1,497 matches
-
Xlll dar și mai tîrziu în culturile populațiilor din Capadocia și nu cum spun gunoierii de stîr-vuri că acest cult ar fi apărut nu se știe de unde prin secolul l sau ll al al erei noastre în imperiul roman. Dar cununa ca simbol al comuniunii și cunoașterii divine este menționată și pe tăblița 2 unde Zamolxe trece pe cabirii din insula Samos la religia crucii Mîntuitorului și îi binecuvîntează cu vin și pîine. Cînd se ia la ceartă cu Pitagora, spune
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
servicii tranzacționând, printr-o veritabilă bursă a referințelor și intervențiilor personale, informații, slujbe, înrudiri, beneficii și, mai ales, statut social. Această plasă de relații a fost, în cazul doamnei B., creația tatălui și a unchilor săi: "academicianul X. a fost cununat de fratele tatei, iar fiica lui [...] a fost botezată tot de el. La fel și familia Y., ca și mulți fini din ăștia care mai târziu au venit la Iași și au avut poziție în învățământul superior. Se cunoștea tata
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.” După terminarea rugăciunii, preotul ia cununia mirelui și face cu ea chipul crucii pe fața mirelui zicând de trei ori: „Se cunună robul lui Dumnezeu (numele) cu roaba lui Dumnezeu (numele), în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin.” Și sărutând mirele cununia, o pune, preotul împreună cu nașul, pe capul mirelui. Asemenea se face și cu mireasa, apoi preotul binecuvintează
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Artistul nu mai este nici subiect, nici obiect. Atunci când lucrează, el inhibă atât forțele subiectului cât și pe cele ale obiectului, într-o semi-actualizare și semi-potențializare plină de tensiune. Subiectul este absorbit de obiect și obiectul de subiect. "El se cunună cu obiectul prin subiectul său, care se întemeiază în acesta, iar obiectul se cunună cu subiectul său. La drept vorbind, nu mai este decât un semi-subiect și un semi-obiect, fuziunea antagonistă și contradictorie a celor doi. Din acest moment drumul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
subiectului cât și pe cele ale obiectului, într-o semi-actualizare și semi-potențializare plină de tensiune. Subiectul este absorbit de obiect și obiectul de subiect. "El se cunună cu obiectul prin subiectul său, care se întemeiază în acesta, iar obiectul se cunună cu subiectul său. La drept vorbind, nu mai este decât un semi-subiect și un semi-obiect, fuziunea antagonistă și contradictorie a celor doi. Din acest moment drumul este liber pentru libertatea și necondiționalitatea psihismului, pentru imaginația lui creatoare, altfel spus, a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
asupra originii lucrurilor, Spencer afirm? sus ?i tare c? fenomenele umane ?i culturale � că toate celelalte fenomene naturale � cer observa?ie, experimentare ?i, cu prioritate, un demers de tip cauzal. Lecturile sale, numeroase ?i variate, �l �ndeamn?, �ntre altele, s? cunune �nv???mintele din Smith (marele economist clasic) cu cele din Lamarck (naturalistul, teoreticianul transform?rîi speciilor ?i al eredit??îi caracteristicilor dob�ndite) ?i s? formuleze o doctrin? evolu?ionist? care trece drept una dintre cele mai coerențe pe care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
O carte trebuie să fie un topor care să sfarme marele îngheț din noi.” Franz Kafka 647. „Geniul uman este inepuizabil, ca natura... Zilnic, un milion de cărți, ziare, tablouri, cântece, invenții... Însă rațiunea naturii e omul, iar frumusețea este cununa, piscul adevărului.” Avetik Isahachian 648. „Cele mai vii impresii sunt acelea care nu se scriu. Mergând pe stradă, auzi o melodie: e un crâmpei dintr-un cântec vechi, pe care-l fredonează câțiva băieți veseli; și iată, îți amintești o
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
de foști colegi eram în Iași și aveam următoarea înțelegere: în ultima sâmbătă a fiecărei luni trebuia obligatoriu să ne întâlnim la Casa Universitarilor. Și așa a și fost. Bine, nu v-am spus că noi de fapt ne-am cununat între noi, ne-am botezat copiii... suntem o adevărată familie în prezent”, a conchis profesorul Mihai Toma, prorector didactic al Universității „Al. I. Cuza” Iași. (Alice Sava). „Ziarul de Iași”, luni, 9 iunie 2003: Declarație de dragoste după 40 de
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
separată. Din Ctitorii bisericii Familia Râșcanu Spătarul Alexandru T. Râșcanul, fiul lui Toader jicnicerul, s-a căsătorit cu Casandra, fiica stolnicului C. Gândul, botezată de Ioanichie, episcopul Romanului (15 septembrie 1747†15 ianuarie 1769). La 2 ianuarie 1768, când Îi cunună, i-a dat danie pe țiganca Ioana . La data căsătoriei Alexandru Râșcanu era „crucer” (clucer). C. Gândul a fost căsătorit În două rânduri, odată cu Maria Pascal, fata de casă a Ecaterinei Mavrocordat Vodă, Împreună având o fiică Catrina, măritată cu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
lipsit de primejdie. Dacă ar fi aflat ducele Bertold, lucrurile ar fi luat o Întorsătură nefericită. „De ce oare n-am fugit noi Împreună?“ Își spuse Adelheid, În timp ce privea pânzele de păianjen de pe tavan. „Am fi găsit un preot să ne cunune... și am fi plecat undeva, departe. Departe de Curte, de tatăl meu...“ Dar Bodo n-ar fi consimțit niciodată să-și calce jurământul de credință față de stăpânii lui. „Bodo n-ar fi În stare de o faptă care să ne
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
a dorit mama. Mobilierul pentru casă l-au cumpărat treptat, pe măsura posibilităților. Gata! Acum se puteau căsători, puteau să-și întemeieze o familie. Într-adevăr, părinții mei s-au căsători civil la primăria orașului Cernăuți, după care s-au cununat la o biserică ortodoxă. Mama a trecut de la catolicism la ortodoxism fără niciun regret și fără dificultate, deoarece mai multe sunt elementele care apropie cele două religii decât cele care le separă. Petrecerea a avut loc acasă, în noua locuință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Cody și BuffaloBill; apoi Yellowstone, cel mai mare parc din lume, În suprafață de 867.000 ha; și Salt-Lake-City, orașul Mormonilor. A mai trecut prin Utah și, În fine, a ajuns În California, „Țara făgăduinței" despre care spunea „California este cununa de lauri pusă pe capul unui popor format din aluatul adus de toate popoarele lumii". A descris California și orașul San Francisco În genul unui maestru pelerin, oferind un vast conținut de informații legate de evoluția acestui stat sub toate
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
le-a ajutat să ajungă la locul dorit. Tinerii care aleargă astăzi pe șosele betonate, Într-o țară ridicată În timp record, uită marșul pionierilor, uită 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 115 marșul morții. California e cununa de lauri pusă pe capul unui popor, format din aluatul adus de toate popoarele lumii. Ea e simbolul măreț al omenirii de mâine care nu se va măcina În lupte sterile care se va uni și va munci. Începem să
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mă trimită el pe mine la Harvard, că era o legătură între noi. Andrei și-a exprimat rezerva că mă pot duce, dat fiind că urma să ne căsĂtorim. Și Ghiță a decretat că nu e niciun obstacol, ne va cununa chiar el și după aceea eu să fac bine să mă duc la Harvard, și chiar așa s-a întâmplat până la urmă. Ei erau apropiați și pentru că erau monarhiști și pentru legătura cu tatăl lui Andrei, din tinerețe. IV. Cât
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
țigani lăutari: unul bătrân vestit și unul tânăr, care-l învinge. Bătrânul îl sudue și-l proclamă mai tare decât el... Variații la o horă... Captar, deasupra stupilor. În vie Era toamnă: Câte una Nucile pe jos cădeau; Crengile-mpleteau cununa Frunților ce atingeau. Sub tufarii de la vie Printre strugurii voioși Eu priveam cu bucurie Noaptea ochilor frumoși. Tu ședeai jos supt o viță Și deasupră-ți, Smărăndiță, Atârna un strugurel Verde ca un smărăndel... N. Beldiceanu 14 11 Octomvrie 1909 [ÎN
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ivașcu și Neagru Orhei Radu Gangri Crăciuna Ivan și Vâlcea Vornic Duma lui Bruie Logof Tăutu Boieri: Toma Cândea Ștefan Cernat Cozmiță Dinga Gri(gore) Doda Jurgea Dolha Dragoș Fetivu Jațcu Hudici Mihai Oțel Pune capul sănătos sub evanghelie se cunună și pe urmă are năcazuri Cărarea pietroasă țipa rănită de cuiele de fier ale cizmelor. Mărgărintarul rouă căzută în scoică (r.t.) Un călăreț fugea prin colbul drumului: o dâră de pulbere aprinsă (r.t.) Bețiv nu-s că n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sa din părți de zmeu, să se detașeze în alergare de Sâla, dar nu sunt suficiente. Samodiva câștigă cursa, ajutată de „doisprezece pui de zmei” într-o variantă, ca exteriorizare a puterilor sale infernale. În alte texte, miza întrecerii este „«cununa și mununa», «toiagul de judecată de la mormântul sfântului», simboluri recunoscute ale puterii și autorității”. Cea de a doua propunere a lui Bogdan, semn că inteligența ca semn al dinamicului masculin are o forță ordonatoare asupra haosului, specu¬lează latura „feminină
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Ruginire-ar ca dânsu’” (Peștenița - Hunedoara). Condiționaluloptativ al verbelor conferă versurilor o valoare de imprecație accentuată de pronumele relativ, ca sugestie a actului erotic tăinuit și pune în mișcare forțele magice ima¬nente fecioarei. Junele comparat cu păunul solar solicită cununa cu o imagine metaforică pentru căsătorie: „- Dămi tu, Ileano, cea cunună,/ Cununa din capul tău,/ Să mi-o pui eu pe al meu./ Ea prea bine-l cuvânta:/ - Cununa-te-ai cu dânsa,/ Cu dânsa, cu doamna sa” (Malaia - Vâlcea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
valoare de imprecație accentuată de pronumele relativ, ca sugestie a actului erotic tăinuit și pune în mișcare forțele magice ima¬nente fecioarei. Junele comparat cu păunul solar solicită cununa cu o imagine metaforică pentru căsătorie: „- Dămi tu, Ileano, cea cunună,/ Cununa din capul tău,/ Să mi-o pui eu pe al meu./ Ea prea bine-l cuvânta:/ - Cununa-te-ai cu dânsa,/ Cu dânsa, cu doamna sa” (Malaia - Vâlcea). In plus față de ruja maritală, cununa înglobează și simbolul rodirii sacre pentru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nelimitate de transformare și puteri stihiale. Alteori calul este închis de dușmanul arhetipal, numit în basm Tartacot, și se află în odaia interzisă. Calul de pe lumea cealaltă duce cuplul înapoi în profan, unde revine la o formă umană și îi cunună pe tineri. Întruparea în ipostaza umană regală întoarce traseul transformării și lasă să se întrevadă originea nobilă, parentală, a bidiviului cu puteri psihopompe, atestate în formă artistică de secole: „În Europa medievală, sufletele defuncților se metamorfozează în cai”. Calul teriomorf
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mod inexplicabil: „În pozunar îl căta/ Odoarele că-i găsea;/ La degetu-i se uita/ Și inelul că-i vedea;/ Ișlicelu-i răsturna/ Și cununa-i strălucea./ Iar Sandul, dacă vedea,/ Ibovnica le spunea,/ Acasă c-o aducea/ Și cu ea se cununa/ De se ducea pomina” (București). În felul acesta vânătoarea rituală devine „alegorie a unui scenariu erotic” care în absența legăturii totemice ciută - fecioară nu poate fi înțeles. Această observație o face Mihai Coman, care explică prin asociere cu imaginea fetei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de la Bunica Ancuța care suna foarte frumos. Și cum începeam a ura și ziceau cei din casă băetul sergentului că tata a fost sergent în armată, ori băetul nașului, că tata și cu mama au botezat mulți copii și au cununat mulți tineri. Și toți dădeau un colăcel mai mare și mai frumușel. Deși aveam 100 de colăcei, știam fiecare colăcel de la cine este și-i țineam înșirați pe o sfoară în cui. După ce m-am mărit, umblam cu flăcăii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
care e secretarul protopopiei: " Diacone, pune mâna pe condei și scrie: "Înalt Prea Sfințite Stăpâne, etc". Atunci am aflat eu cum te adresezi Mitropolitului. Și protopopul le-a spus celor doi tineri: Mergeți acasă și spuneți părintelui Urtoană, să vă cunune, vă dau și o scrisoare către el. Aprobarea va veni numaidecât de la sfânta mitropolie. Petrecere bună și viață fericită vă urez". Și ce nu se poate, se poate dacă ungi osia, dar nu oleacă, ci măcar cu 18 kilograme de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
fost învățătoare. Elionora s-a măritat cu Ion Gavrilovici tot învățător, în Fălticeni, și Eugenia s-a măritat cu Leon Mrejeriu [31] tot învățător, foarte deștept chiar și fudul și a fost și vicepreședinte al Camerei Deputaților și a fost cununat de Ioan Mitru, fostul director al Școalei Normale "Vasile Lupu "din Iași. Pe soția a doua o chema Marița, era foarte frumoasă și zglobie. Și a avut cu ea 2 băieți, Mihai care s-a împușcat în vara anului 1907
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
la casa de pe moșia Antoceni. Și am fost poftit și eu. Grigore Lateș ficiorul popei din comuna Râșca, mărita pe fiica sa Maria, cu seminaristul Gh.Bîrliba din Vînători, Tg.Neamț și el era ficior de preot mirele. Și au cununat 2 nași cu față mare: Costinescu [32] de la Piatra Neamț, fost Ministru de finanțe numai cu 4 clase primare, dar cu deșteptăciune foarte mare și cu Inspectorul Școlar Cosmovici [33]. Și mirele a adus din Târgul Neamț 30 de domnișoare, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]