176,312 matches
-
mult decît un gest "printre altele", mai mult decît un indiciu: este o întreagă metafizică Cidade de Deus se înalță, în asemenea momente, mult deasupra bunelor intenții, a misionarismului documentar și a cinema-ului realist, brut și brutal, pentru a cunoaște - în fulgurația mistică și poetică a unei clipe - vertijul de-a fi uman, dureros de uman.
Gangsterii-și fac cruce cu arma by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13668_a_14993]
-
volanul, mașina s-a întors pe șosea și au pornit înapoi. Femeia, obosită, a închis puțin ochii, și-a sprijinit capul de spătar și a început să-și imagineze ținutul unde se duceau. Nu mai fuseseră niciodată acolo. Nici nu cunoșteau pe cineva care să fi fost. Îl știau doar de pe hartă și după nume. Se spunea că era un ținut minunat. Ea și-a zis că locuința va trebui să fie liniștită, plină de pace și albă, înconjurată de trandafiri
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
Eugen Uricaru, în direcția afirmării unei noi strategii a cunoașterii și difuzării valorilor literare române, într-o societate "lipsită încă de majoritatea instrumentelor de lucru, cum ar fi dicționarele tematice, enciclopediile, sintezele, necesare atât nouă, cât și străinilor dornici a cunoaște, printr-un acces simplu și direct, fondul problemei. În prefața volumului suntem de la început puși în fața unei idei clare, deloc revoluționare cu vorbele dlui Eugen Uricaru , pe firul continuității care "nu a putut fi rupt nici de «revoluțiile culturale» ale
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
ca să intre mai bine în ramă, alteori se elimină fragmente dintr-o compoziție pentru simplul motiv că sînt mai prost conservate, iar restaurarea diminuează substanțial veniturile. Mulți dintre cei care manipulează direct bunuri artistice sînt oameni care nu știu, nu cunosc și nici nu sînt interesați profund de acest tip de obiect, obiect pe care-l folosesc, însă, fără scrupule și exclusiv din rațiuni lucrative, exact așa cum folosesc proxeneții tinerele pe care le "exporta în străinătate. Concluzia care derivă dintr-o
Pasii marunti ai pietei de arta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13752_a_15077]
-
Dan Ion Constantin (n. 1939), care apare la Florin Manolescu, în Enciclopedia exilului literar românesc la litera B: Boc Daniel (Dan Constantinescu), poet. În țară a debutat cu poeme în 1968, în "Luceafărul" (seria Ștefan Bănulescu), unde Cronicarul l-a cunoscut ca tehnoredactor și corector sub numele Dan Bocaniciu. O figură cu totul aparte în peisaj, un artist cu talente diverse - muzician, poet, eseist, desenator -, un revoltat cu o biografie "americană", cîștigîndu-și existența de la 16 ani din lecții de vioară, dar
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
în stere naturală, cât și sub formă de ciocolată ( în funcție de vârstă și preferințele muritorului)... În plus patrupeda va asigura și cornul ( de supt), având în vedere că producția de grâu din acest an este compromisă. Celorlalți miniștri nu li se cunosc decât numele: Dan Ioan Popescu, Miron Mitrea, Ioan Rus, Mihai Tănăsescu, Ioan Mircea Păscu, Mircea Geoana, Hildegard Puwak, Rodica Stănoiu, Răzvan Teodorescu, Alexandru Athanasiu, Ilie Sarbu, Dan Nica. Plus 6 miniștri delegați, plus... În total 22 ( cam fatidica cifră asta
Schimbarea domnilor - bucuria n. by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13757_a_15082]
-
mai bogată, mai frumoasă și mai valoroasă decît se crede de obicei. Noi avem tendința de a o minimaliza, asta din complex de inferioritate, fiindcă valorile ei nu circulă decît arareori în afara granițelor. Și, sigur, pentru că noi înșine n-o cunoaștem temeinic. Eu cred că trebuie studiată și reevaluată, să știm ce-avem viabil și ce nu. Cercetătorii români care s-au ocupat de perioada interbelică și de problemele ei "delicate", adică de extrema dreaptă - de la Dumitru Micu și Ornea la
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
cîteva cărți ale lui Cioran, fără să-mi placă deloc, suspectîndu-l pe Cioran de inautenticitate și de isterie. În prima jumătate am greșit, în a doua am avut dreptate, el este isteric, dar e autentic. Mai tîrziu, după ce l-am cunoscut bine pe Cioran, mi-am zis: da, domnule, mă întîlnesc cu el. Dar el n-a spus: să ne sinucidem. El a spus: faptul că mă pot sinucide mă face liber și pot duce greutatea vieții tocmai pentru că, dacă nu
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
mai fiu lucidă. D.P.: Și forța ți-o păstrezi... M.P.: Forță nu mai am... D.P.: ...De vreme ce ai atîtea proiecte: încă un Cioran, apoi Eliade, alte volume de poeme, în parte scrise, memorialistică, publicistică... M.P.: Astea sînt forme de autoamăgire. Noi cunoaștem un prieten, avem un prieten, care are aproape 80 de ani și care are proiecte cam tot atîtea cît mine. Forma noastră de a ne autoiluziona e teribilă. Dar asta încă nu spune nimic. Nu, simt că am tot mai
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
la Romy Schneider -, tuturor femeilor... și mamei sale) vor fi avut, poate, surpriza să constate că două dintre actrițele sale fetiș ( Cecilia Roth și Marisa Paredes) apar, preț de cîteva secunde, în-tr-o scenă din Vorbește cu ea; cei care-i cunosc filmografia în amănunțime le vor mai fi recunoscut pe alte două dintre veteranele sale: Loles Leon ( sora Victoriei Abril în Atame), aici în rolul unei moderatoare de televiziune abuzive, și Chus Lampreave ( bunica din Ce-am făcut ca să merit asta
De X ori femeie by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13751_a_15076]
-
gest care trebuie încă o dată apreciat. comunismul a operat sângeros nu numai în lagăre și închisori, dar, și nu în cele din urmă, în planul culturii, al modificării (deformării) conștiințelor, și lucrul acesta cred că se cade a fi bine cunoscut de către tinerele generații. Distrugerea tezaurului de valori, anularea memoriei, echivalau cu un gulag, cu o lentă condamnare la moarte a înseși ființei naționale.
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
Apoi Calvino se întoarce la Flaubert și la trăsătură vizuală a stilului sau. De ce e atît de tentanta remarcă lui Calvino? Din cel puțin trei motive. În primul rînd sugestia că imagistică literară are o istorie și că această istorie cunoaște schimbări și rupturi. Vorbește de aproape o sută de ani, perioada ce începe cu Stendhal și se termină, să zicem, cu James Joyce, perioada înțeleasă că un interval distinct al istoriei imagisticii literare, marcat de un început și de un
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
vedem pe Don Quijote și pe Sancho luptîndu-se cu invizibili cavaleri ce se dovedesc a fi mori de vînt. Dar ceea ce sugerează Calvino și ceea ce face pasajul citat atît de interesant e ideea că arta construirii personajelor și lucrurilor că imagini cunoaște o schimbare radicală o dată cu realismul. Ce ÎnseamnA apariția imagisticii în român? Înseamnă că pentru prima dată în istoria literaturii occidentale un scriitor îi va spune cititorului sau că săpunul din cutare dormitor e albastru. Ați putea crede că nu e
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
schele și uzine, alunecară înapoi că două panglici lațe desfășurate pe îndelete. Lîngă cîrma stă nemișcat un tînăr pletos, ca de optsprezece ani, ținînd sub braț un album. Privea stăruitor, prin ceață, clopotnițele, marile clădiri ale căror nume nu le cunoștea; apoi, cu o ultimă privire, cuprinse insula Saint-Louis, La Cité, Notre-Dame; și curînd, Parisul stergindu-se din zare, tînărul suspina adînc. Domnul Frederic Moreau, proaspăt bacalaureat, se înapoiă la Nogent-sur-Seine ( ...) 3 Dorința lui Flaubert e că noi să ne găsim în mijlocul
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
Liviu Dănceanu Marile pasiuni sunt rare, precum capodoperele. Și unele și altele purifică, emoționează, însuflețesc, aidoma forțelor ce se opun leneviei și inerției, fiind mereu actuale, întotdeauna ideale. Din păcate, mi-a fost dat să cunosc doar câțiva oameni cu adevărat pasionați, la cei mai mulți dintre noi pasiunea manifestându-se ca un erzat în căutarea exclusivă a plăcerii ce rezultă din satisfacerea unei nevoi instinctive, nu de puține ori deviată și alterată, astfel încât, uitându-se rostul, are
Meseriașul by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13776_a_15101]
-
Magdalena Boiangiu În urmă cu câțiva ani am cumpărat o ediție veche din Marc Aureliu cu următoarea dedicație: «să-ți fie prieten la ceasuri grele și să te ajute așa cum m-a ajutat pe mine». Nu cunosc elogiu mai frumos pentru o carte decât acest «prieten la ceasuri grele» Cioran - Caiete Am parafrazat rândurile lui Cioran într-o dedicație scrisă de mine pe cartea lui Peter Brook, când am oferit-o lui Radu Penciulescu, si cu ele
Georges Banu - Itinerar formativ by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13749_a_15074]
-
hazardul, cănd ceață l-a împiedicat pe miliardarul Anderson să aterizeze; și care pentru că nu a onorat această întâlnire s-a decis să susțină proiectul parizian al lui Brook. Brook nu și-a ascuns niciodată atracția pentru călătorii. Așa a cunoscut personaje, locuri și culturi. Artistul se confruntă astfel cu lumile străine, în Afganistan că și în Africa sau în India, supunandu-se încercărilor, reușind de fiecare dată să convertească experiență trăită într-o concluzie intimă. Să uiți de timp amintește
Georges Banu - Itinerar formativ by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13749_a_15074]
-
așteptări. Așteptarea profundă, venită dintr-o absența, dintr-o nevoie, dintr-o dorința. Că de exemplu cartea lui Matyla Ghica despre proporții, ce răspundea dimensiunii de calitate, pe vremea aceea obiect al căutărilor lui Brook sau Fragmente dintr-o învățătură necunoscută de Uspenski, care l-au pus pe pistă, decisivă în ceea ce-l privește, al lui Gourdjieff. Și, în timpul războiului din Vietnam, revelația pacifismului din Bhagavad-gita, ca să nu mai vorbim de povestirea Mahabharatei făcută la Paris de un mare specialist Lavastine
Georges Banu - Itinerar formativ by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13749_a_15074]
-
la evenimente remarcabile expozițiile Marcel Bunea, Florin Ciubotaru, Mihai Horea etc. sînt argumente suficiente în acest sens , acțiunea celor doi artiști a fost pentru multă lume una surprinzătoare, cu atît mai mult cu cît, fiind din zonă, ei sînt bine cunoscuți de către toți cei apropiați fenomenului artistic de astăzi. Pentru o mai exactă imagine a expoziției, în ansamblul ei, și a prezenței fiecărui artist în parte, întrebarea: cine sînt, de fapt, Mihai Percă și Maxim Dumitraș este una legitimă, iar răspunsul
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
exactă imagine a expoziției, în ansamblul ei, și a prezenței fiecărui artist în parte, întrebarea: cine sînt, de fapt, Mihai Percă și Maxim Dumitraș este una legitimă, iar răspunsul, fie el și sumar, devine oarecum obligatoriu. Așadar: Pictor mai puțin cunoscut în mediile bucureștene, format și afirmat în climatul artistic clujean, Mihai Percă este un artist pe deplin articulat, indiferent dacă ne referim la prezența sa publică sau la acuratețea și la vigoarea exprimării plastice. Cu toate că este legat profund de spațiul
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
sprijină reciproc, pulsează în construcțiile aproape acromatice ale lui Percă și reușește să se adreseze în egală măsură, prin înseși strategiile inocenței, și privirilor neprevenite, și așteptărilor capricioase și exigente. Spre deosebire de Mihai Percă, sulptorul Maxim Dumitraș este un artist bine cunoscut în toate mediile artistice din țară. Cu o activitate prodigioasă și cu o efervescență creatoare ieșită din comun, el este prezent în aceeași măsură la Sângiorz Băi, la Bistrița, la Târgu-Mureș, la Cluj și la București. Neobosit și fără inhibiții
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
Mărculescu,/ cel cu «tăcerea milostivă»/ strînsă-«ntre pajiște și turlă»;/ și, personaj de mare burlă,/ cînd ofensiv, cînd în eschivă,/ Vintilă Ivăceanu; Turcea/ ( o cvasi-rimă pentru Tulcea,/ tot astfel cum se-ngînă Giurgiu/ cu, din păcate, numai giulgiu),/ pe care-l cunoscusem, însă,/ prin Mircea, Mircea Brăilița,/ prietenul de totdeauna,/ cu-o zi în urmă, la «Albina»/ ( nu singur, ci-nsoțt de una/ cu bucle arămii ca lița);/ Dimov, în fine, și, constrînsă/ a împărț cu noi grădina/ la bine și la rău
Duet Foarță-Dimov by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13795_a_15120]
-
-l reamintim și noi pe prodigiosul poet, ivit intempestiv, alături de M. Ivănescu, "gata făcut" precum un alt ( helio) centru, într-un sistem poeticesc ce părea integral guvernat de nichitolatrie. Să admitem că nici azi Dimov nu e încă suficient de cunoscut, marginalizat în conștiința publică, ocolit, chiar dacă nu fără respectuoase reverențe, precum un caz prea complicat ( alături de, bunăoară, Radu Petrescu, I. Negoițescu sau emulul său mențonat, M. Ivănescu), plantat în același loc totuși periferic ce i l-a hărăzit un regim
Duet Foarță-Dimov by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13795_a_15120]
-
întoarce năstrușnica bonomie într-o sugestie exegetică, adică într-un conglomerat descriptiv al făpturii autorului și al textului, conglomerat deasupra căruia se recompune aura lirismelor comunicante: "Pe domnul care-și face pete/ pe mîini ( cînd scrie), pe Mopete/ l-am cunoscut ( cînd da să urce,/ noi coborînd) în prag de lift./ Ploua cu ace de molift/ și n-ar fi vrut să ne încurce/ pe mine și Dimov, cu care/ am fi făcut o patrulare/ prin ploaia de a cărei apă
Duet Foarță-Dimov by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13795_a_15120]
-
își grada erupțiile pe scenă și în ființa sa locuită de imens talent, de vulnerabilități. Genial. Mi-am dat seama că peste cîteva zile ar fi împlinit șaptezeci de ani... Am regretat imens că nu a fost timp să ne cunoaștem, să stăm de vorbă sau să tăcem împreună. Am avut un răgaz, o singură dată, la Tîrgu-Mureș, acum zece ani, cînd Promoția de aur s-a întîlnit și s-a sărbătorit. George Constantin căuta însingurarea. În mod bizar pentru mine
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]