4,763 matches
-
dăm huța” sau ritualul spălatului pe dinți cu cărbunele scârțâitor din vreo vatră stinsă, care ne făcea gingiile negre, ca la vampiri. La paisprezece ani, după admiterea la liceu, vegheată de sora mea mai mare, am promovat întâia ascensiune pe crestele lor extreme (Negoiu și Modoveanu). A fost ca o revelație! Atunci am înțeles tâlcul răspunsului lui Sir Edmund Hillary la întrebarea „De ce se încăpățânează omul să escaladeze Everestul?”. „Pentru că există”, firește, cum de nu mă gândisem deja? Simțeam și eu
MUNŢII FĂGĂRAŞ, PENTRU CĂ EXISTĂ !* de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354439_a_355768]
-
finalizate cu recuperarea rămășițelor câte unui turist neatent, rătăcit prin Custura Sărății. Venea retur la cabană, într-un sac de plastic. Una peste alta, cu toții ne purtam la munte neobișnuit de responsabili. Dacă la Sibiu eram doar simpli elevi, pe crestele Făgărașilor deveneam maturi. Învățam cât de importantă e planificarea în viață, ne disciplinam, ne propuneam țeluri realiste, decideam ce anume din bagaj era cu adevărat obligatoriu, luam aminte la semnalele meteorologice, respectam forțele naturii și plasam prioritățile personale în planul
MUNŢII FĂGĂRAŞ, PENTRU CĂ EXISTĂ !* de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354439_a_355768]
-
despre instinctele adormite în noi. Ne vorbea pe un ton scăzut, de parcă s-ar fi temut să nu trezească spiritele munților. Recunosc că nici că se putea să-și aleagă culise mai adecvate decât circul glaciar, cu umbrele misterioase ale crestelor înconjurătoare, reflectându-se în limpedele ochi al lacului de munte. Acolo sus, în cercul nostru de „șamani” îmbujorați, cu ochii sclipicioși și trupurile bântuite de dulcea oboseală de după ascensiunea pe cărări ințiatice, eram cu toții incredibil de excitați. Mi s-a
MUNŢII FĂGĂRAŞ, PENTRU CĂ EXISTĂ !* de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354439_a_355768]
-
poate face un popas la restaurant, dar și o plimbare pe poteca turistică până aproape de cascadă. De undeva de sus, de pe stânci, un puhoi de apă se revarsă în gol, creând în jur o zarva asurzitoare ce se înalță către crestele ce plutesc printre norii de ceață. Curentul de aer format de deplasarea masei de apă în gol, rostogolirea acesteia pe stânci, precum și stropii purtați de curent, te revigorează cu noi energii. Este un spectacol fascinant oferit de mama natură pe
NALBITORU ION --TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE (THE TRANSFĂGĂRĂŞAN NATIONAL ROAD AND ITS SPLENDOURS) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354460_a_355789]
-
de toate națiile fac fotografii, filmează, admira hăul ce se deschide pe partea nordică cu șerpuirea șoselei printre stânci și palele de ceață ce se cațără pe abrupți ca niște adevărați alpiniști. Pe partea de răsărit lacul este străjuit de crestele sterpe ale masivului muntos. Aici este un hotel, dar și un restaurant mai aparte care pătrunde în apele lacului că o lacustra. Prin apele limpezi cu nuanțe verzui se zbenguie păstrăvul indigen. Aici, la hotarul dintre crestele dominante ale munților
NALBITORU ION --TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE (THE TRANSFĂGĂRĂŞAN NATIONAL ROAD AND ITS SPLENDOURS) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354460_a_355789]
-
este străjuit de crestele sterpe ale masivului muntos. Aici este un hotel, dar și un restaurant mai aparte care pătrunde în apele lacului că o lacustra. Prin apele limpezi cu nuanțe verzui se zbenguie păstrăvul indigen. Aici, la hotarul dintre crestele dominante ale munților și albastrul infinit al cerului, adesea vremea devine capricioasa și rafalele vântului, vuietul sau, urletul văii, ecoul tunetelor, fulgerele ce se preling ca niște șerpi luminoși pe stânci, nori fioroși ce revarsă ploi torențiale vară sau viscole
NALBITORU ION --TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE (THE TRANSFĂGĂRĂŞAN NATIONAL ROAD AND ITS SPLENDOURS) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354460_a_355789]
-
Gheață și o biserică din blocuri de gheață din lacul Bâlea... De la Bâlea Lac se trece din Ardeal, pe sub muchia muntelui printr-un tunel, în partea cealaltă către Argeș. Și aici ești întâmpinat de vârfurile pleșuve și conturul dantelat al crestelor. Masivul Făgăraș este cel mai mare din țară și cu vârfurile cele mai înalte, Moldoveanu (2544 m) și Negoiu (2535 m), dominând ținuturile dintre cele două principate, Transilvania și vechiul regat, Țara Românească. În depărtare piscurile munților se înalță deasupra
NALBITORU ION --TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE (THE TRANSFĂGĂRĂŞAN NATIONAL ROAD AND ITS SPLENDOURS) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354460_a_355789]
-
-ți trupul să fie gustat de aura bucuriei de a fi în plin răsărit amurgul te va adormi blând în brațele lui aurii te vei regăsi vei regăsi visul pescărușului când aripa lui sărută valurile în plin zbor adâncit în creasta muntelui valorilor autentice infinitul cuvintelor nedescoperite tresare din pântecul lui grațios se trezesc semințele iubirii lumina înflorește în primăvara ființei printr-un nou cod al vocabularului frumosului nedescoperit încă de uman 21 martie 2014 Referință Bibliografică: vocabular nedescoperit / Anne Marie
VOCABULAR NEDESCOPERIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353855_a_355184]
-
Atasament > ÎN BRAȚELE TALE, IARNA Autor: Maria Bălăcianu Publicat în: Ediția nr. 1863 din 06 februarie 2016 Toate Articolele Autorului În brațele tale mi-e iarna poveste Mă ninge cu doruri, mă ninge cu drag Zăpada se-așterne ușor peste creste Iar fulgii aleargă pân' la mine în prag. Din ceruri ninsoarea ascunde cărarea Sub umbră de cetini mai mugește un cerb În cabană sub munte ne-a cuprins înserarea Liniștit aprinzi focul, eu vin roșu îți fierb. Când îți dau
ÎN BRAȚELE TALE, IARNA de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353921_a_355250]
-
se face măsurarea laptelui, o dată muls. Spre a știi repartizarea cașului prin vară strâns. Apoi prânzesc împreună, ciobanii cu gospodari. Să se facă brânza bună, pun să cânte lăutari. Dar curând se isprăvește ospățul abia-nceput că, ciobani duc spre creste, turma de oi la păscut. Tradiții și ritualuri perpetuate-n vreme, vin cu străvechi obiceiuri. Să devină eterne. Maria Filipoiu Din anuarul ,,Tradiții creștine și ritualuru populare românești" LA MULȚI ANI, SĂRBĂTORIȚILOR! Referință Bibliografică: Tradiții și ritualuri de Sfântul Gheorghe
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353970_a_355299]
-
DE CASTAN Sclipitoare și lucioasă, Floare albă de mireasă, Strugurel de fulgi de nea, Ori un colț de catifea, Policandru alb de ceară, Ori surâs de primăvară, Coif din săli de carnaval, Ori doina unui caval, Refugiu pentru albine, Ori creasta unei coline, Un castel fragil de puf, Văruit, un vârf de stuf, Inima de-argint a ceții, Ori cântec al dimineții, Codițe de iepurași, Ori aripi de fluturași, Stele strânse grămăjoară, Ori volan de domnișoară, Flori de gheață-n buchețel
FLOARE DE CASTAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353988_a_355317]
-
01 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Cântecel de Brumărel... 1 Octombrie 2014 Și Septembrie s-a dus, Pe-Arieș în jos și-n sus Pluguri de lumină ară Prin păduri cu frunza rară, Ziua tot mai mică este, Cade brumă peste creste, Colo sus pe Dealul meu Plânge-un pui de Dumnezeu: Taci, puiule, nu mai plânge, Toamna aurul și-l strânge În cămările ei dulci, Vine vremea să te culci, Eu ți-oi spune iar povești, Tu în pacea lor să
CÂNTECEL DE BRUMĂREL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353085_a_354414]
-
mine port zidită o icoană Ca o lumină -ntre pereți de lut. DIN CÂND ÎN CÂND Din când în când să-mi spui câte-o poveste Cu feți frumoși, cu zâne și cu zmei, Și să mă porți spre albe creste Lângă tăcerea plânsului de miei. Să mă alinți cu roua dimineții, Când din pocalul primăverii curg Cuvintele ce le-au țesut poeții, Sub umbrele durerii, în amurg. Din când în când să mă săruți pe frunte, Să simt zvâcnirea clipei
TĂCEREA MACILOR (POEZII) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353106_a_354435]
-
valea adâncă dintre...Nu mai salivați degeaba, domnilor! Sunt nevoit să vă dezamăgesc.Altfel stau lucrurile dacă ești acarian. Toată tevatura suspomenită a fost pentru mine un coșmar, un calvar înfiorător. Escaladarea mea a fost mai cumplită decât urcușul pe creasta unui munte aflat într-un cutremur de gradul opt pe scara Richter. După ce m-am agățat cu nădejde de sânii doamnei și m-am liniștit, am auzit soneria țârâind nervoasă ca o ambulanță în misiune. Frumoasa doamnă a sărit ca
FRAGMENT 1 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353097_a_354426]
-
Acasa > Poeme > Antologie > RUGĂCIUNE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1085 din 20 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Petale blonde cad din ceruri Pe creasta stâncilor de munte, Și bântuite sunt de geruri Pe vârfurile lor cărunte. Aștept să treacă înc’un vânt, Să viu învins, Doamne, la Tine, Tu ești în cer, eu pe pământ, Să caut căile divine. La ce icoană să mă
RUGĂCIUNE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353168_a_354497]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > CABANIERUL DE LA BÂLEA LAC Autor: Dan Norea Publicat în: Ediția nr. 1323 din 15 august 2014 Toate Articolele Autorului Prin '86 am “făcut” creasta Făgărașului. Am plecat la drum două familii, apropiate ca vârstă și preocupări, fiecare având câte doi copii între 9 și 11 ani. Dacă cineva își închipuie că în Făgăraș cel mai greu lucru e să pășești pe crestele unde numai
CABANIERUL DE LA BÂLEA LAC de DAN NOREA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353155_a_354484]
-
am “făcut” creasta Făgărașului. Am plecat la drum două familii, apropiate ca vârstă și preocupări, fiecare având câte doi copii între 9 și 11 ani. Dacă cineva își închipuie că în Făgăraș cel mai greu lucru e să pășești pe crestele unde numai caprele negre se avântă, acel cineva se înșeală. Cel mai greu e să ajungi până acolo. Prima zi ne-a scos sufletul, ne-a turnat plumb în picioare și, dacă nu ne-ar fi fost rușine de copii
CABANIERUL DE LA BÂLEA LAC de DAN NOREA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353155_a_354484]
-
apucase să se coacă. Eram bucuroși că am găsit zmeură bună, că nu degeaba făcusem drumul acela de trei ore, pe un drum de pârâu pietros. Am constatat că nu eram singuri în parchet, mai sus de noi, chiar spre creastă, apăruse un grup de țigănci care lălăiau din răsputeri. Alături mai erau și vreo trei bărbați tuciurii, cu pălării de paie, cu boruri largi și munceau să umple coșercile. Dar, mai după prânz, auzim niște strigăte și vaiete. Venise pădurarul
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
2194 din 02 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Să cumpănesc cât te iubesc? Cuvânt atât de adânc, de înalt de nu știu cât... secunda a trecut cu un sărut, sau până la acel îndepărtat apus când soarele se plimbă cu un surâs peste crestele de gheață ce s-au îndepărtat de uraganul minții printr-un lepădat de umbra dimineții pe un drum văzut de un muritor, precum, precum. Cu toată patima răstriștelor și un pic de aici, de acolo, de spațiu timp, de infinit
CÂT TE IUBESC de PETRU JIPA în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353242_a_354571]
-
Toate Articolele Autorului Când ciresu-i copt și triumfă roșul Umblă-n bătătură înfoiat cocoșul, Vulturul îi spune ce-a văzut în lume Că e viață asta, tainică minune! Nu pricepe însă mai nimic cocoșul... Cântă cucurigu e îmbrăcat în roșu, Creasta-i într-o parte și e mândru foc Are tot ce vrea și-n ogradă-i loc! Calcă tot mai țanțos... cu două surate N-au fost luate-n seamă și sunt supărate. - Ce înseamnă zborul? Vulturu-i nebun? Eu am
VULTURUL ȘI COCOȘUL de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353253_a_354582]
-
în: Ediția nr. 1582 din 01 mai 2015 Toate Articolele Autorului umbra coboară în seara senină vântu-nfioară tăcuta grădină laleaua se-nchide capul își pleacă vise timide adună sub pleoapă crinii aruncă otravă-mprejur reginele nopții pe zid prind contur creste pe boltă a lunii lumină vântu-nfioară tăcuta grădină un singur bondar bezmetic în noapte în zbor solitar prin rujele coapte atras de miros adoarme-n sulfină vântu-nfioară tăcuta grădină *** Referință Bibliografică: noapte de mai / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN
NOAPTE DE MAI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352605_a_353934]
-
se sufocau lăutarii, jocul se întrerupea intempestiv. Însă, nu erau lăsați să răsufle prea mult, că striga unul: -Zi-i, bă, o Zamfirică! Începeau noua melodie, cu note țâșnitoare ca șuvoaiele din munți. Jucătorii începeau să sară precum caprele negre pe creste, cu aceleași energii fulminante, declanșate de strigăturile sacadate. Pașii se umpleau de salturi și încrucișări, de credeai că stângul e în dreptul sau invers. Picioarele săreu în față, în spate, unul peste altul cu arcuiri și bătăi ritmate, repetate,. Iar corpurile
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
lipsit de izbândă. În orice prilej, prin mijloacele de presă scrisă și televiziune, în cadrul diverselor activități, cu ocazia fiecărui eveniment din orizontul tematic al justiției, vocea Asociației Magistraților din România, prin reprezentanții săi, este răsunetul tulnicelor care comunica odinioară peste crestele dealurilor și munților vestind că se apropia o primejdie. Acest aspect denotă o credință neclintită, ca stânca, în sfințenia independenței justiției, și transmite un mesaj eroic, cu atât mai mult cu cât și-l asumă de cele mai multe ori singură, de
„ROLUL JUSTIŢIEI ÎN SISTEMUL PUTERILOR ÎN STAT” (PRIMA PARTE) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352610_a_353939]
-
odihnit la muncă, cu atât ai mai mult spor! - Uite, ne apropiem de vârful muntelui. Crezi că azi va fi vreme fără ploaie, toată ziua? continui eu. Nici n-am terminat bine de rostit acestea, că auzim un vuiet dinspre creasta împădurită a muntelui. - Uite o scroafă de mistreț, cu pui! zice Mihai Mă uit mai bine și ceva mă face să mă cutremur. - Ăsta nu-i mistreț! Asta-i ursoaică! Are și pui! strig eu. Hai să urcăm în copac
URSOAICA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353628_a_354957]
-
și ceva mă face să mă cutremur. - Ăsta nu-i mistreț! Asta-i ursoaică! Are și pui! strig eu. Hai să urcăm în copac! Ursoaica cu cei doi pui ai ei, bine crescuți, de culoare brună, năvăleau la vale, dinspre creasta muntelui, chiar pe-aproape de noi. Grohăia-mormăia sinistru toată ceata aceea de sălbăticiuni. De spaimă, de abia am pribidit să ne cățărăm într-un molid, cam vreo trei metri, unul după celălalt. Ursoaica cu puii ei, se vede, nu avea treabă
URSOAICA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353628_a_354957]