1,599 matches
-
autorii săi, autorii sacerdotali din secolul al VI-lea î.C. vedeau universul. Înțelegem imediat că aceste elemente vor trebui utilizate cu prudența necesară. Dar, cine refuză a priori să ia cu sine un astfel de „manual” nu poate să cutreiere astăzi aceste peisaje fără să se rătăcească. Ba mai rău, nu va putea să se cațăre pe abrupturile unei lecturi inteligente a Bibliei în lumea de azi. Distincția simplă dintre „lumea povestirii” și „lumea autorului” este fundamentală. Poate nu o
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
vorbeam, o dată sau de două ori pe zi, când îmi aducea mâncarea sau îmi schimba urciorul cu apă. Petreceam tot timpul în pădure, căci vecinătățile Almorii cuprind cele mai frumoase păduri de pin pe care le are Himalaya, și le cutreieram în lung și în lat, reluând necontenit același film interior al dragostei mele cu Maitreyi, închipuind fel de fel de întîmplări, unele mai fantastice decât altele, prin care noi doi ajungeam fericiți, întîlnindu-ne într-o singurătate nepătrunsă de nimeni sau
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ca să urce spre bungalow. Îmi spusese toate acestea palpitând, căci, după câte am înțeles, avusese vreo aventură neplăcută în Ranikhet și plecase după căderea serii. Se numea Jenia Isaac, din Capetown, Africa de Sud, și se afla de câteva luni în India, cutreierând Himalaya în căutarea unei mânăstiri care s-o primească, îmi făcu de la început impresia unei exaltate reci, lucide, exaltată mai mult din dezamăgire decât din sete pentru un altfel de adevăr. Când paznicul aprinse felinarul cel mare, am privit-o
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Nu e adevărat! strigă Vladimir. Inventezi ca să mă sperii. Nu era nici o stafie. Bătea doar vîntul!... Ieronim îl privi absent, visător. - Au fost, frate Iconaru, dar pentru că n-ai vrut să crezi în existența lor de sărmane duhuri, blestemate să cutreiere podul casei Calomfir, au încetat să fie; pur și simplu s-au reîntors în neființă... Antim își scoase nervos ochelarii și, ținîndu-i strâns între degete, ridică mâna, amenințător: - Ieronim! șopti. Te rog, încetează. Ça suffit! Ieronim se repezi spre fotoliu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cu limba ascuțită știe să îi asculte și pe alții și datorită acestui lucru avem parte de portrete magnifice. Sophie Mironescu Ioaniu, jefuită de comuniști, care se chircește încet-încet în apartamentul ei din București. Fiica ei, Ivona, o ciudată care cutreieră străzile orașului, ginerele ei Niki, care tot timpul aleargă după curve, sora ei Margot, tracasată de Securitate. De la un personaj la altul, de la primul război mondial la perioada stalinistă, de la un câmp de luptă la închisorile unde putrezesc prizonierii politici
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
doamnei cu nepoțica, ceea ce e greu de Îndurat. Mai bine Încerci să dormi pe plajă, ajungi sigur În arestul miliției, care are acolo un pat bun să-l Împarți cu cinci recalcitranți. Spre seară cobori În Eforie și o vreme cutreieri plaja, privind cum vapoarele se tîrÎie greoi spre port. E ora de filozofie. Unele lucruri merg prost uneori, dar treaba asta de aici e Întotdeauna la fel, Îți zici, privind cum se sting ultimele pîlpîiri roșietice pe linia mării și
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
dușmănos, deși Încearcă să se facă prietenos, dar În maniera lui. Îmbătat de puterea pe care i-o dau cele două trese galbene, se poartă nefiresc și Începe să ne omoare cu sfaturi, sare de la cele legate de ostășie și cutreieră filozofic pe cîmpiile vieții, În timp ce noi transpirăm, dîrji, bătînd pas de defilare. Ține să-i spunem Portocală. Caporal Portocală. — Cum doriți dumneavoastră, tovarășu’ caporal Portocală, Îi răspunde, mutînd un pic accentele, Csabi, un ungur simpatic. — Ridică picioru’ răcane și lasă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
nu fim văzuți de-afară de inamic! Cei doi pleacă bîjbîind la lumina unei brichete să-și ia o altă sticlă de vin și se Întîlnesc cu o patrulă formată din trei mașiniști. Bă tîmpiților, ați căpiat? Ce dracu faceți? Patrula cutreieră teatrul la ordinul directorului, să se asigure că totul e În regulă, că nu există intruși. Ăla e un buzdugan de scenă? Uită-te și tu la ăștia! Băăă, să nu vă mai furișați așa pe-aci pe sus, că
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
abia dacă reușim să dormim cîteva ore. A doua, la fel, nu reușim să găsim o formulă de a Împărți patul. Ziua, spitalul și-a intrat În rutină, e greu să-ți găsești ceva de făcut pe aici, oricît ai cutreiera etajele, iar noi, ca soldați, nu mai Însemnăm nimic, sîntem niște simpli pacienți. Nici măcar televizorul nu mai e o atracție, deși urmărim știrile, pe doctorul bătrîn nu l-am mai Întîlnit - chiar și așa deprimat, era un companion util, instructiv
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
val de frică, izvorâtă din suflet, de parcă ar fi fost brusc transportată în iad. Îi plăcea la Bowcock, unde lucrase pe vremuri; era un loc în care se simțea în siguranță, prietenos, viu colorat, și unde îi era permis să cutreiere în voie, nevătămată de nimeni. Brusca transformare care survenise părea un semn rău. Cuprinsă de panică, fugi afară, cu ochii plini de lacrimi, izbindu-se de oameni. O chinuiau două dorințe absolut contrare. Pe de o parte ar fi vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
fecioare fremătând și copaci cu ale căror trunchiuri se unesc acestea, de șerpi îndrăzneți, într-un spațiu în care perechea care traversează cartea se propune drept doi stâlpi de piatră printre care treceau îndrăgostiții către moarte, fiindcă Eros și Thanatos cutreieră, aproape îngemănați acest univers erotomorf, unde cei doi îndrăgostiți par a reîncarna perechea primordială. Armonia peste care stăpânesc cei doi, cvasiedenică, este însă, fracturată de energii dionisiace, a căror expresie alegorică sunt hergheliile înaripate care fac dragoste alungându se, în timp ce
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Dikinson, Gregory Corso, / Jorge Lezama Lima, Tudor Gheorghe și Noica / puși laolaltă în amintire. Întâlnirile livrești sunt numeroase, iar, pe lângă scriitori, între care Dostoievski, Kafka, Hölderlin, Rilke, Poe, Withman, Odysseas Elytis, Trakl, Salah Mahdi etc., poemele lui Daniel Corbu sunt cutreierate de personaje emblematice sau de simboluri ale literaturii universale: Estragon, Godot, Hamlet, Faust, Penelopa, Ulise, Ofelia, Leopold Bloom, Corbul lui Poe, Don Quijote / Cavalerul Tristei Figuri, prințul Mâșkin etc., în compania cărora își creează poemele, aprinse solilocvii, protejându-și astfel integritatea
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
în fața acțiunilor traumatizante ale realității -, dar, oricum, dezagreabil, care contravine, răzbătând implicit din fiecare poem, aspirației autoarei spre echilibru, armonie, spre valorile clasice, e constituită prin participarea livrescului. Se oferă, în acest mod, tocmai șansa de salvare dintr-un spațiu cutreierat de Ahasverus și de El Chupacabra, dar luminat cu o promisiune de mântuire, când stele-n mănunchiuri plutesc pe cer negru. Aspectul auster al unui aeroport internațional e, pentru poetă, un alt pretext pentru a privi în interiorul lucrurilor, cu bucuria
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
strecoară prin această îmbinare de concret și livresc, fiind chiar liantul lor, în timp ce eul încearcă să se lepede de ea, flancat de recuzita simbolistă (Corăbii mari și pânze cenușii; crinii care-și scuturau parfumul / Peste cadavrul nesfârșitei nopți etc.) și cutreierând acest domeniu al imaginației, privind cutezător (ochiul meu rănit privea spre astre), romantic, când ziua și cu noaptea se-mpăcară, continuându-și menirea, încercând să răspundă unei fantomatice depărtări, ale cărei date, deși imprecise, sunt promițătoare. Dincolo de toate orientările literare
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
lirism irepresibil, indus de realitatea din care, în ciuda lucidității cu care o contemplă, sau poate tocmai de aceea, poetul vrea să evadeze, iar evadarea nu se poate face, desigur, oricum. Privind, deci, apolinic, în ciuda amestecului de trăiri contradictorii care îl cutreieră - resemnare și indignare, ironie mergând adesea până la sarcasm, dar și înduioșare -, scriitorul pornește, în mod firesc, dinspre concret spre abstract, la nivelul volumului putându-se identifica două mari etape în care e surprinsă strada mea, peste care, după răscrucea în
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
în care beția senzorială se manifestă, paradoxal, prin fragilitate, prin teamă, în ciuda faptului că, până la contactul cu toamna (singurul vizitator care se încumetă să treacă pragul fricii), eul a depășit deja experiența ireversibilă a întâlnirii tuturor culorilor, care l-au cutreierat: Toate culorile mi-au trecut prin trup, / mi-au respirat clipele oarbe. Partea a doua a volumului, și alte poezii, începe cu o Dedicație, în care poeta își formulează, deosebit de convingător, cu aceleași instrumente ale limpezimii - fiindcă limbajul creațiilor Ștefaniei
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
-o cu el, lăsîndu-mă scârbit și umilit. Dimineața, am simțit că nu mă mai strângea nimic. Nu-mi venea să cred. Și totuși așa era. Nu eram legat, nu se vedea nici urmă de legătură și parcă visasem totul. Am cutreierat din nou prin mlaștină, să caut coliba, dar în zadar. De fapt, nici eu nu știu ce să cred despre povestea asta cu coliba și îmblînzitorii. Singurul lucru pe care pot să vi-l spun sigur e că, ajungând în gară, aveam
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
iubirea de călăul ei: Timpul? Discutam chiar prostiile cu toată gravitatea cerută de împrejurare. Numai un Proust ar fi putut să descrie trăirea noastră în ajunul morții, analizând pe întinderea unei cărți stările sufletești, rubedenii cu nebunia, care ne-au cutreierat. Dar această disecție, rece, fără dinamism, prea puțini cititori ar fi parcurs-o. În orice caz, amândoi aveam în ființele noastre câte un mic nebun care trebuia să fie închis. Numai că nebunii noștri, înfuriați de lanțuri și cătușe, sfărâmaseră
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
hotăram deloc, nu mă satisfăcea nimic. Dactilografa propuse: ― Cumpără-i o poșetă. Poșetă? Haida-de! Voiam ceva mai deosebit care s-o încînte. Mai degrabă i-aș oferi o cruciuliță de aur cu 22 de briliante ― câți ani împlinește ea. Am cutreierat câteva magazine de bijuterii până să găsesc ceva pe plac. După câteva ore, pietrele scumpe erau gata încrustate. Seara, încă nu știam nimic: vom invita pe cineva sau petrecem în doi undeva într-un restaurant? Rămânea ca Mihaela să ia
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
fără s-o zăresc.) Degeaba! În odăile lipsite de prezența ei se cuibărise pustiul. Niciodată n-am simțit mai acut pustiul.) Înnebuneam de grijă și tortură. Cerule, ce-i cu ea? E vie ― e moartă? Unde s-o găsesc? Am cutreierat ca un zănatic prin toate încăperile apartamentului. Poate o fi leșinat în dormitor, poate zace în baie și eu habar n-am. Nici nu îndrăzneam să râd de neghiobia ce-o făcusem căutînd-o prin casă. Masa era pusă, scaunul ei
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
lui Obadia: "Haidem prin țară, pe la toate izvoarele de apă și pe la toate pîrîurile; poate că vom găsi iarbă ca să păstrăm viața cailor și catîrilor, și să n-avem nevoie să omorîm vitele." 6. Și-au împărțit țara s-o cutreiere. Ahab a plecat singur pe un drum, și Obadia a plecat singur pe un alt drum. 7. Pe cînd era Obadia pe drum, iată că l-a întîlnit Ilie. Obadia, cunoscîndu-l, a căzut cu fața la pămînt, și a zis: "Tu ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
desăvîrșire oamenii și vitele, 14. chiar de ar fi în mijlocul ei acești trei oameni: Noe, Daniel și Iov, ei nu și-ar mîntui decît sufletul lor prin neprihănirea lor, zice Domnul, Dumnezeu." 15. "Dacă aș lăsa ca țara să fie cutreierată de fiare sălbatice, care ar lăsa-o fără popor, dacă ar ajunge un pustiu pe unde n-ar mai putea trece nimeni, din pricina acestor fiare, 16. și ar fi în mijlocul ei acești trei oameni, pe viața Mea, zice Domnul Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
luni îi va îngropa casa lui Israel, ca să curățe țara. 13. Tot poporul țării îi va îngropa și i se va duce vestea, în ziua cînd voi fi proslăvit, zice Domnul Dumnezeu." 14. Apoi vor alege niște oameni care vor cutreiera neîncetat țara, și care vor îngropa trupurile rămase pe fața pămîntului, ca să curățe țara; după șapte luni vor începe să cerceteze. 15. Cei ce vor străbate țara, o vor cutreiera, și cînd unul din ei va vedea oasele unui om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
Domnul Dumnezeu." 14. Apoi vor alege niște oameni care vor cutreiera neîncetat țara, și care vor îngropa trupurile rămase pe fața pămîntului, ca să curățe țara; după șapte luni vor începe să cerceteze. 15. Cei ce vor străbate țara, o vor cutreiera, și cînd unul din ei va vedea oasele unui om, va pune un semn lîngă el, pînă îl vor îngropa groparii în "Valea mulțimii lui Gog." 16. Tot acolo va mai fi și o cetate numită Hamona (Mulțime). Așa vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
de senzualitate și sacralitate, de puritate, chemare tainică, predare inconștientă, posesiune nevinovată și presimțire încercănată! O minunăție, ce mai! Dar de cealaltă parte, am devorat Strada. Lumea. Sunt convins că fiecare dintre dvs. ați fost în variate rânduri locuit sau cutreierat de sentimentul turistic al existenței. De acea minunată senzație de nonșalanță intangibilă, de paradoxală siguranță infailibilă, unde-i limpede că nimic nu te poate atinge și nu cunoști limitare de timp și spațiu, unde Poliția funcționează invariabil pentru toți ceilalți
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]