2,154 matches
-
componentei sale medicale propriu zisă, două alte aspecte: unul legal și altul etic, ceea ce conferă actului medical o dimensiune tridimensională. Cu toate acestea, cele trei aspecte amintite nu converg obligatoriu spre același scop și dealtfel nu evoluează necesamente în aceiași cronologie. De regulă survine mai întâi un progres medical, apoi se conturează compozanta etică a aplicării sale și în final cea a repercursiunilor sale legale. Pe de altă parte, curentul antipsihiatric, utilizarea la care a fost silită să se plieze psihiatria
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
după administrarea de AP depôt 3. A treia și cea mai puțin utilizată constă în administrarea de corectoare, doar în situația în care survin SEP. La urma urmei, cât de justificate sunt aceste opinii? O analiză a corelației incidentelor SEP/cronologia lor după întreruperea antiparkinsonienelor arată după cum urmează: După circa trei luni de tratament, sistarea antiparkinsonienelor nu a antrenat reapariția SEP decât 31.9% din cazuri. Circa 2/3 din pacienții tratați anterior au fost “free of simptoms”, ceea ce ar putea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
eul confesiv) și un timp (acel au jour le jour), care conferă identitatea cronologică și ritmicitatea caracteristice jurnalului. Obligatoria repetiție Nu există jurnale à rebours, pentru că acestea ar Încălca tocmai condiția obligatorie de existență. Din chiar clipa În care abolesc cronologia, ele Își pierd identitatea. Devin altceva: carnete, caiete, memorii. Însăși strategia proiectivă a jurnalului intim presupune un efort constructiv, cumulativ și evolutiv. Să Încercăm să le deslușim, fiecăruia În parte, semnificațiile de adâncime. Efortul constructiv e oarecum implicat În intenționalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
inclusiv pe cele școlare. În ciuda tentativelor de activizare din ultimul secol, școala a rămas o instituție închinată memorizării, cantitatea și diversitatea conținuturilor pe care le livrează fiind într-o continuă creștere. Curricula alocată învățării istoriei nu face excepție, imprimarea unor cronologii în memoria elevilor menținându-se ca principal scop al lecțiilor de specialitate. Inerția sistemului face ca informațiile să fie cu greu înlocuite, astfel încât ele continuă să se aglomereze 41. Școala apelează intens la ceea ce H. Bergson numea memoria-obișnuință, cultivând deprinderi
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a vorbi despre cunoașterea istorică. Este nevoie de o reprezentare inteligibilă a "timpului trăit"273 în diferite segmente cronologice sau de o adevărată "ucenicie a timpului"274, așa cum bine a înțeles Neagu Djuvara. Mai precis, trebuie creată o diferențiere între cronologie și temporalitate, între simpla succesiune și consistența sa. Istoria are tendința de a opera transformarea unor unități de timp convenționale în cadre, iar cadrele în corpuri cu o existență autonomă. "Ne vine greu să nu concepem un secol ca pe
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
se construiește deci o vulgată istorică marcată de oralitate. Ea este îmbogățită cu o anecdotică mai mult sau mai puțin veridică, colportată în mediul școlar prin complicitatea tuturor celor implicați. Mai interesată de legendă decât de istorie, tradiția "nu reține cronologia, nici detaliile, nici numele eroilor, ci doar arhetipul și simbolismul lor"311. Ea cenzurează informația științifică, nu o îmbogățește, căci oralitatea este o relaționare între egali, nu o recunoaștere a dreptului de autor și nici o delimitare clară a acestuia de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
contribuit la forjarea acelei majorități favorabile alegerii zilei de 1 decembrie 1918 ca simbol național suprem. Luăm în calcul influența textelor de manual, dar și alte forme de persuasiune, cum ar fi serbările patriotice sau literatura istorică de popularizare. Chestionând cronologia evenimentelor și impunerea simbolică a zilei de 1 decembrie drept apogeu al unirii, vom schița, în final, o succesiune a explicațiilor prin care lecția de istorie a hotărât, la 1990, noua zi națională. II.2. De la război la unire: anii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
înfrângerea militară din 1916 și de cea politică, din 1918 (pacea de la București). E drept că, până la urmă, tot Antanta a câștigat războiul, dar fără să fi dorit neapărat și unirea noastră. În definitiv, când totul se termină cu bine, cronologia, cauzele, reproșurile, vinovații și înfrânții nu mai contează. Reflectarea târzie și sumară a prezenței trupelor românești în provinciile anexate s-a realizat, în manualele de după 1989, în spiritul istoriografiei militare de la sfârșitul anilor '80 și începutul deceniului următor. Căutându-și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
război ale României doar până în 1918. O altă lucrare, mai amănunțită, dezvolta însă această versiune. Autorii precizau că războiul mondial s-a încheiat în 1918, dar cel dus de armata română, "pentru apărarea Marii Uniri"92, a continuat. Oferind o cronologie predominant militară, lucrarea urmărea calendarul precis al operațiunilor românești din noiembrie 1918 până în martie 1920, simultan cu cele ale vecinilor, aliaților și inamicilor 93. Această încadrare justifica și plasarea acțiunii românești în cuprinsul unui singur și continuu război "mondial", care
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ore de istorie care trec, o dată la câțiva ani, prin viața unui școlar silit să învețe despre "România în Primul Război Mondial" sau despre "Marea Unire". Este însă destul de grav să lipsească mereu toți ceilalți, care dau sens titlurilor și cronologiei din istoria noastră. Privită din paginile unui manual, istoria rămâne într-adevăr un "obiect", de "predat" ca atare, nu un subiect al întâlnirii între mai mulți interlocutori. Cu mențiunea că, în timpul respectivei transmiteri mai pot interveni fericite accidente produse de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
memoriei colective: În adevăr, la 28 noiembrie Bucovina declarase că se unește cu regatul, iar la 9 aprilie Basarabia, Republica Moldovenească, înființată conform cu ideile revoluțiunii rusești, votase unirea ei cu regatul român (s.n. C.M.)"290. Remarcăm în acest pasaj atât cronologia unitară, gregoriană, a celor trei date, aplicată post-factum (indiciu al unei rememorări fabricate ulterior, foarte probabil de sorginte livrescă), cât și retrăirea intensă a incredibilei știri că o republică, revoluționară în percepția celor din țară, se unea totuși cu Regatul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
într-un prezent cu totul neașteptat, pentru care "sacrificiile noastre"295 nu ar fi fost de ajuns. Era deci normal ca împlinirea acestui "vis milenar al Românilor" să fie pus în seama simbolului suprem al voinței naționale, Regele 296. Astfel, cronologia înfăptuirii "României Mari" se deschidea cu ziua de 9 noiembrie 1918 când reîncepuse războiul împotriva armatelor germane din țară și se încheia cu încoronarea regilor la 15 octombrie 1922, fără a se pomeni de hotărârea adunării de la Alba Iulia, din
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
actorii, locațiile și evenimentele consacrate inclusiv ziua de 1 decembrie 1918. Următorul capitol era inedit pentru istoriografia interbelică: "România între 1918-1923". Manualele "capitaliste" anterioare nu justificau o astfel de periodizare, nici decupajele similare, ale anilor 1923-1929, 1929-1933, 1933-1940. Dar noua cronologie se construia în funcție de revoltele claselor muncitoare, încheiate cu momentele de triumf din 6 martie 1945 și 30 decembrie 1947302. Insistent denigrată, Unirea era văzută doar ca un prilej de îmbogățire pentru "o mână de oameni". Despre succesul ideii naționale nici
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mărit", iar populația ar fi "sporit" pe neașteptate, cu "maghiari, germani, ucrainieni, sârbi, bulgari, evrei și alții"313. În final, "alipirea Transilvaniei și Banatului" procura noi bogății doar pentru capitaliștii "români și străini", însă nici o bucurie pentru poporul muncitor. Toată cronologia era trasată în funcție de Revoluția din Octombrie, care spărgea unitatea narativă a Primului Război Mondial în două secvențe distincte, înainte și după 1917. Despre 1 decembrie 1918 nu se amintea nimic, ba mai mult, era inventat un eveniment-substitut, dintr-un episod aproape complet
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
personificările interbelice ale "neamului", "regatului" sau "României mari". Așa cum altă dată se prevedeau fragmente sau chiar lecții speciale care să convingă cititorul de importanța revoluției socialiste, în anii '70, s-au construit fragmente speciale pentru "însemnătatea Unirii din 1918"331. Cronologia înclina, de asemeni, spre alte priorități, trecând de la istoria revoltelor sociale la aceea a consecințelor unirii, în titluri de genul: "România în primii ani de după întregire (1918-1921)". Sensul evenimentelor devenise clar optimist. Autorii nu mai intonau litania claselor asuprite, preferând
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
alegerilor parlamentare ("o victorie considerabilă a Forțelor Democratice Unite"), care a fost "mai mult decât o simplă schimbare de putere", căci abia acum "a început schimbarea sistemului de valori postcomuniste spre cele europene"33. Un lucru reiese clar din această cronologie minimală a regimului comunist: dacă începutul fusese brutal, echivalând cu pierderea independenței statului în fața Uniunii Sovietice, sfârșitul, oricare ar fi fost el, a luat forma unor negocieri între liderii politici ai momentului. Ca și în cazul românesc, delimitările interne ale
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
din jurul manualelor și a programelor de istorie din anii 1999-2000 sau la disputele mediatice din 2004 și 2006. În ceea ce privește ziua națională a României, am încercat să surprindem istoria selectării informațiilor despre evenimentul celebrat. Am insistat, într-o primă instanță, asupra cronologiei, urmărind implicațiile decretării anului 1918 drept apogeu al fenomenului unionist. Apoi am repertoriat variantele comemorative care au precedat oficializarea datei de 1 decembrie 1918 (24 ianuarie 1859, 15 octombrie 1922 ș.a.). Nu doar momentul, dar și locația celebrată au variat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
paix, Paris, 1919. Ciobanu, Ștefan, Studiu și documente cu privire la mișcarea națională din Basarabia în anii 1917-1918, ediție îngrijită de Dan Jumară, Editura Alfa, Iași, 2001. Ciobanu, Nicolae ș.a., Enciclopedia Primului Război mondial, Editura Teora, București, 2000. Idem, Bădălan, Eugen ș.a., Cronologia primului război mondial, 1914-1919, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, București, 2001. Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Raport final, București, 2006, publicat pe http://www.presidency.ro/static/ordine/ RAPORT FINAL CPADCR.pdf (accesat la data de 21
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de altfel, în volumul citat anterior, probabil și singurul dedicat acestui subiect, în ultimii ani. 90 Catherine Durandin, op. cit., p. 140. 91 Nicolae Ciobanu ș.a., Enciclopedia Primului Război mondial, Editura Teora, București, 2000, p. 243. 92 Nicolae Ciobanu, Eugen Bădălan, Cronologia Primului Război Mondial, 1914-1919, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, București, 2001, p. 5. 93 Ibidem, pp. 170-229. 94 Lucreția Barbul, Amintiri despre România Mare. Suferința trecutului părea a fi răsplătită, în "Magazin istoric", mai 2004 (serie nouă), pp. 84-85. 95 Guvern
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
american, a inflației modelor orientale (varietatea restaurantelor thailandeze, indiene, coreene etc. în marea metropolă a gastronomiei Montréal, dar și preluarea în prepararea domestică a produselor unor culturi și subculturi exotice). Concretizarea codului (sistemului) în mesaj impune fie o istorie, o cronologie (uneori foarte riguroasă) a evenimentelor culinare: aperitiv, supă (ciorbă), felul doi, dulciuri, fructe, cafea (în gastronomia românească) sau hors d'oeuvre, potage, friptură, brîn-zeturi, fructe, dulciuri în cea franceză, fie un tablou, o desfășurare spațială ca în bucătăria orientală. Bucătăria
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
contradicții / 11 Iubitoare pasionată a clasicismului (1903-1929) / 37 Seducătoare și călătoare (1929-1939) / 57 America, America (1940-1951) / 73 Yourcenar ca Hadrian (1951-1955) / 87 Yourcenar ca Zenon (1955-1979) / 113 Exilul nemuritor (1979-1987) / 139 Epilog: Este Yourcenar o scriitoare gay? / 163 Note / 177 Cronologie / 184 Opere de Marguerite Yourcenar / 201 Bibliografie suplimentară / 209 Postfață: Marguerite Yourcenar în România / 213 Indice / 229 Prefața Autorului la ediția în limba română Deși a călătorit frecvent în Grecia, pe mare și pe uscat, Marguerite Yourcenar nu ne-a
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Faustina este o speculație fascinantă, și este imposibil să ne imaginăm cum Yourcenar ar fi putut-o realiza. Caracterul secretos feminin era prea aproape de ființa lui Yourcenar pentru ca ea să se simtă în destulă siguranță pentru a o analiza în Cronologia Pléiade a vieții ei, unde se discută melancolia antică, de exemplu. Ea însăși a dorit cu ardoare calea secretă; și a cultivat-o până în ziua morții: chiar a insistat ca documentele ei cele mai intime să nu fie deschise până în
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
lucrare este de Rembrandt. 6. Vezi Saint, Nigel, Marguerite Yourcenar; Reading the Visual (Oxford, 2000). 7. Savigneau, Yourcenar, p. 527. 8. Savigneau, Yourcenar, p. 428. 9. Citat din Savigneau, Yourcenar, p. 87. 10. Savigneau, Yourcenar, p. 167. 11. Atestat în Cronologia Pleiadei întocmită de Yourcenar (1982). 12. Savigneau, Yourcenar, p. x-xii. 13. Yourcenar, With Open Eyes, trad. de Arthur Goldhammer (Boston, 1984), p. 19. 14. Yourcenar, Dear Departed, trad. de Maria Louise Ascher, (New York, 1991), pp. 145-242. 15. Barnes, Flaubert's
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Ithaca NY. 1979), p. 131. 102. Yourcenar, The Dark Brain of Piranesi, p. 199. 103. Castle, Terry, The Dark Side of Piranesi, p. 199. 104. Francois Sureau, Garçon de quoi ecrire (Waiter, Something to write with) Paris, 1989), p. 89. Cronologie An Vârsta Viața 1903 8 iunie, se naște Marguerite la Avenue Louise no. 193, Bruxelles, Belgia, ca fiică a lui Michel de Crayencour și a lui Fernande de Cartier de Marchienne. Zece zile mai târziu îi moare mama. I s-
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
lor în ordine cronologică, cu excepția sub-secțiunilor unde ordinea alfabetică este mai convenabilă. Lucrările lui Yourcenar ridică o provocare descurajantă pentru biografii ei deoarece ea și-a publicat operele în variante diferite și sub titluri diferite. Cititorul este invitat să consulte cronologia împreună cu această listă. Editorilor li se asigură posibilitatea de a arăta cum Yourcenar și-a difuzat lucrările între edituri, și le-a revizuit și comentat. Multe din aceste lucrări au fost retipărite în 1991 în Vocile lucrurilor, un volum despre
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]