1,737 matches
-
sa teritorială, creșterea demografică, resursele disponibile, pregătirea de specialitate din instituțiile românești de învățământ. Schimbările de la sfârșitul anului 1989 și începutul anilor '90 au antrenat modificări profunde ale mediului politico-strategic în care a evoluat România. Situația complexă a făcut necesară cristalizarea unei concepții unitare care să identifice interesele fundamentale ale României în contextul noilor condiții interne și externe și identificarea modalităților de promovare și apărare a acestora împotriva amenințărilor și pericolelor. Astfel, în aprilie 1994, Consiliul Suprem de Apărare a Țării
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
și valorile fondatoare ale proiectului constituțional, pe de altă parte. Introdus în forma lui actuală în 2003, el reflectă evoluțiile intervenite în primul deceniu de evoluție constituțională. Din acest punct de vedere, un pas salutar ar fi finalizarea efortului de cristalizare al unui preambul, prin indicarea ca atare a textului care descrie intențiile constituantului și valorile de la care acesta pornește. O asemenea alegere ar fi justificată de mai mult argumente punctuale, ce pot avea semnificație pe durată medie și lungă: 1
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
spune că, obosit de hălăduiala peste apa primordială, unul dintre cei doi frați la fel de primordiali care materializează potențialitatea existenței, anume Fărtatul, i-a cerut opusului său pământ. Pe care Nefărtatul i l’a adus din fundul apei. Ca Într’o cristalizare, pumnul de pământ a devenit „amorsa“ care a determinat manifestarea potențialității elementului Pământ răspândită În toată Apa, pumnul devenind planetă, dreptu-i, un fel de turtă plutind pe ape... Astfel mitologia nu arată o planetă, ci doar suportul imediat al vieții
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pâinea mamei. Dacă tot a adus aminte conu’ Aurel de dermatoglife, anume că diversitatea lor, care merge până la individualizare, se poate Încadra totuși În câteva tipuri principale, să-l amintesc și pe Coandă, care a găsit 25 de tipuri de cristalizare a fulgilor de nea108 - aceia care Încep să cadă la Iași - deși fiecare desenează o steluță cu 6 vârfuri, În care a putut Încadra cele 1.500 de imagini de fulgi ale colecției lui. Culmea - și răspund astfel lui Nicu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ani de Entomologie la Iași. Ca și celelalte discipline din programa de învățământ și Biologia Generală, disciplina preferată, a inspirat profesorului analize și considerații originale asupra unor aspecte teoretice și fenomene precum Teoria sinergică, Metafora naturii ca limbaj, Evoluția și cristalizarea sensurilor mentale, etc. La acestea trebuie să menționăm operele unice în literatura biologică românească, în colaborare cu Conf. dr. MARIANA MUSTAȚĂ; iar una cu fiul lor, medic, GEORGIAN TIBERIU MUSTAȚĂ. Este vorba de “Origine și evoluție” (1998 și 2000), “Originea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
grupe de insecte, rezultatele fiind publicate în 26 articole științifice. Pe lângă activitatea strictă de cercetare, profesorul Gheorghe Mustață a avut o contribuție remarcabilă la realizarea unor studii teoretice referitoare la evoluție: evoluția, o direcție nouă în gândirea biologică; evoluție și cristalizarea sensurilor mentale; nișa ecologică și semnificația sa evolutivă; strategia evolutivă a animalelor coloniale; pătrunderea evoluționismului în România etc. Pe aceste teme profesorul Mustață, în colaborare cu d-na Mariana Mustață și Tiberiu Mustață, a publicat un număr de 17 articole
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
un tot unitar, au fost influențate, de-a lungul timpului, de progresele științei și tehnicii. Punerea la punct a microscopului optic a dezvăluit un univers nebănuit, cel al microorganismelor, permițând pătrunderea în intimitatea structurii organismelor prin descoperirea celulei. Dezvoltarea și cristalizarea ciberneticii ca știință a facilitat înțelegerea funcționării unor structuri biologice și descifrarea mecanismelor automate de autoreglare. Până la descoperirea feed-back-ului, fiziologia nu a putut descifra intimitatea proceselor biologice de autoreglare. Iar de la feed-back s-a ajuns la feed-before, principiile teleologice fiind
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Streinu. Despre unii știa din școală, în lectura altora l-a inițiat inteligentul prieten mai vârstnic, poetul și eseistul G. Mărgărit. Fostul colaborator al Jurnalului literar a jucat un rol important în prima fază, să o numim faza ieșeană, de cristalizare a personalității poetului, aceea care l-a transformat foarte repede dintr-un adolescent sigur de sine, dar încă nedesprins de cercul provinciei moldave și de reprezentările naive ale elevului fruntaș, într-un scriitor, conștient de condiția sa. G. Mărgărit, poet
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
promovarea schimburilor culturale româno-chineze, mai cu seamă la promovarea literaturii și dramaturgiei române în China. În anii '60, a contribuit substanțial la informarea conducerii României despre evoluțiile relațiilor Chinei cu Uniunea Sovietică și țările de democrație populară, oferind temeiuri pentru cristalizarea pozițiilor României. Ca primul reprezentant diplomatic român rezident în Australia, a contribuit la acreditarea în societatea australiană a imaginii unei Românii independente, dispusă să întrețină relații cu toate statele lumii, a unei alte imagini decât cea promovată de propaganda specifică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
centrale s-a făcut un pas spre reducerea imixtiunii guvernamentale în politicile monetare, totuși moneda din hârtie contemporană rămâne un important element politic, materializat prin modalitățile de susținere și finanțare a deficitelor bugetare. O altă caracteristică a sa o constituie cristalizarea și funcționarea în mod autonom a unei adevărate economii financiare, cu legi proprii și instituții proprii. În ultimele decenii ale secolului trecut, volumul fluxurilor financiare internaționale a crescut în mod exponențial. Băncile comerciale au devenit multinaționale financiare, în căutare permanentă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
se Înțelege, este istoria, Însă până la urmă și caracterul, și comportamentul oamenilor au ajuns să se adapteze acestei prelungite stări de nesiguranță. România și-a creat nedorita reputație de țară imprevizibilă. Istoria a Însemnat Însă, pe de altă parte, și cristalizarea unui anume tip de civilizație și a unei identități românești. O sinteză aparte, Îmbinând un puternic și tenace fond rural cu nu mai puțin puternice și insistente influențe din afară. Rezistență și receptare totodată. Sinteza românească este toată În contraste
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
considerați toți „jidovii” care nu puteau produce „dovada unei meserii sau a unui capital” <endnote id="(536, p. 309)"/> <endnote id="(vezi și nota 614)"/>. Este posibil ca acest fenomen socio- economic să fi jucat și el un rol În cristalizarea legendei „evreului rătăcitor” În spațiul românesc. Vorbind despre emigrarea evreilor calici, de-a lungul secolului al XIX-lea, din Galiția În Moldova, Mihail Sadoveanu pare să fi intuit Întrepă trunderea faptului istoric cu cel mitologic : „Prin șanțurile drumurilor [din Moldova
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
întreagă de operațiuni au fost executate de către înșiși membrii asociațiilor. Vom raporta, în continuare, schema explicativă propusă la perioada de adoptare a câtorva societăți. Adoptarea târzie a sistemului de aducțiune este explicabilă în cazul societății nr. 4 din Agârbiciu prin cristalizarea insuficientă a aspirațiilor de confort satisfăcute prin introducerea apei curente în locuințe și, de asemenea, prezența unei slabe capacități de autoorganizare (trădând lipsa unor experiențe anterioare în domeniul vieții de asociație); am amintit deja că intervenția primăriei, în acest caz
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
antreprenorul social nu va mai fi coordonator de proiect, ci lider de mișcare socială, va fi de asemenea necesară o conștiință publică a necesității schimbării, iar informațiile despre șansele de reușită sau despre obstacole vor fi și ele importante în cristalizarea mișcării sociale. Diferitele forme de capital - social, material, relațional sau simbolic -, precum și caracteristicile comunității - diversitate, modele de interacțiune socială, funcționalitatea instituțiilor publice - influențează participarea comunitară prin intermediul celor trei variabile intermediare menționate. Modelul, în ansamblu, susține ipoteza că nu există o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
investițiile făcute. Ne putem aștepta la unele variații în opiniile populației cu privire la strategiile de acțiune publică optime în funcție de frustrările și satisfacțiile care sunt generate de IS pozitive sau negative. Dezbaterea privind inconsistența de statustc "Dezbaterea privind inconsistența de status" Chestiunea „cristalizării de status” (status crystallization) (Lenski, 1954) sau a „inconsistenței de status” (status inconsistency) este o provocare de ordin metodologic și teoretic. Odată cu Lenski, sociologii au început să analizeze importanța localizării simultane într-o poziție inferioară și una superioară în diferite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
început să analizeze importanța localizării simultane într-o poziție inferioară și una superioară în diferite dimensiuni de status. La începutul anilor ’50, Lenski a descoperit unele dovezi empirice în acest sens, destul de limitate, conform cărora „exista o asociere clară între cristalizarea inferioară și liberalismul politic 1 în rândul respondenților în cadrul ș...ț unui eșantion din orașul Detroit” (Lenski, 1954, p. 410). Începând din acest moment, sociologii care lucrau cu noțiunea de IS2 s-au confruntat cu problema măsurării și evaluării relevanței
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cu un nivel mai înalt de educație din gospodăriile al căror nivel general de educație este mai scăzut. Contrastul dintre nivelul de educație ridicat al unei persoane și nivelul de educație în general scăzut al întregii familii pare să favorizeze cristalizarea unei atitudini democratice dacă se controlează celelalte variabile de status. Statusul economic scăzut al gospodăriei este mai favorabil unei orientări autoritare decât unei orientări rebele: probabilitatea unei atitudini rebele în comparație cu una autoritară este mai scăzută în gospodăriile cu un status
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pierdere într-o oportunitate de câștig. În concluzie, riscul nu trebuie să fie privit doar dintr o perspectivă negativă. Riscul este un concept exprimat în termeni ai probabilității și impactului, al căror produs ne dă valoarea riscului, cu incertitudini în cristalizare precum: natura aleatorie a evenimentelor, cunoștințele incomplete, dezvoltarea insuficientă a controlului, lipsă de timp ș.a. așa cum rezultă din figura 3.1. Figura 3.1. Matricea riscurilor În practică, riscul se bazează pe incertitudini, dar și pe percepția incertitudinii și în
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
această etapă de vârstă? În cele de mai jos, vom trece În revistă doar câteva. În primul rând, etapa de vârstă vizată (14-18 ani) e una a „vertebrării” atitudinale și axiologice a individului. Vârsta adolescenței e una a căutărilor și cristalizărilor unor repere comportamentale, a forjării unor idealuri noi. Până acum, elevului i s-a oferit cunoaștere, și-a Însuțit tehnici culturale de bază (scris, citit, socotit, utilizarea calculatorului etc.), a dobândit o anumită autonomie epistemică. Dar, În continuare, el are
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
în sectorul cercetării-dezvoltării-inovării" abordată în Capitolul 2 sintetizează politica sectorială pe planuri multiple: reglementări (începând cu Tratatul Euratom și până la Agenda 2020), infrastructură organizatorică, proces decizional și interferență cu alte secvențe ale politicii europene, surprinzând procesul îndelungat și sinuos al cristalizării și maturizării progresive a paradigmei europene în sectorul cercetare-dezvoltare-inovare și specificitatea ei vizavi de paradigma americană și cea japoneză. Având drept cadru de referință studiul politicii U.E. în acest sector, Capitolul 3 tratează asimilarea acquis-ului comunitar drept condiție a inserției
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
ne oprim asupra câtorva repere importante: Fritz Machlup și Friedrich Hayek. • Cunoștințele au avut un rol important în dezvoltarea economiei dintotdeauna. Conștientizarea importanței lor este legată de momentul dezvoltării tehnologiei comunicațiilor. Poate mai mult decât alți autori, contribuția decisivă în cristalizarea noii ramuri a economiei cunoașterii revine economistului Fritz Machlup. Orientat spre semantica economică, Machlup coboară spre rădăcinile cuvântului "cunoaștere". Economistul american observă caracteristicile principale ale cunoașterii, subliniind două dintre cele mai importante. Machlup nu este tributar cunoașterii științifice; valorizează cunoașterea
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
a "incongruenței de statut". Transformările aduse în dezvoltarea societăților postindustriale ar determina o serie de nepotriviri între atributele individuale care, în mod clasic, determinau în chip convergent comportamentul de vot (nivel de educație, venituri, religie, ocupație, origine etnică etc). Slaba cristalizare a statutului la nivel social, cât și incongruența dintre diversele statute constituie principala explicație pentru volatilitatea electorală crescută și descreșterea importanței clivajelor în determinarea comportamentului de vot. Studiile cu privire la analiza erorilor ecologice (ecological fallacies) în explicitarea comportamentului electoral francez, puternic
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
este mai mult sau mai puțin instabilă depinzând de configurația politică. O alternanță poate fi observată oriunde între majoritatea de dreapta și majoritatea de stânga. Multe studii empirice au arătat că valoarea marginală a electorilor volatili este aceea care determină cristalizarea unei majorități la dreapta sau la stânga. O astfel de divizare a voturilor între cele două blocuri, separate de un mijloc volatil poate să apară din mai multe motive, în special la nivel local și nu la nivel național. Peste tot
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
toate acestea, puterea Parlamentului a fost devorată de către partidele politice, media, grupurile de presiune sau administrația centrală a statului. Parlamentarii obișnuiți nu sunt chemați să joace un rol important cu excepția perioadelor de criză majoră, atunci când este pusă sub semnul întrebării cristalizarea unei majorități menite să legitimeze puterea executivă. Un exemplu este maniera în care Franța a fost capabilă să evite un război civil în mai 1968 făcând recurs la alegeri legislative care au relegitimat guvernul. Pe durata ultimului sfert de secol
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
1814, luna martie. Considerăm însă că această dată nu poate fi luată în seamă, deoarece declarația de deces este făcută de persoane străine și încă la 70 de ani de la moartea sa. Copilăria lui A. Fătu se desfășoară în perioada cristalizării marilor năzuințe ale renașterii noastre naționale și ale frământărilor istorico-sociale care au culminat cu mișcarea lui T. Vladimirescu. Desigur, va fi simțit și el în copilărie prețul amar și dureros al încercării acestor aspirații românești. Este probabil că suferințele poporului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]