38,420 matches
-
care caracterizează impreviziunea contractuală. Consecința directă este modificarea contractului în baza legii, intervenția judecătorului fiind una strict formală, limitată la verificarea condițiilor de admisibilitate a cererii, a căror întrunire cumulativă are ca efect direct darea în plată. Așa fiind, legea criticată înlătură controlul efectiv al instanței cu privire la starea de fapt, respectiv cu privire la cauza și efectele schimbării circumstanțelor de executare a contractului, dând prevalență unei presupuse stări de criză a contractului în privința debitorului. În mod implicit, legea rupe echilibrul contractului, instituind o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
statul democratic este prin excelență un stat în care se manifestă domnia legii" ( Decizia nr. 13 din 9 februarie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 26 aprilie 1999), soluția adoptată de legiuitor în legea criticată nesocotește aceste valori consacrate jurisprudențial de Curtea Constituțională. 119. Așadar, singura interpretare care se subsumează cadrului constituțional în ipoteza unei reglementări generale a impreviziunii în executarea contractelor de credit este cea potrivit căreia instanța judecătorească, în lipsa acordului dintre părți, are
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
judecătorească, în lipsa acordului dintre părți, are competența și obligația să aplice impreviziunea în cazul în care constată că sunt îndeplinite condițiile existenței acesteia. Curtea mai reiterează faptul că, față de cadrul legal existent la data încheierii contractelor de credit, prevederile legale criticate trebuie să se aplice doar debitorilor care, deși au acționat cu bună-credință, în conformitate cu prevederile art. 57 din Constituție, nu își mai pot îndeplini obligațiile ce rezultă din contractele de credit în urma intervenirii unui eveniment exterior și pe care nu l-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
și exigibilă; debitorul se bucură de imunitate de executare; titlul cuprinde dispoziții care nu se pot duce la îndeplinire prin executare silită; sau există alte impedimente prevăzute de lege. 125. Niciunul dintre aceste motive nu este afectat prin adoptarea legii criticate, întrucât legiuitorul nu contestă caracterul cert, lichid și exigibil al creanței, ci limitează executarea acesteia la concurența bunului imobil ipotecat. Legiuitorul nu a negat vreunul dintre elementele definitorii ale contractului de credit (obiectul, prețul sau garanțiile asociate acestuia), ci a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
creditorul își poate vedea realizată creanța, în condițiile impreviziunii, la nivelul bunului imobil pe care a înțeles că îl solicite drept garanție pentru executarea obligațiilor prevăzute în contractul de credit. 127. Toate cele de mai sus demonstrează că măsura legislativă criticată, cu precizările aduse de instanța de contencios constituțional raportate la aplicarea teoriei impreviziunii, nu reprezintă o ingerință în realizarea actului de justiție sau a dreptului la un proces echitabil, ci o aplicare justă, în spiritul bunei-credințe și a echității, a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
de justiție sau a dreptului la un proces echitabil, ci o aplicare justă, în spiritul bunei-credințe și a echității, a teoriei impreviziunii în faza executării silite. 128. Referitor la prevederile art. 11 teza întâi prin raportare la celelalte dispoziții legale criticate, Curtea reține că în jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr. 270 din 7 mai 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 28 iulie 2014, paragraful 19) a statuat că, potrivit art. 44 alin. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
Directivelor 2008/48/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1.093/2010 , publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 60 din 28 februarie 2014, nu au, însă, legătură cu ipoteza normativă a legii criticate, ele referinduse la conversia creditelor în valută. 130. În aceste condiții, Curtea constată că nu poate reține încălcarea prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 24 privind dreptul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
Curții Supreme de Justiție - Completul de 9 judecători. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, apreciind că dispozițiile criticate nu contravin prevederilor constituționale ale art. 16 și 21, invocând în acest sens și jurisprudența Curții Constituționale în materie ( Decizia nr. 340 din 5 decembrie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 4 martie 2003
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155638_a_156967]
-
nr. 92/1992 referitoare la refuzul de a propune Președintelui României numirea în funcția de magistrat, ci cele ale art. 62 alin. 2 care se referă la validarea examenului de capacitate. Prin urmare nu depinde soluționarea cauzei de prevederile legale criticate, nefiind respectate dispozițiile art. 23 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 , republicată. Cu privire la susținerea referitoare la contrarietatea prevederilor legale criticate în raport cu dispozițiile art. 21 din Constituție, Guvernul apreciază că este neîntemeiată, deoarece aceste prevederi instituie tocmai posibilitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155638_a_156967]
-
introdusă la Completul de 9 judecători ai Curții Supreme de Justiție constituie o dovadă că nu este îngrădit accesul la justiție al magistratului nemulțumit de rezultatele examenului de capacitate. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile criticate nu instituie un tratament discriminatoriu între candidații admiși și candidații respinși la examenul de capacitate, deoarece aceștia se află în situații juridice distincte. Așa cum a statuat în mod constant Curtea Constituțională, principiul egalității nu înseamnă uniformitate, astfel încât, la situații diferite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155638_a_156967]
-
deoarece aceștia se află în situații juridice distincte. Așa cum a statuat în mod constant Curtea Constituțională, principiul egalității nu înseamnă uniformitate, astfel încât, la situații diferite, tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Cu privire la accesul liber la justiție, apreciază că dispozițiile criticate nu conțin norme restrictive privind exercitarea acestui drept de către persoanele la care se referă, ci, dimpotrivă, prevăd dreptul acestora de a formula plângere la Curtea Supremă de Justiție. Totodată, apreciază că posibilitatea de a ataca rezultatele unui examen nu constituie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155638_a_156967]
-
de lege. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituția României, republicată, precum și ale art. 1 alin. (1), ale art. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155638_a_156967]
-
Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, în realitate, dispozițiile art. 64 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 , republicată, cu modificările ulterioare, deoarece critica autorului excepției le vizează exclusiv pe acestea. Potrivit susținerilor autorului excepției, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) și ale art. 21 alin. (1) și (2), care, în urma revizuirii și republicării Constituției României în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, au următorul cuprins: - Art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155638_a_156967]
-
a fi numiți în funcție prin decret al Președintelui României, potrivit art. 47 din aceeași lege, examen care se susține în fața unei comisii în compunerea prevăzută de lege și ale cărui rezultate sunt validate de Consiliul Superior al Magistraturii. Dispozițiile criticate nu se referă la validarea examenului de capacitate, ci la situația în care, după desfășurarea examenului și în condițiile în care candidatul a fost declarat reușit, Consiliul Superior al Magistraturii refuză să propună Președintelui României numirea în funcție a magistratului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155638_a_156967]
-
a fost declarat reușit, Consiliul Superior al Magistraturii refuză să propună Președintelui României numirea în funcție a magistratului. Numai în acest caz, expres prevăzut de lege, magistratul se poate adresa cu plângere Curții Supreme de Justiție. Curtea constată că dispozițiile criticate nu contravin principiului constituțional al egalității cetățenilor în fața legii, întrucât prevederile pe care le cuprind se aplică în mod egal tuturor persoanelor pe care le vizează, și anume candidaților declarați admiși la examenul de capacitate, care însă - din motive a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155638_a_156967]
-
de justiție competența de a se substitui examinatorilor, de a invalida evaluările făcute de aceștia și de a le înlocui cu evaluările proprii ale judecătorilor, ceea ce ar exceda în mod evident atribuțiilor instanțelor judecătorești. Așa fiind, Curtea constată că textul criticat nu contravine prevederilor art. 21 din Constituție, deoarece nu conține norme restrictive privind accesul la justiție al persoanelor la care se referă, ci, dimpotrivă, stabilește dreptul acestora de a se adresa cu plângere Curții Supreme de Justiție. Cu privire la dispozițiile legale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155638_a_156967]
-
apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției, întrucât textul de lege criticat a fost abrogat prin Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 5 noiembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 2.400/40
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222549_a_223878]
-
vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222549_a_223878]
-
organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, excepție ridicată de Societatea Comercială "Tisza Game" - S.R.L. din Târgu Mureș într-o cauză ce are ca obiect soluționarea unei plângeri contravenționale. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 42, 44, 45 și art. 56 alin. (2). Dispozițiile criticate impun organizatorilor de jocuri de noroc caracteristice activității cazinourilor obligația de a permite accesul în locațiile autorizate numai pe baza unui bilet de intrare. Acest
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248516_a_249845]
-
Târgu Mureș într-o cauză ce are ca obiect soluționarea unei plângeri contravenționale. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 42, 44, 45 și art. 56 alin. (2). Dispozițiile criticate impun organizatorilor de jocuri de noroc caracteristice activității cazinourilor obligația de a permite accesul în locațiile autorizate numai pe baza unui bilet de intrare. Acest lucru este echivalent cu introducerea unei taxe de acces, realizându-se o dublă impozitare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248516_a_249845]
-
incinta locațiilor unde sunt desfășurate activitățile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 nu reprezintă muncă forțată, fiind în concordanță cu prevederile constituționale ale art. 42. Referitor la susținerea potrivit căreia art. 13 din ordonanța de urgență criticată contravine dispozițiilor art. 44 din Constituție, apreciază că aceasta nu poate fi primită, deoarece, pe de-o parte, potrivit art. 56 alin. (1) din Constituție, "cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice", iar, pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248516_a_249845]
-
art. 139 din Constituție, este singurul în măsură să stabilească nivelul taxelor. Avocatul Poporului arată că, potrivit art. 45 din Constituție, este garantată exercitarea "în condițiile legii" a accesului liber al persoanelor la o activitate economică, iar textele de lege criticate impun asemenea cerințe legale. Accesul liber la o activitate economică nu exclude, ci, dimpotrivă, implică stabilirea unor limite de exercitare a libertății economice. Mai mult, exploatarea jocurilor de noroc nu beneficiază de principiul libertății comerțului. Interdicția determină reglementarea strictă a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248516_a_249845]
-
în cauză. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248516_a_249845]
-
de urgență a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 30 decembrie 2010. Textul de lege criticat are următorul cuprins: "(4) Organizatorii de jocuri de noroc caracteristice activității cazinourilor, permit accesul în locațiile autorizate numai pe baza unui bilet de intrare, valabil pentru 24 de ore în intervalul 8,00-8,00, pentru fiecare persoană, iar organizatorii de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248516_a_249845]
-
care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, consilierul juridic solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, deoarece prin Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 s-a instituit o procedură specială, simplificată, pentru recuperarea creanțelor, dispozițiile de lege criticate fiind în deplină concordanță cu principiile constituționale. De asemenea, se arată că dispozițiile art. 16 din Constituție nu au relevanță în cauză. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că Ordonanța Guvernului nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164281_a_165610]