1,146 matches
-
de pui și se lasă să mai fiarbă timp de zece minute, apoi se adaugă mărar tocat, piper și delicat și se servește fierbinte, 2- 3 bucăți de carne împreună cu 3 buchețele de conopidă cu sos pe deasupra și cu o crenguță de mărar ca decor. PIEPT DE PUI CU SOS DE SMANTANA 2 bucăți de piept de pui, 2 cepe, 2 linguri de făină albă, 5 linguri de ulei, o cană de apă, 500 g smântână, pătrunjel tocat, sare și piper
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
apoi decorăm cu pătrunjel tocat. RAȚĂ LA PROȚAP O rață curățată, viscerată o ungem cu untură amestecată cu boia dulce, sare, piper, busuioc și delicat. Ungem rața și pe dinăuntru, apoi introducem în interior o ceapă, un cartof și o crenguță de busuioc, apoi o punem la proțap și dăm la foc. Stropim, din când, în când cu vin roșu. RAȚĂ PE VARZĂ Rața se unge cu ulei, sare, piper și boia dulce, apoi se pune în cratiță la prăjit în
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
tocat, o legătură de pătrunjel, 2-3 fire de cimbru și tarhon, tocate mărunt. Amestecăm totul la un loc și facem sarmale lunguiețe, care se pun în oală de lut sau în oală cu fundul dublu, punem la fund puțin ulei, crenguțe de cimbru, cotoare de varză, apoi sarmalele în formă de cerc. Adăugăm apă cu două degete mai mult peste sarmale și le dăm la fiert. Pentru ca sarmalele să fie cât mai gustoase, se fierb la foc mic timp de 4-5
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și 2 felii de franzelă înmuiată în apă. Pentru un gust mai aromat, putem pune o lingură de Secretul Gustului de zarzavat. Învelim sarmalele și le așezăm în vas de lut sau într-o cratiță unsă cu ulei și cu crenguțe de cimbru uscat, apoi așezăm sarmalele pe sortimente de frunze, iar deasupra punem felii de roșii și două căni de vin alb. Acoperim vasul cu frunze, apoi dăm la cuptor, timp de o oră. Se servesc cu mămăliguță și smântână
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
domol, timp de 20 de minute, apoi adăugăm carnea tăiată cubulețe și orezul spălat bine, dăm gust de sare, piper și boia. Amestecăm bine și facem sarmale mari dintr-o singură frunză, le așezăm în cratița unsă cu ulei, punem crenguțe de cimbru și varză tocată, așezăm sarmalele în rând, apoi punem 4 căni de apă, 200 g suc de roșii și dăm cratița la cuptor. SOTE DE FICAT 1 kg de ficat, 500 g ceapă, 200 ml ulei, sare, piper
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
peste ceapa călită cu roșiile orezul și carnea, dăm gust de sare, piper, delicat, verdeață, amestecăm bine și umplem ardeii. În cratița în care fierbem ardeii punem puțin ulei, o ceapă tocată mărunt, două roșii rase pe răzătoare și o crenguță de cimbru. Punem ardeii cu gaura în sus, peste umplutură punem câte o felie de roșie ca să acoperim. Dăm cratița pe foc, lăsăm la călit cu capac deasupra, scuturăm cratița din când în când ca să nu se prindă, apoi adăugăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
apoi se leagă borcanele cu celofan sau pergament. Se duc la beci după 2-3 zile. CASTRAVEȚI MURAȚI 10 kg castraveți, 6 l de apă, 6 linguri de sare, o lingură de piper, 1 ardei iute, o țelină, 2 morcovi, 2 crenguțe de cimbru, o crenguță de tarhon, mărar, 2 crenguțe de vișin, 4 rădăcini de hrean, o căciulie de usturoi, 100 ml de oțet și o lingură de zahăr. Se pun castraveții într-o oală mare, se toarnă peste ei 7
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cu celofan sau pergament. Se duc la beci după 2-3 zile. CASTRAVEȚI MURAȚI 10 kg castraveți, 6 l de apă, 6 linguri de sare, o lingură de piper, 1 ardei iute, o țelină, 2 morcovi, 2 crenguțe de cimbru, o crenguță de tarhon, mărar, 2 crenguțe de vișin, 4 rădăcini de hrean, o căciulie de usturoi, 100 ml de oțet și o lingură de zahăr. Se pun castraveții într-o oală mare, se toarnă peste ei 7 l de apă fiartă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
duc la beci după 2-3 zile. CASTRAVEȚI MURAȚI 10 kg castraveți, 6 l de apă, 6 linguri de sare, o lingură de piper, 1 ardei iute, o țelină, 2 morcovi, 2 crenguțe de cimbru, o crenguță de tarhon, mărar, 2 crenguțe de vișin, 4 rădăcini de hrean, o căciulie de usturoi, 100 ml de oțet și o lingură de zahăr. Se pun castraveții într-o oală mare, se toarnă peste ei 7 l de apă fiartă cu șase linguri de sare
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de celofan și se ține la căldură până se limpezește zeama, după care îl ducem la rece. PĂTLĂGELE VERZI ÎN SARAMURĂ Pe fundul unui borcan de 5 l, se așează o tulpină de mărar uscat, 2-3 frunze de țelină, 2-3 crenguțe de vișin, iar deasupra se așează pătlăgele șterse bine; printre ele se așează hrean, căței de usturoi și frunze de țelină. Deasupra se pun usturoi, hrean, mărar și cimbru. Peste ele se pune un lichid făcut din 5 l de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
CRENGUȚA DE LA SOROCA Jurnalul Sorocenilor de pretutindeni URMELE LUI ȘTEFAN CEL MARE ÎN ȚINUTUL SOROCII Cetatea Soroca este un simbol al dăinuirii în timp și spațiu a românilor, cetatea medievală care s-a păstrat cel mai bine și care a cunoscut
Urmele lui Ștefan cel Mare în ținutul Sorocii. In: Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan, Carmen Bădură () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2240]
-
scris pe baza principiului dicteului automat, atît de drag suprarealiștilor. Ce este această carte fără cap și fără coadă (la propriu)? Poezie, poem în proză, jurnal intim sau roman? Aparține acest produs literar unui soi de neo-suprarealism altoit cu o crenguță de existențialism sau unui hiperrealism al subconștientului? Întrebările nu se mai termină după lectura acestei cărți insolite și fascinante. Iar posibilele răspunsuri nu fac decît să atragă alte și alte întrebări. Dacă în ceea ce privește tehnica scriiturii invocarea suprarealismului nu este deplasată
Între Eros și Thanatos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13106_a_14431]
-
CRENGUȚA DE LA HOTIN Jurnalul Hotinenilor de pretutindeni Orașul Hotin este așezat pe malul drept al Nistrului și face impresia unui sat mare, întrucât are puține clădiri de piatră și toate-s îmbrățișate de largi grădini. E împărțit în suburbii și un
Orașul Hotin la 1930. In: Curierul „Ginta latină” by Mircea Guțu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2234]
-
și m-am angajat la Colegiul de industrie ușoară, dar condițiile rămân în continuare extrem de grele. Mă gândesc să încerc o rezolvare la Iași. Prof. P. UNGUREANU Prof. dr. ing. Vitalie Belousov, Director general al Institutului național de inventică Iași CRENGUȚA DE LA BĂLȚI an II, nr. 1. JURNAL EDITAT DE REVISTA "CURIERUL GINTA LATINĂ" Coordonatoare: Valentina ILAȘ
Tolba poștașului. In: Curierul „Ginta latină” by C. Turcu, Anatolie Tinică, T. Dumbravă, P. Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2257]
-
CRENGUȚA DIN CHIȘINĂU Jurnalul Lăpușnenilor de pretutindeni UMBRA LUI ȘTEFAN CEL MARE LA CHIȘINĂU Literatura istorică, în principal Documentele lui Ștefan cel Mare, publicate de Ioan Bogdan, I, București, 1913, p. 8, menționează pe domnitorii Iliaș și Ștefan, care, în anul
Umbra lui Ștefan cel Mare la Chișinău. In: Curierul „Ginta latină” by Constantin Chirilă () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2259]
-
CRENGUȚA DE LA BĂLȚI Jurnalul Bălțenilor de pretutindeni ALOCUȚIUNEA rostită la 25 mai 2004 de arhitect dr. Alexandru Budișteanu, dr. honoris causa al Universității de Stat "Alecu Russo" din Bălți, Președintele Uniunii vorbitorilor de limbă engleză din România, cu prilejul celei de
Alocuțiunea rostită la 25 mai 2004 de arhitect dr. Alexandru Budișteanu. In: Curierul „Ginta latină” by Alexandru Budișteanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2250]
-
de „buchețele”de cireșe apetisante, “o tanti” ageră și scorțoasă. Cireșul ei se cocea primul din sat și nimeni n-a reușit să-i afle secretul, niciodată. Au încercat zeci de generații să pună sâmburii în pământ, să-i fure crenguțe pentru altoi și lăstari...zadarnic. Cireșul ei se încăpățâna să fie mereu primul. A furat suflete nevinovate cireșul ăsta! Acuma trebuie să dea înapoi ce-a luat, spuneau bătrânii. Pe vremea când era tânără, soție și mamă a doi copii
SE COC CIREŞELE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349723_a_351052]
-
3A, bl. 177 B, ap. 19 țel. 153548 7815 GEORGESCU AMINIA IOANA (n. 1964) Sinaia, Str. 1 Mai nr. 22A, bl. 3, ap. 3 țel. 311467 7330 GHEORGHIU CATERINA (n. 1936) Brazi, Sat Negoiesti Prahova țel. 481317 7546 GHERGHICEANU ELENĂ CRENGUȚA (n. 1965) Câmpina, Str. Carol I nr. 7, bl. 3 E, ap. 16 țel. 332924 13877 GHIȚĂ NEAGU (n. 1935) Ploiești, Str. Curcubeului nr. 25, bl. 3H2, ap. 20 țel. 129187 7555 GORINCU EMILIA (n. 1938) Ploiești, Str. Toma Socolescu
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Lomonosov, bl. 2A, sc. C, ap. 28 țel. 069 240289 SIMA VERGINIA ADRIANA B-dul M Viteazu, nr. 16, bl. P-14, ap. 64 țel. 069 447623 SPATACEAN ELENĂ ALINĂ Sibiu, str. Negoveanu, bl. 2, ap. 14 țel. 426532 STANESE ANCA CRENGUȚA Sibiu, str. Șerpuita, nr. 32A țel. 069 238474 215146 ȘTEFĂNESCU RODICA Mediaș, str. Gh Barițiu, nr. 4 SUFANA CONSTANTIN Sibiu, str. N BĂlcescu, nr. 30 țel. 218554, 215568 TICHIL MARCEL VASILE Sibiu, str. al. Biruinței, nr. 10, bl. 5, sc.
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
câmp albastru, se află o rindea de argint. În a doua partiție, în câmp roșu, se află un cap de urs văzut din față, de aur. În a treia partiție, în câmp albastru, se află trei prune așezate pe o crenguță cu trei frunze de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Mieii amintesc faptul că localitatea a fost întemeiată de coloniști aduși de împărăteasa Maria Tereza din Oltenia, și anume
HOTĂRÂRE nr. 2.057 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemei comunei Luncaviţa, judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163397_a_164726]
-
o filieră neagră. În partea superioară, în câmp zidit de argint, se află o boltă centrală roșie, în care se vede o cruce treflată aflată pe un soclu de aur. În partea inferioară, în câmp de aur, se află o crenguță verde cu trei mere roșii. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Câmpul zidit în care se află crucea treflată este imaginea simbolică a schitului Piatra Scrisă, important monument de artă
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
roșii. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Câmpul zidit în care se află crucea treflată este imaginea simbolică a schitului Piatra Scrisă, important monument de artă și istorie a județului. Crenguța cu mere face aluzie la bogăția zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Berzasca, județul Caraș-Severin Descrierea stemei
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
Zorlențu Mare, județul Caraș-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Zorlențu Mare, potrivit anexei nr. 1.16, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în bandă și în bară. În prima partiție, pe fond de argint, se află o crenguță verde cu frunze, având o prună albastră. În a doua partiție, pe fond roșu, se află un mistreț de argint cu profilul orientat spre dreapta. În a treia partiție, pe fond de argint, se află două elemente ceramice, o cupă
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
roșie în formă cilindrică cu picior, cu baza tronconică, însoțită de un vas roșu în formă de borcan ornamentat cu motive geometrice de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Crenguța cu prună simbolizează bogăția pomicolă a zonei. Mistrețul reprezintă fauna cinegetică a zonei. Vasele de ceramică semnifică vestigiile arheologice din paleolitic. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -----------
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
14 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Vâlcănești, județul Prahova Descrierea stemei: Stema comunei Vâlcănești, potrivit anexei nr. 1.14, se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite. În șef, pe fond de azur, se află o crenguță înfrunzită, dispusă în bandă, de argint. În câmp de argint se află trei capete de lup, în culoare naturală, limbate roșu, așezate doi cu unu. Vârful scutului este tăiat de un brâu de culoare neagră. Scutul este trimbrat de o
HOTĂRÂRE nr. 1.696 din 14 octombrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162240_a_163569]