2,383 matches
-
în apropierea orașului (Zamca) și cealaltă la o depărtare de două mile (Hagigadar)"". Biserica "Sf. Simion" din Suceava face parte din complexul de monumente armenești din Suceava. Ea a fost construită în anul 1513 de către înfloritoarea comunitate armeană a locului, ctitor fiind armeanul Donig (sau Donik), suferind de-a lungul timpului o serie de transformări. La această biserică se păstrează o piatră de mormânt, datată 1573, având o inscripție gravată care spune că ""acesta este mormântul preotului Hovhannes, protopopul bisericii, care
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
Donik), suferind de-a lungul timpului o serie de transformări. La această biserică se păstrează o piatră de mormânt, datată 1573, având o inscripție gravată care spune că ""acesta este mormântul preotului Hovhannes, protopopul bisericii, care este fiul lui Donig, ctitorul bisericii Sf. Simeon"". În perioada domniei lui Ștefan Rareș (1551-1552) s-a manifestat un spirit de intoleranță la adresa armenilor. Vrând să facă uitat numele fratelui său, fostul domnitor Iliaș Rareș (1546-1551), care trecuse la mahomedanism, Ștefan Rareș a încercat să
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
de flori pe a cărei panglică albă de mătase: "„Lui Stroe Belloescu - Răspânditorul de lumină și dragoste de neam, sprijinitorul școlarilor săraci și ziditorul de școli.”" Presa locală și centrală a semnalat în multe articole dispariția marelui și intelectual român, ctitor de așezăminte pentru luminarea fraților săi. Anual este organizat la Bârlad "Concursul Interjudețean de matematică „Stroe S. Belloescu”" destinat elevilor din clasele IV-VIII din județele Galați, Iași, Vrancea și Vaslui. O stradă din Bârlad îi poartă numele.
Stroe S. Belloescu () [Corola-website/Science/303919_a_305248]
-
Pe lângă darurile oferite de credincioși, un ajutor semnificativ a fost oferit de Casa Regală. Biserica este împodobită cu o serie de vitralii deosebite, lucrate de un meșter german, în anul 1902, la cererea regelui Carol I și a reginei Elisabeta, ctitorii bisericii. În orașul Azuga se află (amenajat în 1920), monument istoric memorial sau funerar de interes național. În rest, alte zece obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate fiind
Azuga () [Corola-website/Science/297207_a_298536]
-
primului stat feudal unificat în istoria Chinei; unificarea scrisului, a unităților de măsură, a banilor, a ecartamentului vehiculelor; construirea Marelui Zid, a unei rețele de drumuri și canale ( primul canal cu ecluze din lume), a marelui complex funerar al împăratului ctitor al Chinei unificate; deschiderea căilor de navigație spre răsărit. • 213-209 î.e.n. Prima răscoală țărănească de mari proporții în istoria Chinei, condusă de Chen Sheng și Wu Guan. • 206 î.e.n.-220 e.n. Dinastia Han. • 206 î.e.n. - 25 e.n. Dinastia Han de
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
Vasile Lupu, iar urmașii lui au fost pentru un veac și jumătate principalii proprietari ai moșiei Buhăieștilor; deasemenea, este stră-străbunicul biospeologului Emil Racoviță. Pe fiul lui Ștefan Caracaș, ce purta întocmai numele tatălui, buhăieștenii îl pomenesc și azi, acesta fiind ctitorul bisericii din sat, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", construită în 1798. El apare în pridvorul bisericii, în portretul de ctitor, alături de soția Catrina. Documentele cu referire la moștenirea pitarului Caracaș arată amploarea apiculturii în ținutul Vasluiului la acea vreme. Buhăieștii
Buhăiești, Vaslui () [Corola-website/Science/301867_a_303196]
-
biospeologului Emil Racoviță. Pe fiul lui Ștefan Caracaș, ce purta întocmai numele tatălui, buhăieștenii îl pomenesc și azi, acesta fiind ctitorul bisericii din sat, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", construită în 1798. El apare în pridvorul bisericii, în portretul de ctitor, alături de soția Catrina. Documentele cu referire la moștenirea pitarului Caracaș arată amploarea apiculturii în ținutul Vasluiului la acea vreme. Buhăieștii de Jos sînt și acum numiți de către localnici "Cărăcășeni" (de fapt, "Cărcășăni" în pronunția buhăieșteană). Ca fapt divers, după moartea
Buhăiești, Vaslui () [Corola-website/Science/301867_a_303196]
-
primint numele de "Hagigadar" (în alte lucrări ea apare și sub numele de Hagioiagadar, Hagiuigadar sau Hacigadar) care înseamnă în limba armeană "Îndeplinirea dorințelor" (în limba armeană: “hagiui” = dorință, “gadar” = împlinire). Unii autori îl consideră pe Asduadzadur (Bogdan) Donavachian drept ctitor al acestei biserici. Acesta era fiul lui Drăgan Donavac și la acea dată avea o vârstă fragedă, neputând astfel să întemeieze biserica. Cercetările arheologice au scos la iveală trei etape în construcția acestei biserici: În a doua jumătate a secolului
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
depus vreun jurământ, în toată evlavia și castitatea. La începutul secolului al XVIII-lea, Biserica Hagigadar era deteriorată în urma deselor invazii inamice. Nemulțumit de starea în care se găsea biserica și dorind ca aceasta să fie reparată, unul dintre strănepoții ctitorului Drăgan Donavac, bogatul negustor armean Dominic Bogdanovici din Liov, lăsa prin testament, la 10 martie 1707, suma de 300 de florini (zloți) polonezi. Lucrările desfășurate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea au fost recepționate, în mod solemn
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
al Episcopiei Romanului. Lucrările de construcție au fost executate de meșterul italian Iosif Polano. Printre cei care au contribuit cu sume mari de bani la construirea noii biserici s-a aflat Alecu Anastasiu și soția sa, Ecaterina, care sunt considerați ctitori ai catedralei și au fost înmormântați în subsolul acesteia. Au donat sume importante de bani și personalități ca Traian Corodeanu, filosoful și scriitorul Ion Petrovici (fost ministru al culturii și cultelor), mareșalul Ion Antonescu și generalul Dumitru Dămăceanu. În ianuarie
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
s-a pus în circulație un timbru-cărămidă din vânzarea căruia s-au obținut fonduri pentru înălțarea noului edificiu. În mai 1941, generalul Ion Antonescu, Conducătorul Statului Român, a donat în nume propriu și fără pretenția de a fi considerat principal ctitor, suma de 3 milioane lei. La 6 februarie 1945 a decedat Alecu P. Anastasiu, cel mai important ctitor al bisericii, ce avea să fie înmormântat în subsolul acesteia. În anul 1948 a fost sfințit subsolul bisericii de către pr. Vichentie Mocanu
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
În mai 1941, generalul Ion Antonescu, Conducătorul Statului Român, a donat în nume propriu și fără pretenția de a fi considerat principal ctitor, suma de 3 milioane lei. La 6 februarie 1945 a decedat Alecu P. Anastasiu, cel mai important ctitor al bisericii, ce avea să fie înmormântat în subsolul acesteia. În anul 1948 a fost sfințit subsolul bisericii de către pr. Vichentie Mocanu, delegatul Episcopiei Romanului. Lucrările au fost reluate în anul 1951, după o întrerupere de trei ani, și s-
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
Năsturel a avansat ipoteza că această biserică era una din cele două mici mănăstiri, "monydria", ctitorite de boierul Iaskios (Iațcu) din Mavrovlahia și pentru care solicita în 1395 patriarhului ecumenic Antonie al IV-lea să i se accepte calitatea de ctitor. Clădirea avea un plan aproape pătrat, cu abside rectangulare. Zidurile acestei biserici au fost demantelate sistematic până la nivelul de călcare al epocii, în primii ani ai secolului al XV-lea, terenul fiind nivelat. În jurul lăcașului de cult a existat o
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
Între pronaos și naos a existat un zid despărțitor care a fost demantelat parțial înaintea anului 1792(deoarece nu apare în inventarul bisericii din 1792), pe peretele vestic al naosului aflându-se inițial un tablou votiv în care era reprezentat ctitorul Petru Rareș și care a fost distrus parțial. Naosul este boltit în stil moldovenesc, printr-o serie de arce dispuse pe diagonală și pandantivi care susțin turla cilindrică. Absidele laterale sunt boltite în sfert de sferă, iar absida altarului în
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
unele figuri se disting, restul fiind șterse), numai unele fresce din naos fiind bine conservate. Între pronaos și naos a existat un zid despărțitor care a fost demolat, cu această ocazie fiind deteriorat și tabloul votiv în care era reprezentat ctitorul Petru Rareș. Din tabloul votiv se mai disting portretele lui Petru Rareș, ale Doamnei Elena și a doi copii. Istoricul de artă Paul Henry a cercetat pictura veche a bisericii în deceniul III al secolului al XX-lea, el constatând
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
minoritate de romi (1,24%). Pentru 8,7% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,73%). Pentru 8,79% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. Teatrul municipal poartă denumirea ctitorului său, maiorul Gheorghe Pastia, care a donat suma necesară construirii unei locații destinate teatrului, în anul 1908. Proiectul edificiului a fost ales de către o comisie din care făceau parte Constantin Nottara și arhitectul Ion Mincu. Lucrările de construcție au durat
Focșani () [Corola-website/Science/296965_a_298294]
-
află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Anul începerii construcției este, probabil, 1842, anul terminării 1843 când s-a și pictat și sfințit. Biserica este construită în stil brâncovenesc, iar pisania menționează ca ctitori familia Hurezanu. Alți ctitori care au contribuit la ridicarea acestui sfânt lăcaș sunt enumerați în proscomidiar. O lungă perioadă de timp, începând cu anul 1900, biserica a funcționat ca și capelă de cimitir. După anul 1970 biserica a fost abandonată, suferind o degradare accentuată
Biserica „Sfântul Dumitru” din Hurezani () [Corola-website/Science/334885_a_336214]
-
următoare: "Aceasta secțiune este deocamdată un . Puteți Wikipedia prin [ completarea lui]!" La români și la slavi se taie, dintr-a patra prescura, și trei triunghiuri în cinstea demnitarilor: ierarhie bisericească; rege (în regate), guvern (în republici), sau o mențiune generală; ctitori ai mănăstirii sau ai bisericii parohiale, fie cu numele, fie cu o mențiune generală. Punând pe disc fiecare din cele trei părticele, preotul zice: « Pomenește, Doamne, pe cutării... » La greci, melchiți, si in Ardeal, se pun câteva firimituri pe disc
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
de existență (1946), apoi Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu” și din nou, începând cu anul 1996, Colegiul Național „Gheorghe Roșca Codreanu”. În luna noiembrie 1940, în prezența lui Traian Brăileanu, ministrul Educației Naționale de atunci, a fost dezvelit un bust al ctitorului Gheorghe Roșca Codreanu, lucrat în bronz de sculptorul Mihai Onofrei. Bustul, situat în partea de nord-vest a clădirii liceului din Bârlad, a fost trimis la topire în 1951, când proletcultismul pusese stăpânire pe cultura românească.
Gheorghe Roșca Codreanu () [Corola-website/Science/311167_a_312496]
-
tribuna Parlamentului, că „este cel mai frumos edificiu religios care există în România.” Hramul catedralei a fost ales în cinstea Sfântului Iosif, logodnicul Fecioarei Maria. Sărbătoarea hramului catedralei este ziua de 19 martie. „Sfântul Iosif” este catedrală metropolitană și arhiepiscopală. Ctitorul ei este episcopul Ignatius Paoli, din Congregația Călugărilor Pasioniști, primul Arhiepiscop al Arhidiecezei de București. Banii pentru construirea Catedralei au provenit de la credincioșii din București, de la diverse personalități înstărite, de la arhitectul Carol Benesch, dar și de la binefăcători din străinătate, cunoscuți
Catedrala Sfântul Iosif din București () [Corola-website/Science/298822_a_300151]
-
a "„30-a biserică, cu popă”", dovadă că în sat exista o biserică, a cărei locație este astăzi necunoscută, cu mult timp înainte de apariția actualului lăcaș. Actuala biserică de lemn din Grănicești a fost construită la mijlocul secolului al XVIII-lea, ctitorii lăcașului fiind țăranii Gherasim și Toader Ungurean. Atât cronica parohială din comună, cât și lucrarea istoricului Nicolae Stoicescu intitulată "„Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova”" consemnează anul 1758 ca an al construcției bisericii. În "„Schematismul Bucovinei din
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
realitatea momentului, constatările sunt revelatoare. În cimitirul actual, situat la dreapta unei curbe care pătrunde în miezul satului, observăm două biserici. Una, aflată în ruină, prezintă pe frontonul de deasupra intrării, o pisanie în limba maghiară, care îi precizează clar ctitorii și destinația. Este vorba despre un lăcaș reformat cu clopotniță reclădită în anii 1838-1839, de către nobilul de origine română Ladislau Koszta din Băiești. Biserica cealaltă care funcționează și astăzi ca loc de închinare ortodox a fost renovată în cea mai
Râu Alb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300556_a_301885]
-
la Bacău la 10.02.1870 din părinții Neculai și Anica și a decedat la Ploiești la 27.07.1960. Era dintr-o veche familie răzeșească, fiind proprietari de pământuri, originari din comuna Osebiții Mărgineni, Luizi Călugăra, de lângă orașul Bacău. Ctitori de biserici și de școli, apărători ai ortodoxiei, într-o zonă populată și de ceangăi catolici. Străbunii din linia paternă odihnesc în capela ortodoxă sfințită cu hramul Sfintei Treimi, Capela Broșteanu. Edificiul este situat la intrarea în cimitirul comunei Măgura
Aurel D. Broșteanu () [Corola-website/Science/314498_a_315827]
-
încadrată într-un arabesc, având următoarea inscripție în limba slavona: ""Aceasta biserică a zidit-o Io Ștefan Petriceicu Vodă cu soția sa Maria în anul 7181 (=1673)"". Biserică a fost sfințită de către mitropolitul Dosoftei Bărilă al Moldovei. Cu această ocazie, ctitorul înzestrează biserică cu încă o bucată din toloaca târgului Siret, cu un heleșteu domnesc (Iazul Mânzați), sătul Băncești și un iaz cu pește, sătul Dornești cu robi și iazuri, sătul Tărășeni cu iaz și moară, 3 fălci de vie și
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
Catedrala episcopală Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți a fost ridicată între anii 1924 - 1934 prin truda preasfințitului Visarion Puiu, primul episcop al Eparhiei Hotinului cu reședința la Bălți. Însăși construcția acestei catedrale ne demonstrează că ctitorul ei, episcopul Visarion Puiu n-a urmărit scopul numai ridicării unui lăcaș sfânt de închinăciune, ci și a unei opere de artă și de puternică afirmare a neamului românesc în această margine de țară. Catedrala are statutul de monumetn istoric
Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți () [Corola-website/Science/312655_a_313984]