1,094 matches
-
adânca înțelepciune a Marelui Străjer, Măria Sa Voievodul și-a trăit copilăria după legile pedagogiei românești. <...> L-am văzut astfel, copil cu bucle de aur, luptându-se cu roaba încărcată de nisip, cu stropitoarea mică udând floricelele și iarba, cu grebluța curățind aleea, cu biciul mânându-și calul închipuit, cu soldații de plumb așezați în rânduri și muștruluiți când nu se repezeau curagioși în luptă, cu scaunul răsturnat ca o trăsură, cu cățelușul nedespărțit de joacă, cu smeul, cu tot ce formează
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
la 47 capi de famile). Realizează reparațiile capitale ale bisericilor din satele Frenciugi (1964) și Bâcu (1968). Îngrădește curțile celor două biserici și ale cimitirului din satul Bâcu. În 1972 execută reparațiile interioare la biserica din Frenciugi, când s-a curățit și catapeteasma. Cu ajutorul enoriașilor repară În 1978 biserica din satul Drăgușeni pe care o suplinea. În același an repară biserica din Frenciugi prin muncă voluntară. Ajutorul financiar solicitat Mitropoliei Moldovei și Sucevei În anul 1977 nu a putut fi concretizat
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
bonomă și ținută regală. Pe pereți se puteau admira câteva picturi în ulei, de o bună factură, ce întregeau atmosfera intimă și decentă a localului. Cu părul complet alb și cu o față senină, bărbatul trecea discret prin sală, mai curățind o masă, mai scoțând o tăviță cu înghețată din frigider. Silueta lui aluneca printre mese ca o frumoasă balerină îmbrăcată în alb, ce pășește necălcând și care lasă în urmă doar voalul ce o acoperă sumar și parfumul purității trupului
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
drept în sus peste câmpia Bolochov până la marele râu Nistru deasupra satului Potoc, care sat rămâne al Moldovei. (Până la Ștefan cel Mare Țara Sepenicului a fost sortită sacrificării în schimbul unei prietenii cu Polonia). ...Țara Sepenicului este o veche țară românească, curățită de pădure de mâini harnice de români. Din timpuri imemoriale hotarul către Polonia este fixat și a rămas tot timpul neschimbat. În granițele ei istorice Țara Sepenicului a fost stăpânită și apărată timp de multe secole de români. Din Țara
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din hîrdău m-a pus de am luat o gamelă cu materii fecale, mi-a dat o lingură cu care să le dau la fiecare zicînd: "Se împărtășește robul lui Dumnezeu cu trupul și sîngele lui Hristos și se va curăți", apoi pe fiecare trebuia să-l șterg la gură". Banu Rădulescu demontează, în fascicolul din Antologie, Răstigniții de la Pitești, încercarea de a arunca întreaga vină pe reeducatori, forțați, prin tortură, să-i incrimineze pe legionarii care i-ar fi instrumentat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dar... cât de puțini sunt În stare să le pătrundă cu adevărat. Și-apoi, Biserica ne oferă asupra bătrâneții aceeași judecată ca și asupra Întregii existențe: o vale a plângerii, o suferință continuă menită doar de „a ne pregăti sau curăți pentru viața de dincolo!...”. Da, dar În ceea ce mă privește, eu aș vrea să serbez viața mea de aici, „norocul meu omenesc”, cum Îl numește autorul lui Zarathustra, bucuria de a fi, de a simți natura și propria-mi materie
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
din lemn, acoperiș plat de argilă năpădit de verdeață, băncuța înzidită în perete, apostoli în ținuta tradițională (barbă scurtă, tunică de lână până la genunchi, sandale cu curele). Fără a mă fi așteptat să întâlnesc vreo sosie a lui Simon Petru, curățindu-și năvoadele în josul drumului, și nici vreun paralitic dornic să se vindece căzând de pe un acoperiș, puteam cel puțin spera să zăresc o pânză în depărtare, vreun cioban pe coline, vreo prostituată înlăcrimată, cu părul despletit și cu picioarele goale
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pe planul moral, subordonând moralului cele materiale. De câtva timp, după mari catastrofe, lumea tot mai neliniștită, simte nevoia unui orizont nou. Nici un aeroplan, cu record oricât de sporit, n-o va putea duce acolo unde se înalță numai inima, curățită de mizeriile materialismului..." Frapantă la autorul Baltagului, acuitatea privirii își aliază sistematic tensiunea unui poet; plasticizant și pansioroso, apropiat misterelor lumii și adânc înfipt în pământul înaintașilor, Faurul aburit cum singur își spune avea disponibilități de creator mare; era făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
viitorul romancier) "încă nu s-a spălat, pentru care lucru bunul și burtosul doctor Rizescu a luat măsuri ca să se înarmeze o companie cu lopata de infanterie și o altă companie cu măturoaie și cu hârdaie cu apă, ca să poată curăți urechile domnului căpitan..." Nici o toleranță pentru generalul Tell, mărginit și absurd. Din aspra experiență a rezultat fragmentul Mergând spre Hârlău (cu o trimitere la dramaturgul Ronetti-Roman), text încorporat în O istorie de demult. La 25 iunie 1913, locotenentul Sadoveanu, mobilizat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe planul moral, subordonând moralului cele materiale. De câtva timp, după mari catastrofe, lumea tot mai neliniștită, simte nevoia unui orizont nou. Nici un aeroplan, cu record oricât de sporit n-o va putea duce acolo unde se înalță numai inima, curățită de mizeriile materialismului. 1906 LA NOI ÎN VIIȘOARA A MURIT BUNICUL Bunicul era răzăș. Vânător înfocat. Amintiri din vânătorile lui pe malurile Siretului. Ce credea el despre boeri și despre drepturile lor de proprietate. Ura împotriva ciocoiului. Tare și neînduplecat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
disperare, în sudoarea frunței; amărâți ascultăm în izbeliștea vântului, printre spinările câmpului critica manevrei, care pare a nu se mai sfârși; cu picioarele grele ne îndreptăm spre corturile înfierbântate ca niște cuptoare; ne răcorim cu apa sălcie a pustietății, ne curățim de colbul fin al dealurilor și văilor, ne îndreptăm spre popotă ca înspre laptele și mierea Canaanului. După amiezile triste și melancolice se scurg pustii până la ceasurile trei. Abia se mișcă ici-colo soldați printre corturi, câte un ofițer cu ochii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și până la ziua aceasta, încă nu s-a spălat, pentru care lucru bunul și burtosul doctor Rizescu a luat măsuri ca să se înnarmeze o companie cu lopata de infanterie și altă companie cu măturoaie și hârdaie cu apă, ca să poată curăți urechile domnului căpitan. Nu mai adaug pe veselul căpitan Pastia căruia îi curge izvor de glume din gură, parcă l-ar fi lovit peste fălci Moise proorocul cu cârja sa făcătoare de minuni. Domnia sa este un om foarte cumsecade, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
într-o pătură subțire. Ca să cureți garafe pune în ele o mână de cartofe tăiate mărunt, rotund, și cu apă, zbate până ce se curăță sticla. Chip de a scoate gustul de mucegaiu din poloboace. Să ne închipuim că avem să curățim 250 ocă de vin dintr-un poloboc. Se pune în 150 ocă apă fierbinte, 2 ocă sare, 1/2 ocă piatră acră, 1/2 ocă cărbuni de tei pisat mărunt. Se varsă amestecul fierbinte în poloboc și se agită de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ca la Iași. Oraș vechi. Păduri negre și triste de pini. [CĂLĂTORIE LA BERLIN CU LIVIU REBREANU]* 18 Mai 1926 Schimbare de personal la Benten. Contrast vădit niște femei mari și groase, însă harnice și joviale încep a șterge, a curăți ș-a freca. Am intrat de cu sară (asară) într-o regiune industrială. Numai hogeaguri de uzine fum și fum, clădiri mari afumate iar pământul pretutindeni lucrat și grădinărit până la cel din urmă palmac. Lucrătorii întorși dela fabrică stropesc și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai mult din distracție. Nu părea să facă lucrul, în orice caz, din sărăcie. Mai degrabă din spirit de ordine și economie. Uscăturile acestea reprezintau o valoare; probabil că se plătește pentru strânsul lor o taxă. Faci un bine public, curățind un loc viran; faci o economie în gospodărie și, în același timp, un sport folositor sănătății. Doamna aceea, cu fierăstrăiaș și cu mănuși de piele pe mâini, nu făcea desigur un lucru rău. Sunt țări, unde așa ceva ar înfățișa o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fericite condițiuni pentru binele Patriei. Lucrătorul care intră aici poate deci deveni un bun zidar conștient, în stare de a contribui la realizarea marelui Templu al unei omeniri mai bune. Meșteșugul lui la început este deprinderea de a ciopli și curăți piatra brută: pe de o parte înlătură deci ideile sterpe, prejudecățile, opiniile învățate și primite de-a gata, iar pe de altă parte se desface din deprinderi grosolane, din înclinări spre vițiu, din instincte și egoism. Procedând astfel, își afirmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din pustiu și din pădure și-au făcut lui și seliște pe amândouă părțile hotarului și parte lui Lungociu, care iaste pe din gios de moșia lui și iaste pe hotarul său, care iarăși el singur au muncit de au curățit din pădure și au făcut seliște, adecă satul și cu morile ce sunt acolo”. Documentul ne dezvăluie modul în care se întemeiază un sat în pustiu, un loc fără stăpân, de obicei împădurit, prin defrișare creându-se spațiul pentru întemeierea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ieșirea din ea au valoarea unei renașteri într-o dimensiune superioară, în timp ce abluțiunea îl integrează pe Mistricean într-o nouă lume, a eroilor imuni la Neant: „Sus la munți îl ducea,/ Cu lapti dulci-l țânea,/ De venin mi-l curățea,/ Frați di cruce să prindeau/ Șî la vânătoari cân’ mergea,/ Numa șărchi ei omora”. Un frate de cruce atipic scoate FătFrumos din gura șarpelui, după nouă ani de semiîngurgitare. Remediul pentru contactul cu infernalul este același: „I-a dat ăia
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în 1916 să fie înapoiat Republicii Populare Romîne. Astfel, mi se pare legitim ca acest fericit episod din istoria noastră să fie legat și de numele generalului, dar și de cel al colaboratorilor săi, care au îngrijit, au studiat, au curățit și restaurat, cînd era necesar, comoara de artă romînească, cu o dragoste, cu o înțelegere și o admirație pe care n-o putem prețui îndeajuns și pentru care le sîntem recunoscători. Generalul Vedenin ne-a mai dat încă o serie
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
fost la utrenie, părintele Serafim ne-a anunțat că mergem prin Împrejurimi să mai vizităm câte ceva. Am ajuns la apa Siloamului, unde a trimis Domnul pe cei zece leproși să se spele. Și mare minune, că toți zece s-au curățit. Dar numai unul s-a Întors să-I mulțumească. Și noi nu totdeauna știm să mulțumim. Aici sunt niște ziduri Împrejur, Înalte de tot, iar Între ele este ca un bazin lung de vreo 9 m și lat de vreo
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
tot fac. Parcă mă Împinge ... să le fac. De aceea mă rog uneori și zic: „Domne, Te rog, iartămă și dă-mi lacrimi pe măsura păcatelor mele să le plâng cât trăiesc. Să-mi spăl nevrednicia mea și să-mi curățesc haina sufletului pe care am pătat-o cu multe feluri de păcate. Nu mă lipsi nici de smerenie, de care am atâta nevoie ca să mă pot mântui. Te rog, nu Te scârbi de mine, și-mi iartă toate câte am
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
fel Dragii mei copii, nepoți Aș vrea in Rai sa fiu cu voi În viața de Apoi Însă-i greu să ajungi in Rai Dacă fapte bune nu ai De Rai să te-nvrednicești Trebuie, te ostenești Sufletul să-ți curățești! Singurel nu vei putea Credință de n-ai avea Deci să vă rugați mereu Să trimită Dumnezeu Pe Preasfântul Duhul său Împreună să lucrați Taina Domnului s-aflați Inima să n-o-mpietriți Și pe Iisus să-L primiți! De
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Doamne mila Ta Ca să-mi cureți inima Ca să faci Lumina multă Să o dau la cine o ascultă Să știe fiecare Că Tu ești un Rai frumos, Miluiești, ridici de jos, Chiar de este un păcătos. Îl ierți și-l curățești Haine noi Îi dăruiești Lumină-n Suflet i-ai dat, Să nu moară În păcat. Mare este Mila Ta! C-am simțit-o-n viața mea Cum să fac și cum să spun Cum pot oare eu s-adun Căci
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
organizația de bază UTM și de Partid. La chemarea Partidului, elevii școlii noastre, împreună cu membrii de Partid și sindicaliștii, au prestat 5.600 ore de muncă voluntare pentru curățirea dărâmăturilor din str. Costache Negri. Tot prin muncă voluntară s-a curățit terenul din jurul școlii și s-au făcut diferite reparații la clădirea școlii. De asemenea, elevii însoțiți de prof. maistru, tov. Enache Neculai, împreună cu pedagogii, în ziua de 1 octombrie 1951, au fost plecați în localitatea Ruginoasa pentru a strânge jirul
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de organizația de bază UTM și de Partid. La chemarea Partidului, elevii școlii noastre împreună cu membrii de Partid și sindicaliștii au prestat 5600 ore de muncă voluntare pentru curățirea dărămăturilor din str. Costache Negri. Tot prin muncă voluntară s-a curățit terenul din jurul școlii și s-au făcut diferite reparații la clădirea școlii. De asemenea elevii însoțiți de prof. maistru, tov. Enache Neculai, împreună cu pedagogii, în ziua de 1 Octombrie 1951 au fost plecați în Localitatea Ruginoasa pentru a strânge jirul
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]