul meu prieten a locuit în ”bojdeuca” mea din Toronto, fapt devenit legendar, așa cum a fost și prietenia dintre Eminescu și Ion Creangă, pe care poetul îl vizita acolo, în Dealul Țicăului (...) De fapt
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93222_a_94514]
-
ultima sa carte ”Cu și fără securiști”... La rândul său, ”bunelul” Creangă mărturisește:”O bună perioadă, bunul și harnicul meu prieten a locuit în ”bojdeuca” mea din Toronto, fapt devenit legendar, așa cum a fost și prietenia dintre Eminescu și Ion Creangă, pe care poetul îl vizita acolo, în Dealul Țicăului (...) De fapt, eu, bunelul Ovidiu Creangă, sunt prin scrisul și strădaniile mele, un vajnic continuator al celui care ne-a dat ca zestre spirituală minunatele ”Amintiri din copilărie”. Așadar: bojdeucă am
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93222_a_94514]
-
perioadă, bunul și harnicul meu prieten a locuit în ”bojdeuca” mea din Toronto, fapt devenit legendar, așa cum a fost și prietenia dintre Eminescu și Ion Creangă, pe care poetul îl vizita acolo, în Dealul Țicăului (...) De fapt, eu, bunelul Ovidiu Creangă, sunt prin scrisul și strădaniile mele, un vajnic continuator al celui care ne-a dat ca zestre spirituală minunatele ”Amintiri din copilărie”. Așadar: bojdeucă am, cărți publicate am, prieten-poet am, așa că totul este ca în celmai frumoase întâmplări ale vieții
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93222_a_94514]
-
redacție după ce voi considera că manuscrisul e bun de tipar. Pe domnul Daniel Cristea Enache aș dori să-l rog să citească manuscrisul meu și să-l recomande la Humanitas sau Polirom. Revista Convorbiri literare l-a publicat pe Ion Creangă, poate că eu voi merita să fiu publicat și susținut de România literară." Provocarea, spuneți în încheierea scrisorii, rodește, rodește, și tocmai din această cauză, cu ochii deschiți ați început să visați și urât și frumos, și mai mult urât
Actualitatea by Monica Patriche () [Corola-journal/Journalistic/8222_a_9547]
-
fac / cum aș fi vrut să fie // ba îi adaug niște lanțuri de munți / veșnic verzi / care cresc în afară / și împrejurul lor / tot verde - o cîmpie - / iar deasupra ei / lăcrimînd o vioară // păduri seculare / mănunchi de rîuri / ca niște crengi retezate // orașe străvechi / colier de cetăți // și cine știe cîte mii de sate? (...) încă n-am reușit să desenez / conturul Patriei / exact precum este / nici cum ar trebui să fie // în sufletul fiecăruia din noi / se răzvrătește o altă geografie
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
țări / că e mult prea mic și slab / pentru-asemenea-ncercări // cum să-mpart, Doamne, strămoșii / și copiii ce îi am, / cum să-mpart o țară-n trei / și în două-același neam? // cum să-mpart, Doamne, Moldova / și prea dulcea Bucovină, / lăsînd crengile deoparte / de străbuna lor tulpină? (...) și-apoi nici nu vreau, Stăpîne, / să mă-mpart în două părți, / răstignit pot fi chiar mîine / numai nu pe două hărți // numai nu pe două hărți!" ( Spovedanie). Poetul, structural neadaptat, herald al neîmplinirii, captează
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
brigand și delicatețe de profesor de pian. Nu de mult, Ion Simuț a publicat un volum - Competiția ficțiunilor. Investigații de critică literară, Oradea, Biblioteca Revistei Familia, 2007 - cuprinzând texte ale câtorva dintre tinerii care gravitează în jurul lui: Grațian Cormoș, Alin Creangă, Georgiana Epureanu, Zoica Ghițan, Marius Miheț, Dana Pușcașiu, Ioana Revnic. Nu sunt toți (lipsește cel puțin Andrei Simuț, fiul profesorului!), dar sunt aproape toți, astfel încât ne putem face o idee despre ceea ce s-ar putea numi "Școala de critică a
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
cu modestie și franchețe raporturile sale cu cei șapte (magnifici): "Cei șapte alcătuiesc un grup de cercetare în jurul catedrei de literatură română contemporană de la Facultatea de Litere din Oradea, unde eu sunt profesor. Patru dintre ei aparțin școlii orădene (Alin Creangă, Marius Miheț, Dana Pușcașiu, Ioana Revnic) și mi-au fost studenți, ceilalți aparțin școlii clujene (Grațian Cormoș, Georgiana Epureanu, Zoica Ghițan). Toți șapte sunt doctoranzi: șase sub îndrumarea mea, unul singur (Marius Miheț) sub îndrumarea unui profesor din alt centru
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
fiind vorba despre descrierea sunetelor, a mișcărilor și a imaginilor din jur. Atenția naratorului cade când pe planul apropiat când pe planul îndepărtat (decorul), tonul liric fiind mai mereu întrerupt de prozaic, seriosul și ludicul alternând în funcție de prestidigitația auctorială." Alin Creangă, rafinat comentator de literatură, ar putea fi cândva un Paul Zarifopol al timpului nostru. Un subiect insolit și dificil, a cărui tratare pretinde recunoașterea unor pattern-uri artistice complexe, și anume Reprezentări ale teatralității în romanul românesc din perioada 1945-2000
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
spus exact ce trebuia spus: "Ai făcut din mine personaj de roman". Putem conta pe această judecată, rostită cu inima strînsă, deoarece era o femeie care citea enorm și cu ea puteai vorbi despre Caragiale, despre poeziile lui Eminescu, despre Creangă, toate acestea - și altele - îi erau foarte familiare. Cu un gust sigur și cu o remarcabilă capacitate de prizare a esențialului, calități rare chiar la criticii profesioniști, a decis că nu e vorba de o simplă dezvăluire a unui secret
Omenescul și literatura by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8242_a_9567]
-
vedere literar, "inspirația istorică, folclorică și social-umanitară", dincolo de care nu merită reținut nimic altceva. Mersul înainte al literaturii române este asigurat de apariția realismului critic, căruia Emil Boldan îi subsumează a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Eminescu, Caragiale, Creangă, Slavici sunt desprinși, printr-o manipulare stângistă evidentă, de "caracterul reacționar al politicii junimiste, ascuns sub paravanul așa-zisului apolitism" (p. 102), și puși sub semnul realismului critic. Gherea, "critic de formație marxistă", și direcția revistei "Contemporanul", factori de progres
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
Filimon. Elemente de realism critic sunt identificate și la scriitorii pașoptiști, continuați în această direcție de clasici, dislocați astfel din gruparea junimistă. Este cea mai importantă intervenție de rescriere a istoriei literaturii române, repudiind junimismul și incluzându-i pe Eminescu, Creangă, Caragiale și Slavici, separați de Maiorescu, în tradiția realismului critic, a cărui "sarcină estetică fundamentală era să submineze încrederea în valabilitatea capitalismului, să denunțe racilele acestuia, să-l facă odios în ochii mulțimilor asuprite" (p. 104). Baza operei eminesciene o
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
desăvârșit, istoricul literar invocând toate clișeele posibile: "fruntaș printre scriitori", ilustrator al concepției marxist-leniniste, opera lui este o "impresionantă oglindire a luptei poporului pentru dreptate socială și libertate", "cântăreț neîntrecut al naturii patriei sale și cel mai mare povestitor după Creangă", "scriitor-cetățean strălucit" etc. (p. 113). Rebreanu este apreciat îndeosebi pentru romanul Răscoala, considerat "un maestru în romanul social rural prin Ion", dar taxat sever pentru "alunecările naturaliste" din Adam și Eva sau Jar, ca și pentru "ideile reacționare pe care
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
ceilalți doi corespondenți, studenți pe atunci (istoricul literar Ilie Rad, care semna la început cu pseudonimul Ilie Radu - Nandra și poetul Viorel Mureșan) la o oră de gramatică generativă (despre care Ilie Rad spune că așa ceva trebuie să fi îndurat Creangă și colegul său Trăznea cu Gramatica lui Măcărescu la Școala de cateheți din Fălticeni), și cu gesturile sale memorabile-spectaculoase, îl prezintă în aulă pe Viorel Mureșan colegilor săi ca pe un viitor mare poet. Ilie Rad îl invitase pe autorul
Geo Bogza și tinerii scriitori ardeleni by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8290_a_9615]
-
1973, a fost un grup de liceeni care cântau un soi de folk pe versuri eminesciene (remember Glossa), un subgen muzical pe care l-au tot complicat vreun an, până să edifice prima (și singura oficială până în prezent) operă folk „Creanga de cireș”. Atunci au ieșit în față nu numai Ilie, ci și violoncelistul Adrian Daminescu, și frații Erlend (chitară) și Dietrich (bas) Krauser, și claviaturistul Doru Apreotesei, și textierul (literat) Marian Odangiu, și actorul Florin Călinescu... Cu numeroase premii la
PRO MUSICA, din nou pentru muzic? by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/83150_a_84475]
-
Pînă cînd, nu mai știu ce căutînd, îmi sare în ochi un titlu: Mochetiera de la Florența, de V. Alecsandri. Voind să aflu ce s-a ales de fosta buchetieră, citesc tot referatul (despre romantism), de pe www.preferatele.com. Vorba lui Creangă, prăpădenie! Introducerea: "romantismul este al doilea mare curent și are o arie de extindere mult mai mare, el cuprinzînd pe lîngă Europa, și America și Asia." Chiar dacă se presupune că autorul anonim (sic!) face referire la clasicism, gradul comparativ are
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
specii și a tipăriturilor aferente suferind de "cloroză congenitală". Autorul "Istoriei..." nu pregetă să dea totodată și rețeta cărților reușite pe adresa copiilor și adolescenților: sentiment, melodramă, aventură ("Singur pe lume", "Pinocchio", "Dumbrava minunată"), umor, bufonade, fantezie, feeric, fabulos, legendar (Creangă, Eminescu, Ispirescu). Oare această rețetă nu convine și cărților pentru maturi? Noi, cei mai vârstnici, nu citim oare cu aceeași emoție și uimire a copilului, "Făt Frumos din lacrimă" sau"Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte". Așa că ne punem
De la Ghilgameș la Harry Potter by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8634_a_9959]
-
ai unor astfel de venerabile texte, personajele din O șezătoare la țară - chiar dacă sunt specifice Valahiei din secolul al XIX-lea, chiar dacă sunt arendași, negustori greci, țărani bănuitori, lăutari, țigani etc., rămîn prototipuri ale umanității eterne. Precursorul involuntar al lui Creangă și Sadoveanu a rămas multă vreme în umbră, după cum în umbră a rămas și alt aspect al operei lui: este vorba de caracterul documentar excepțional al textelor lui Anton Pann. Bazată pe fond ancestral, poezia sa nu se mișcă mai
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
bandă și recitator - text de N. Stănescu, dedicată lui Doru Roman), Gabriel Mălăncioiu și Doina Rotaru. Pauza dintre ansambluri a fost dedicată lansării volumului Dimensiunea sonoră a existenței în proza literară a lui Mihai Eminescu și în scrierile lui Ion Creangă a muzicologului Carmen Stoianov, editată de Editura Eurostampa cu ocazia SIMN la Timișoara. Ansamblul de percuție Splash a Colegiului Național de Artă Ion Vidu (Daniel Cuibaru Jumugă, Amelia Trifoi, Paula Romitan, Bogdan Blescun), condus de prof. Alina Jumugă Cuibaru a
SIMN LA TIMIȘOARA by Veronica Laura DEMENESCU , () [Corola-journal/Journalistic/84001_a_85326]
-
lucrării (O paranteză contextuală) - considerațiile criticului în legătură cu împrejurările care au determinat receptarea târzie a scriitorului, în ciuda valorii sale și a deschiderii către gustul publicului instruit și iubitor de literatură al vremii (același care gusta din plin proza lui Odobescu și Creangă), de natură să-i asigure succesul și recunoașterea încă din timpul vieții. Născut în epoca pașoptistă, C. Hogaș a început să publice abia către vârsta de 40 de ani, prin reviste obscure de provincie (de pildă, în revista "Asachi" din
Actualitatea unui "scriitor uitat" by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8406_a_9731]