3,503 matches
-
atât mai frecventă devine conversia DM-urilor în HSR. În figura 23.1 se prezintă grafic HSR din cromozomii umani analizați în cancerele de sân și de ovar. Regula generală este că un număr crescut și o varietate numeroasă de cromozomi marker, însoțită uneori și de emergența echivalenților citogenetici ai amplificării genice (DM-uri și HSR-uri) pot fi interpretate ca semne ale unui stadiu avansat al progresiei tumorale și ca expresie a instabilității genomice, instalate pe fondul unui „zgomot genetic
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
la oncogeneza la om. În anul 1982, s-a descoperit că în geneza neoplasmelor cu celule B (limfomul Burkitt, la om, și plasmacitoamele, la șoarece), un rol esențial îl are activarea, prin translocație a protooncogenei c-myc, în regiuni fie din cromozomul 14, fie din cromozomul 2, fie din cromozomul 22, în care se află genele pentru catena grea (H) a imunoglobulinei, pentru catena ușoară LK și, respectiv, pentru celălalt tip de catenă ușoară Lλ. Translocația genei c-myc se asociază cu alterarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
În anul 1982, s-a descoperit că în geneza neoplasmelor cu celule B (limfomul Burkitt, la om, și plasmacitoamele, la șoarece), un rol esențial îl are activarea, prin translocație a protooncogenei c-myc, în regiuni fie din cromozomul 14, fie din cromozomul 2, fie din cromozomul 22, în care se află genele pentru catena grea (H) a imunoglobulinei, pentru catena ușoară LK și, respectiv, pentru celălalt tip de catenă ușoară Lλ. Translocația genei c-myc se asociază cu alterarea reglajului genic normal al
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a descoperit că în geneza neoplasmelor cu celule B (limfomul Burkitt, la om, și plasmacitoamele, la șoarece), un rol esențial îl are activarea, prin translocație a protooncogenei c-myc, în regiuni fie din cromozomul 14, fie din cromozomul 2, fie din cromozomul 22, în care se află genele pentru catena grea (H) a imunoglobulinei, pentru catena ușoară LK și, respectiv, pentru celălalt tip de catenă ușoară Lλ. Translocația genei c-myc se asociază cu alterarea reglajului genic normal al acesteia, gena fiind exprimată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
t(9;22), din leucemia cronică mieloidă, și t(8;14), din limfomul Burkitt și din alte limfoame maligne, s-a înregistrat o avalanșă de descoperiri ale unor modificări cromozomale specifice altor tipuri de leucemii și limfoame. Efectul translocației dintre cromozomii 8 și 14 [t(8;14)] a fost studiat deopotrivă la nivel citologic - cromozomal, cât și la nivel molecular și este bine înțeles (fig. 23.2). Până în prezent, au fost studiate peste 15 000 de profile cariotipice ale neoplaziilor maligne
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
au fost studiate peste 15 000 de profile cariotipice ale neoplaziilor maligne, la specia umană. S-a folosit pentru bandarea Q fluorocromul quinacrine mustard; B. Secvența de baze azotate din punctual de translocație (fuziune) al celor două segmente cromozomale din cromozomii fuzionați 8 și 14 într-o celulă din limfomul Burkitt. Săgețile din gelurile de secvențiere indică ultimul nucleotid care este identic în cele două secvențe genice. Secvența de nucleotide a genei c-myc în configurația sa din linia germinală este redată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
nucleotid care este identic în cele două secvențe genice. Secvența de nucleotide a genei c-myc în configurația sa din linia germinală este redată în partea de sus a imaginii, pe când în partea de jos se redă secvența de nucleotide din cromozomul translocat din cadrul liniei celulare BL22 de limfom Burkitt. A. din Offit, 1993; B. din Perspectives of Genetics, WHO, 1995. Unele restructurări sunt dificil de evidențiat, chiar și cu tehnicile actuale de Citogenetică moleculară, așa cum este cazul translocației t(8;21
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Astăzi, datele citogenetice privind neoplaziile umane au valoare de diagnostic și prognostic al evoluției condiției patologice (mai ales în cazul leucemiilor), precum și în elaborarea strategiilor terapeutice. Datele citogenetice pot fi utilizate în identificarea stărilor premaligne. În leucemia mieloidă cronică (CML), cromozomul Ph1 are valoare de certitudine, în stabilirea diagnosticului, iar în neoplaziile nehematologice, modificările numerice și/sau structural cromozomale definesc starea de transformare malignă a celulei. Analiza citogenetică a tumorilor face posibilă asocierea unor modificări cromozomale specifice cu particularitățile răspunsului la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
1. Majoritatea leucemiilor se caracterizează printr-o frecvență mai redusă a modificărilor cromozomale per celulă, în comparație cu tumorile solide, iar translocațiile care apar în celulele leucemice sunt, de regulă reciproce, adică de tip „balansat”, respectiv fără pierdere de material genetic. Implicarea cromozomilor sau a sectoarelor cromozomale în formarea elementelor cromozomale marker este caracterizată printr-o specificitate evidentă (Mitelman, 1985). Imunogenetică și Oncogenetică 401 Pe baza tehnicii de bandare cromozomală de înaltă rezoluție (Yunis, 1981), s-a demonstrat că în aproape toate leucemiile
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
se înscriu cele ale lui Croce și colaboratorii săi (1986, 1987). Bunăoară, în translocația t(11;14)(q13;q11) specifică modificărilor de cariotip din leucemia limfocitară acută (ALL), punctul de rupere fracturează locusul genic pentru catena alpha a TCRA, din cromozomul 14, astfel încât segmentele genice pentru regiunea variabilă (Vα) rămân în cromozomul 14q-, pe când segmentele genice Cα sunt translocate în cromozomul 11 care devine11p+, iar gena pentru nucleozidfosforilaza umană (NP) rămâne în 14 q-. Tot astfel, genele pentru LDH-A, β-globină
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Bunăoară, în translocația t(11;14)(q13;q11) specifică modificărilor de cariotip din leucemia limfocitară acută (ALL), punctul de rupere fracturează locusul genic pentru catena alpha a TCRA, din cromozomul 14, astfel încât segmentele genice pentru regiunea variabilă (Vα) rămân în cromozomul 14q-, pe când segmentele genice Cα sunt translocate în cromozomul 11 care devine11p+, iar gena pentru nucleozidfosforilaza umană (NP) rămâne în 14 q-. Tot astfel, genele pentru LDH-A, β-globină și c-H-ras sunt translocate în 14q- (fig. 23.3). Explicații în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
modificărilor de cariotip din leucemia limfocitară acută (ALL), punctul de rupere fracturează locusul genic pentru catena alpha a TCRA, din cromozomul 14, astfel încât segmentele genice pentru regiunea variabilă (Vα) rămân în cromozomul 14q-, pe când segmentele genice Cα sunt translocate în cromozomul 11 care devine11p+, iar gena pentru nucleozidfosforilaza umană (NP) rămâne în 14 q-. Tot astfel, genele pentru LDH-A, β-globină și c-H-ras sunt translocate în 14q- (fig. 23.3). Explicații în text (după Croce și colab., 1986). În figura 23
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
-A, β-globină și c-H-ras sunt translocate în 14q- (fig. 23.3). Explicații în text (după Croce și colab., 1986). În figura 23.4 sunt ilustrate diferite translocații cromozomale și relația punctelor de rupere cromozomală cu locii genici pentru diferite protooncogene. Cromozomul 1 este frecvent implicat în diferite rearanjamente cromozomale din oncogeneza umană, generând markeri cromozomali specifici unor tumori solide. Se remarcă predispoziția regiunii pericentromerice bogată în heterocromatină la o asemenea instabilitate structurală. Formarea cromozomilor markeri este facilitată de existența în structura
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cromozomală cu locii genici pentru diferite protooncogene. Cromozomul 1 este frecvent implicat în diferite rearanjamente cromozomale din oncogeneza umană, generând markeri cromozomali specifici unor tumori solide. Se remarcă predispoziția regiunii pericentromerice bogată în heterocromatină la o asemenea instabilitate structurală. Formarea cromozomilor markeri este facilitată de existența în structura cromozomilor umani a unor situsuri de fragilitate cromozomală care reprezintă markeri comuni ce pot fi utilizați în analize cariotipice obișnuite. Aceștia pot deveni ținte preferate în activitățile celulare care conduc la instalarea stării
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
1 este frecvent implicat în diferite rearanjamente cromozomale din oncogeneza umană, generând markeri cromozomali specifici unor tumori solide. Se remarcă predispoziția regiunii pericentromerice bogată în heterocromatină la o asemenea instabilitate structurală. Formarea cromozomilor markeri este facilitată de existența în structura cromozomilor umani a unor situsuri de fragilitate cromozomală care reprezintă markeri comuni ce pot fi utilizați în analize cariotipice obișnuite. Aceștia pot deveni ținte preferate în activitățile celulare care conduc la instalarea stării de transformare malignă, întrucât protooncogenele sunt localizate în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
analize cariotipice obișnuite. Aceștia pot deveni ținte preferate în activitățile celulare care conduc la instalarea stării de transformare malignă, întrucât protooncogenele sunt localizate în vecinătatea unor asemenea situsuri fragile (fig. 23.5). Se poate remarca coincidența unor asemenea localizări în cromozomul 1 (fig. 23.6), unul dintre cei mai frecvent angajați în formarea cromozomilor marker din neoplaziile umane. În anul 1978, Hittellman și Rao au utilizat tehnica condensării cromozomale premature (PCC) pentru a demonstra diferențele în cinetica interfazică corelată cu evoluția
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
la instalarea stării de transformare malignă, întrucât protooncogenele sunt localizate în vecinătatea unor asemenea situsuri fragile (fig. 23.5). Se poate remarca coincidența unor asemenea localizări în cromozomul 1 (fig. 23.6), unul dintre cei mai frecvent angajați în formarea cromozomilor marker din neoplaziile umane. În anul 1978, Hittellman și Rao au utilizat tehnica condensării cromozomale premature (PCC) pentru a demonstra diferențele în cinetica interfazică corelată cu evoluția neoplaziei, metodă care s-a dovedit foarte promițătoare. Pe de altă parte, prezența
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cronice mieloide (CML), terapia eficientă se asociază cu dispariția populației celulare P1-pozitive (Sandberg, 1980; Talapaz și colab., 1986), iar o creștere a procentului de celule P1-pozitive indică evoluția malignității spre exprimarea ei deplină. În plus, remanierile cromozomale care se suprapun cromozomului Ph1 anunță criza blastică iminentă, ceea ce face din analiza citogenetică o unealtă importantă în managementul terapeutic. În general, nivelul ridicat de anomalii cariotipice se asociază cu stadii avansate ale neoplaziei. Aceeași relație se înregistrează și cu un număr crescut de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sau succesul eforturilor terapeutice. Fenomenul PCC sau al „Profazării” (Johnson și Rao, 1970) poate fi indus prin fuziunea unor celule țintă, aflate în interfază, cu celule „inductoare”, aflate în mitoză, fuziune care schimbă cromatina „omogenă” a nucleului interfazic în care cromozomii nu pot fi decelați ca entități individualizate, vizibile la microscop. Metoda permite nu numai o estimare a cineticii interfazice, dar și analiza citogenetică specifică în celulele care au o proliferare slabă, permițând identificarea „dublu-minusculilor” (DM), în celulele tumorale interfazice, și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sporadic, ocazional, în neoplaziile umane, înainte de instituirea tratamentului cu citostatice. În neuroblastom, asemenea elemente de fenotip cromozomal apar încă de la debutul clinic al condiției patologice. Remanierile cromozomale cu specificitate de clonă, din cadrul hemopatiilor maligne, în care sunt implicați preferențial anumiți cromozomi sau anumite regiuni cromozomale, se constituie în markeri cromozomali pentru diferite subtipuri morfoclinice, cu valoare patognomică. Modificările cromozomale specifice, dintr-o tumoră solidă, au fost evidențiate pentru prima dată de K.D. Zang și H. Singer, în anul 1967, în meningeom
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cu valoare patognomică. Modificările cromozomale specifice, dintr-o tumoră solidă, au fost evidențiate pentru prima dată de K.D. Zang și H. Singer, în anul 1967, în meningeom - o tumoră benignă. Modificarea este una minoră, fiind reprezentată fie de absența unui cromozom 22, fie de o deleție la nivelul acestuia. Dar, carcinoamele maligne umane sunt caracterizate printr-o varietate mare de anomalii numerice și structural-cromozomale: apar cromozomii markeri în a căror geneză se remarcă implicarea cu mare specificitate a anumitor cromozomi ai
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în meningeom - o tumoră benignă. Modificarea este una minoră, fiind reprezentată fie de absența unui cromozom 22, fie de o deleție la nivelul acestuia. Dar, carcinoamele maligne umane sunt caracterizate printr-o varietate mare de anomalii numerice și structural-cromozomale: apar cromozomii markeri în a căror geneză se remarcă implicarea cu mare specificitate a anumitor cromozomi ai complementului normal, diploid. Mai mult, chiar și interschimbul și deleția se realizează preferențial în anumite situsuri cromozomale. Cromozomul 1 este unul dintre cromozomii umani implicați
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
unui cromozom 22, fie de o deleție la nivelul acestuia. Dar, carcinoamele maligne umane sunt caracterizate printr-o varietate mare de anomalii numerice și structural-cromozomale: apar cromozomii markeri în a căror geneză se remarcă implicarea cu mare specificitate a anumitor cromozomi ai complementului normal, diploid. Mai mult, chiar și interschimbul și deleția se realizează preferențial în anumite situsuri cromozomale. Cromozomul 1 este unul dintre cromozomii umani implicați cu mare specificitate în remanierile cromozomale din carcinogeneza umană, atât în tumorile solide, cât
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mare de anomalii numerice și structural-cromozomale: apar cromozomii markeri în a căror geneză se remarcă implicarea cu mare specificitate a anumitor cromozomi ai complementului normal, diploid. Mai mult, chiar și interschimbul și deleția se realizează preferențial în anumite situsuri cromozomale. Cromozomul 1 este unul dintre cromozomii umani implicați cu mare specificitate în remanierile cromozomale din carcinogeneza umană, atât în tumorile solide, cât și în leucemii și limfoame. Benzile pericentrice (p13-q12) și centromerul acestui cromozom reprezintă regiunea formării izocromozomului, apoi regiunea distală
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
structural-cromozomale: apar cromozomii markeri în a căror geneză se remarcă implicarea cu mare specificitate a anumitor cromozomi ai complementului normal, diploid. Mai mult, chiar și interschimbul și deleția se realizează preferențial în anumite situsuri cromozomale. Cromozomul 1 este unul dintre cromozomii umani implicați cu mare specificitate în remanierile cromozomale din carcinogeneza umană, atât în tumorile solide, cât și în leucemii și limfoame. Benzile pericentrice (p13-q12) și centromerul acestui cromozom reprezintă regiunea formării izocromozomului, apoi regiunea distală (p31-p36) a brațului său scurt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]