6,308 matches
-
doritoare de muncă, ale generației tinere. Noi cei de la «Curierul literar» - în fața acestui eveniment, vestitor al unei faze de reculegere și de însuflețire în mișcarea noastră culturală - ne simțim datori să alergăm la chemarea celor doi aleși. În vederea acestei contopiri, «Curierul literar» încetează de a mai apărea.” Alți colaboratori: Badea Gheorghe, Virgil Cioflec, I. Ciocârlan. I.H.
CURIERUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286597_a_287926]
-
CURIERUL DE IAȘI, gazetă politică apărută la Iași din 31 martie 1868 până în septembrie 1884, mai întâi săptămânal, de la 5 octombrie 1869 de două ori pe săptămână, de trei ori pe săptămână din iulie 1870, din nou bisăptămânal între 26 aprilie
CURIERUL DE IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286596_a_287925]
-
CURIERUL ROMÂN, publicație apărută la Paris, bilunar, între 1 mai și august 1948. Este prima revistă redactată în limba română pe care exilul intelectual românesc anticomunist din Franța a făcut-o să apară. Cuprinzând în medie 24 pagini șapirografiate, de dimensiunile
CURIERUL ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286600_a_287929]
-
pentru eliberarea și unitatea națională”, se spune: „Născut în vremuri de restriște, el vine să răspundă unei chemări de firească solidaritate, adresându-se tuturor românilor ce rătăcesc pe drumul lung și anevoios al pribegiei [...] Așezându-se pe linia primatului național, «Curierul român» nu va servi decât un singur crez: cauza națională. Îl va servi cu toată tăria și cu toată căldura, fără nici o ambiție partizană.” Sub raport politic, se reproduc fragmentar declarațiile de la Londra și Washington ale regelui Mihai și ale
CURIERUL ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286600_a_287929]
-
CURIERUL ROMÂNESC, gazetă politică, administrativă, culturală și literară editată la București de I. Heliade-Rădulescu, între 8 aprilie 1829 și 19 aprilie 1848. A reapărut între 29 noiembrie și 13 decembrie 1859 sub titlul „Curierul român”, dar a fost suprimată după câteva
CURIERUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286602_a_287931]
-
CURIERUL ROMÂNESC, gazetă politică, administrativă, culturală și literară editată la București de I. Heliade-Rădulescu, între 8 aprilie 1829 și 19 aprilie 1848. A reapărut între 29 noiembrie și 13 decembrie 1859 sub titlul „Curierul român”, dar a fost suprimată după câteva numere. În 1828, după mai multe încercări eșuate, Dinicu Golescu obține aprobarea din partea guvernatorului rus Pahlen pentru tipărirea unui ziar în limba română, anunțat mai întâi cu titlul „Curierul Bucureștilor”. Cu întreruperi de
CURIERUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286602_a_287931]
-
decembrie 1859 sub titlul „Curierul român”, dar a fost suprimată după câteva numere. În 1828, după mai multe încercări eșuate, Dinicu Golescu obține aprobarea din partea guvernatorului rus Pahlen pentru tipărirea unui ziar în limba română, anunțat mai întâi cu titlul „Curierul Bucureștilor”. Cu întreruperi de câteva luni (în 1833,1839,1841,1847), publicația lui Heliade (ajutat la început și de C. Moroiu) a ieșit săptămânal sau, în unele perioade, de două, trei și chiar de patru ori pe săptămână. C.r
CURIERUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286602_a_287931]
-
luni (în 1833,1839,1841,1847), publicația lui Heliade (ajutat la început și de C. Moroiu) a ieșit săptămânal sau, în unele perioade, de două, trei și chiar de patru ori pe săptămână. C.r. (cu unele variații de titlu: „Curierul românesc”, „Curier românesc”, „Curierul român”) a fost primul periodic românesc cu o apariție de lungă durată. Era redactat și, în bună parte, scris de Heliade. Printre redactorii vremelnici ai gazetei figurează C. Bălăcescu, A. Popovici, I. D. Negulici. Ultimul a îndeplinit
CURIERUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286602_a_287931]
-
1833,1839,1841,1847), publicația lui Heliade (ajutat la început și de C. Moroiu) a ieșit săptămânal sau, în unele perioade, de două, trei și chiar de patru ori pe săptămână. C.r. (cu unele variații de titlu: „Curierul românesc”, „Curier românesc”, „Curierul român”) a fost primul periodic românesc cu o apariție de lungă durată. Era redactat și, în bună parte, scris de Heliade. Printre redactorii vremelnici ai gazetei figurează C. Bălăcescu, A. Popovici, I. D. Negulici. Ultimul a îndeplinit (octombrie 1845
CURIERUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286602_a_287931]
-
1841,1847), publicația lui Heliade (ajutat la început și de C. Moroiu) a ieșit săptămânal sau, în unele perioade, de două, trei și chiar de patru ori pe săptămână. C.r. (cu unele variații de titlu: „Curierul românesc”, „Curier românesc”, „Curierul român”) a fost primul periodic românesc cu o apariție de lungă durată. Era redactat și, în bună parte, scris de Heliade. Printre redactorii vremelnici ai gazetei figurează C. Bălăcescu, A. Popovici, I. D. Negulici. Ultimul a îndeplinit (octombrie 1845 - decembrie 1846
CURIERUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286602_a_287931]
-
purtător de cuvânt al celor care cereau înnoiri democratice, invitând pe toată lumea (în 1847), indiferent de tendință, la o discuție liberă, „pentru a se dezbate păreri și a se afla adevărul.” Până la apariția revistelor „Muzeu național”, „Gazeta Teatrului Național” și „Curier de ambe sexe”, C.r. a fost, parțial, și o revistă literară. Alături de Heliade, activ în fiecare număr cu poezii, articole, însemnări sau tălmăciri, în C.r. sunt prezenți Iancu Văcărescu, C. Bălăcescu, C. Caragiali, C. A. Rosetti, Dimitrie Bolintineanu
CURIERUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286602_a_287931]
-
Cronica plastică este asigurată de N. N. Tonitza, Tudor Arghezi, Dan Botta, Mac Constantinescu, cronica dramatică de Adrian Maniu și Pamfil Șeicaru, iar cronica muzicală, de G. Breazul și Em. Ciomac. În sumar se mai regăsesc revista presei, anchetele politice, un curier judiciar, o cronică sportivă, una științifică și una agricolă, cugetări, reclame, anunțuri, caricaturi, fotografii. Alți colaboratori: Valeriu Bora, Dan Petrașincu, N.M. Condiescu, Radu Miroslav, Eugen Titeanu, Titus Devechi, Simion Mehedinți, Dinu Nicodin, Barbu Slușanschi, Leon Țopa, Ernest Bernea, Anton Balotă
CUVANTUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286628_a_287957]
-
ca tipologie cu cele din transporturile aeriene. În prima parte a anilor ’90, cantitățile mari de bagaje ale celor care veneau spre România au impus atașarea la autocar a unei remorci pentru bagaje, apoi apariția unei firme separate: Poșta Atlassib Curier Rapid. Transportul de pasageri a fost însoțit întotdeauna de cel al coletelor și al plicurilor cu valori. Cursa de autocare a oferit aici un raport avantajos preț-calitate. Cauza succesului acestui serviciu a fost lipsa de adaptare a sistemelor poștale existente
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
importantă traiectoria prezentă. Ca unitate de producție Covalact a trecut bariera integrării europene, iar ca firmă se menține în „primă ligă”: cea a firmelor despre care se vorbește. Bibliografietc "Bibliografie" Botezatu, G. (2006), „Industria autohtonă a laptelui, pe cale de dispariție”, Curierul Național, 20 ianuarie. Matekovics, J. (2002), Eljutni a tulso partra, Lehel Kiado, Sfântu Gheorghe. Stoica, G. (2006), „Piața alimentelor ambalate va depăși 3 miliarde de euro”, Săptămâna Financiară, nr. 67, 3 iulie. Figura II.3 Sursă: Covalact Studiu de caz
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
27 noiembrie 1938 și 1 iulie 1940, sub direcția lui S. Faust-Mohr. Din 1939 își schimbă formatul într-unul mai mare, dar revine la formatul vechi în 1940, când subtitlul „Revistă săptămânală ilustrată pentru teatru, muzică și film” este înlocuit, „Curierul spectacolelor capitalei”, pentru ca de la numărul 39 din 1940 să menționeze subtitlul „Revistă pentru teatru, muzică și film”. Publicația este specializată, propunând rubrici ca „Ecouri și bârfeli”, „Cronica teatrală” (A. Munte), „Cronica muzicală” (Radu Cioculescu), „Revistele”, „Mișcarea teatrală din străinătate”. Colaborează
COMEDIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286344_a_287673]
-
Emma Gramatica, Sonia Cluceru), se discută cărți (Camil Petrescu, Husserl), se iau interviuri, se scriu amintiri (despre C. I. Nottara, I. L. Caragiale ș.a.). Victor Eftimiu semnează articolele Teatru mulțimilor și Scaunul lui Ion Ghica. Neinteresantă atunci când vrea să fie doar „Curierul spectacolelor capitalei”, C. își redobândește atractivitatea când, în 1939, atrage noi colaboratori: A. Pop Marțian, Sergiu Milorian, N. Carandino, Mihail Vulpeș, Mihail Sebastian, Camil Petrescu. Sunt inserate și texte dramatice de Mircea Ștefănescu (Acolo departe...), Mihail Drumeș (Năluca), Ion Luca
COMEDIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286344_a_287673]
-
în conștiința critică, București, 1994, 88-92; Octavian Vuia, Despre boala și moartea lui Eminescu, București, 1997, 95-96; Ionel Savitescu, „Dubla sacrificare a lui Eminescu”, ATN, 1998, 2; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Eminescu și „galaxia Grama”, LA, 1999, 3; Constantin Cubleșan, Cezar Ivănescu, „Curierul” (Cluj-Napoca), 1999, 209; Dan Mănucă, Complexe cu probleme, CL, 2003, 6. N.M.
CODREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286314_a_287643]
-
unii scriitori de valoare și să-și anime publicațiile prin câteva principii democratice. În „Buciumul român” a văzut pentru prima dată lumina tiparului, în 1876-1877, Țiganiada, opera lui I. Budai-Deleanu. Din 1872, a condus (o vreme împreună cu I.S. Bădescu) „Noul curier român”. În 1838, încă elev, C. a format cu alți tineri o „societate literară” menită să sporească numărul traducerilor în limba română. El însuși traduce, în același an, o povestire moralizatoare a lui Chr. von Schmid, Istoria tânărului Enric de
CODRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
octombrie 1838-martie 1839) orașe ca Viena, Milano, Roma, C.-D. capătă gustul drumeției. Cu primul prilej el ia din nou calea străinătății (din iunie 1840 până în ianuarie 1841). Străbate Austria, Germania, poposește la Londra și la Paris, iar de aici, curier într-o familie rusească, pleacă în septembrie 1842 la Petersburg, unde ajunge în februarie 1843. Dându-se drept literat maghiar poliglot, e angajat de un prinț rus ca secretar privat, în care calitate îl va însoți pe acesta în voiajul
CODRU-DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
Grigorescu, Jocul cu oglinzile. Însemnări despre literatura și arta postmodernă, București, 2000, 359; Doru Tompea, Provocarea postmodernismului. Noi orientări în teoria socială, Iași, 2001, 91, 97; Andrei Grigor, Omul post-postmodern, CC, 2002, 3-4; Dan Grigorescu, O radiografie a culturii contemporane, „Curierul național”, 2002, 8-9 iunie; Marius Chivu, De la un -ism la altul, RL, 2003, 4. N.Br.
CONSTANTINESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286373_a_287702]
-
sprijinul adevărului istoric pe care delegația oficială a guvernului de la București căuta să-l escamoteze sub presiunea și în folosul ocupantului sovietic. În 1948, cu ajutorul financiar al generalului Nicolae Rădescu, editează prima gazetă de informații a exilului românesc din Franța, „Curierul român”, pe care o multiplică prin procedeul monografierii, înainte de a încredința tiparului și câteva numere de sinteză ale acestei publicații, redactate în limba franceză. Membru în Gruparea Românească pentru Europa Unită, constituită la 1 iunie 1948 sub președinția lui Grigore
CONSTANTINESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286372_a_287701]
-
mai întâi la „Revista nouă” (1891-1893), unde Gheorghe din Moldova se bucura de aprecierea lui B.P. Hasdeu. Se numără printre fondatoarele revistei „Altițe și bibiluri”, publică la „Dochia”, „Arhiva”, „Revista literară”, „Familia”, „Universul”, „Literatură și artă română”, „Litere și arte”, „Curierul român”, „Viața românească” ș.a. Abia în 1916 își adună versurile într-un volum: Câte au fost, o plachetă elegantă, ilustrată de J.Al. Steriadi și Al. Satmari. C. scrie o poezie intimistă, cu vădite accente neoanacreontice. Afectând naivitatea, alegând o
CORNELIA DIN MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286425_a_287754]
-
15; Irina Petraș, „Orizontul rustic în literatura română”, ST, 1985, 10; Paul Dugneanu, „Orizontul rustic în literatura română”, LCF, 1985, 50; Radu G. Țeposu, „Orizontul rustic în literatura română”, FLC, 1986, 16; Valeriu Râpeanu, „Vis și reverie în literatura română”, „Curierul național. Magazin”, 1994, 9; Petraș, Panorama, 227-231; Teodor Vârgolici, „Îngeri, demoni și muieri”, ALA, 2002, 624; Roxana Olteanu-Roșu, „Zaharia Stancu sau Aventura memoriei”, „Meandre” (Alexandria), 2003, 1. T.V.
CRAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286468_a_287797]
-
în magistratură, fiind și procuror la Curtea de Casație. Ales deputat în 1859, este numit apoi ministru ad-interim la Departamentul Dreptății și ministru al Cultelor. În 1882 a devenit membru de onoare al Academiei Române. Debutul lui C. se leagă de „Curierul românesc” al lui I. Heliade-Rădulescu, unde în 1847 publică notații satirice în proză și cronici teatrale, urmate de versuri patriotice, apărute fie aici, fie în „Pruncul român”, „Popolul suveran” ori în „România viitoare” și „Republica rumână”, reviste scoase la Paris
CREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]
-
din basme. SCRIERI: Glasul poetului, Cluj-Napoca, 1994; Gânduri duhovnicești, Cluj-Napoca, 1994; Gaudeamus, Cluj-Napoca, 1994; Seara dimineților, Cluj-Napoca, 1994; Macul și albăstrița, Cluj-Napoca, 1994; Piticul cel bun, Cluj-Napoca, 1996; Farsele unui îndrăgostit, Cluj-Napoca, 1997. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, „Piticul cel bun”, „Curierul Primăriei” (Cluj-Napoca), 1996, 83; Mircea Popa, „Piticul cel bun”, „Adevărul de Cluj”, 1996, 1874. Ct.C.
CRISAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286495_a_287824]