1,117 matches
-
a se afunda În junglele de la Trappe, ar fi putut prea bine să ni-l traducă pe căpitanul Jesse 1, În loc de Anacreon! Căci Rancé a fost și el un dandy, un dandy preot, ceea ce-i mult mai mult decât un dandy matematician. Vedeți influența dandysmului? Dom Gervaise, un călugăr grav, care a scris viața lui Rancé, ne-a lăsat o descriere plină de farmec a nostimelor sale costume, ca și cum ar fi vrut să ne facă părtași la o ispită Înfrântă, stârnindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
de amuzament; În fața lui Brummell s-a Înfrânat din plictis. Pentru Richelieu societatea aceasta era depravată, pentru Brummell - ipocrită. Aici ar apărea diferența dintre trufia lui Richelieu și dandysmul lui Brummell! IV De fapt, Brummell n-a fost decât un dandy. În timp ce Richelieu, Înainte de a fi soiul de om arogant pe care numele său a ajuns să-l reprezinte, s-a dovedit un mare senior În sânul unei aristocrații care murea. Era general Într-o țară militară. Era frumos, Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
avut de partea sa toate forțele vieții. Dar dacă lui Brummell i s-ar lua dandysmul, ce-ar mai rămâne din el? Căci nu era făcut decât pentru a fi, nici mai mult, nici mai puțin, decât cel mai mare dandy al vremii sale și al tuturor timpurilor. A fost doar atât; pur și simplu. Am putea Îndrăzni să spunem că a fost astfel În mod chiar naiv. Căci În talmeș-balmeșul social numit din politețe societate, aproape Întotdeauna destinul joacă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
fost doar Sheridan; mai mare poet (căci a fost și poet) era Lord Byron; mai mare aristocrat era Lord Yarmouth sau, din nou, Byron. Yarmouth, Byron, Sheridan și atâția alții În vremea aceea, faimoși În toate cele - cu toții au fost dandy, dar și ceva În plus. Pe când Brummell n-a avut ceea ce la unii era pasiune sau geniu, la alții noblețe a sângelui sau o imensă avere. El a câștigat tocmai datorită acestei sărăcii: căci, redus la singura formă care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
fără greș. Putea lovi fără teamă de consecințe. S-a spus totuși că, În cele din urmă, arma aceasta cu tăiș perfid a sfârșit prin a-l lovi chiar pe el; că a atras spre propria-i pieire vanitatea unui dandy ca el, dar un dandy regal, Majestatea Sa George al IV-lea. Dar Împărăția lui Brummell era atât de puternică, Încât, dacă ar fi vrut, ar fi recâștigat totul. VI Întreaga sa viață a fost o Înrâurire, deci ceva ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
teamă de consecințe. S-a spus totuși că, În cele din urmă, arma aceasta cu tăiș perfid a sfârșit prin a-l lovi chiar pe el; că a atras spre propria-i pieire vanitatea unui dandy ca el, dar un dandy regal, Majestatea Sa George al IV-lea. Dar Împărăția lui Brummell era atât de puternică, Încât, dacă ar fi vrut, ar fi recâștigat totul. VI Întreaga sa viață a fost o Înrâurire, deci ceva ce nu poate fi povestit niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
cu bună-credință, Împotriva răsunetului stârnit de numele lui Brummell. Împovărați de o moralitate gravă, ei se simt insultați de această glorie a frivolității. Doar istoricul, adică judecătorul - judecătorul fără entuziasm și fără ură -, nu s-a născut Încă pentru marele dandy și, cu fiecare zi ce trece, Îi e tot mai greu să se nască. S-a și spus din ce cauză. Dacă acest istoric nu va apărea, gloria i-ar aduce lui Brummell o oglindă În plus. Dacă Brummell ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
era pe măsura numelui. Nu pur englezească, Însă insuficient pătrunsă de acea originalitate a poporului care l-a născut pe Shakespeare, de acea forță intimă ce avea să-l contamineze mai târziu. Să nu ne Înșelăm Însă: Frumoșii nu sunt dandy-i; Îi precedă doar. E drept, o undă dandy tulbura deja aceste suprafețe; dar fenomenul nu apare Încă. El va trebui să țâșnească din străfundul societății engleze. Fielding moare În 1712. După el, colonelul Edgeworth, lăudat de Steele (și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
pătrunsă de acea originalitate a poporului care l-a născut pe Shakespeare, de acea forță intimă ce avea să-l contamineze mai târziu. Să nu ne Înșelăm Însă: Frumoșii nu sunt dandy-i; Îi precedă doar. E drept, o undă dandy tulbura deja aceste suprafețe; dar fenomenul nu apare Încă. El va trebui să țâșnească din străfundul societății engleze. Fielding moare În 1712. După el, colonelul Edgeworth, lăudat de Steele (și el un Frumos În tinerețe), continuă șirul aurit al Frumoșilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
o regulă, ci mai mult descriind obiceiul, Chesterfield deci e Încă destul de legat de conveniență. Iar Marlborough, cu frumusețea sa de femeie orgolioasă, e mai degrabă lacom decât vanitos. Singur Bolingbroke le-o ia Înainte cu totul, ca un adevărat dandy al vremilor din urmă. Are ceva din Îndrăzneala acestuia În conduită, o impertinență somptuoasă, o preocupare pentru efectul exterior și o vanitate permanentă. Ne aducem aminte cum a fost gelos pe Harley, asasinat de Guiscard, și cum spunea - spre a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
potrivea perfect lui Bolingbroke; mai bine decât oricui. Oare nu se manifestă libera cugetare În ce privește manierele și conveniențele lumii În modul În care o face filosofia În materie de morală și religie? Dacă filosofii ridicau În fața legii o exigență superioară, dandy-i, cu autoritatea lor aparte, impun o regulă mai presus de cea care guvernează cercurile hiperaristocratice, profund atașate de tradiție 1; prin glumă - care este un acid-, prin grație - care topește -, ei ajung să Își impună această regulă mobilă, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
a cărei expresie deplină, de neegalat, a fost Brummell. Se va vedea din ce cauză anume. IX George Bryan Brummell s-a născut În Westminster, ca fiu al lui W. Brummell, secretar particular al acelui lord North, și el un dandy uneori, care ațipea de dispreț pe banca sa de ministru la cele mai virulente atacuri ale oratorilor din Opoziție. North i-a făcut avere lui W. Brummell, bărbat foarte disciplinat și activ. Pamfletarii care strigau Împotriva corupției (sperând În taină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
lui Chaucer. Trăi acolo Într-o ospitalitate opulentă, ale cărei gust și putere le cunosc doar englezii. Își păstrase toate relațiile importante. Printre alte celebrități ale vremii, Îi primea adeseori pe Fox și Sheridan. Una dintre primele impresii ale viitorului dandy a fost deci suflul pe care-l transmiteau acești bărbați puternici și plini de farmec. I-au fost ca niște zâne bune care i-au făcut daruri; dar nu l-au Înzestrat decât cu jumătate din forța lor, cu cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
distinsese deja - În afara studiilor - prin ceea ce avea să-l caracterizeze cu prisosință mai târziu. Grija pentru ținută și langoarea rece a manierelor i-au făcut pe colegi să-i dea un nume foarte la modă pe atunci; căci numele de dandy nu se purta Încă, iar despoții eleganței se chemau the Bucks* sau the Macaronies**. Lui i-au spus Buck Brummell 1. După mărturiile contemporanilor, nimeni nu a exercitat o influență mai mare la Eton decât, poate, George Canning; dar influența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
fără cel mai mic efort. Pentru cine cunoaște femeile, acest stil Îi dubla forța: printre acele ladies trufașe, el rănea orgolii, făcându-le să viseze la seduceri. Rege al lumii, lui nu i-a trebuit niciodată vreo metresă en titre. Dandy mai abil decât prințul de Wales, Brummell n-a avut o doamnă Fitz-Herbert. A fost un sultan fără batistă. Nici o iluzie a inimii, nici o răscoală a simțurilor nu a influențat, spre a le ațâța sau nimici, cuceririle sale. Astfel domnea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
singură a pronunțat despre Brummell niște cuvinte care ascundeau pasiunea, dar, În același timp, o și dezvăluiau: curtezana Henriette Wilson. Lucru firesc, Întrucât ea era geloasă nu pe inima lui Brummell, ci pe gloria sa. Calitățile care Îi dădeau unui dandy atâta forță erau dintre cele faste și pentru o curtezană. De altfel, fără să fie neapărat o Henriette Wilson, femeile se pricep la calcule atunci când e vorba de reușita sexului lor! Ele au geniul matematicilor, ca și bărbații, cum, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
apropia de prințul de Wales și să Înnoade relații care să-l scoată repede În evidență. S-a spus, cu destul dispreț, că uniforma a exercitat o fascinație irezistibilă asupra lui Brummell. Asta ar Însemna să explici ce este un dandy prin prisma unui sublocotenent. Un dandy ce-și lasă amprenta peste tot, care nu există fără o anume distinsă originalitate 2 (Lord Byron) trebuie neapărat să urască uniforma. De altfel - și pentru lucruri mai grave decât această simplă chestiune de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
să Înnoade relații care să-l scoată repede În evidență. S-a spus, cu destul dispreț, că uniforma a exercitat o fascinație irezistibilă asupra lui Brummell. Asta ar Însemna să explici ce este un dandy prin prisma unui sublocotenent. Un dandy ce-și lasă amprenta peste tot, care nu există fără o anume distinsă originalitate 2 (Lord Byron) trebuie neapărat să urască uniforma. De altfel - și pentru lucruri mai grave decât această simplă chestiune de ținută -, era În firea lucrurilor ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
-i vor ierta niciodată faptul de a fi avut grație asemeni lor; iar bărbații, că nu au avut-o și ei, asemeni lui. Am spus-o deja și nu voi Înceta să o repet: independența e tot ce are un dandy mai specific. Ar trebui să existe o ,,legislație a dandysmului”1, dar, firește, ea nu poate fi făcută. Orice dandy e un Îndrăzneț, dar unul cu tact, care se oprește la timp și află, Între originalitate și excentricitate, faimosul punct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
ei, asemeni lui. Am spus-o deja și nu voi Înceta să o repet: independența e tot ce are un dandy mai specific. Ar trebui să existe o ,,legislație a dandysmului”1, dar, firește, ea nu poate fi făcută. Orice dandy e un Îndrăzneț, dar unul cu tact, care se oprește la timp și află, Între originalitate și excentricitate, faimosul punct de intersecție al lui Pascal. Iată de ce Brummell nu s-a putut adapta la constrângerile regulii militare, care Înseamnă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
pe Lister: „Nu era nici frumos, nici urât; dar toată persoana sa degaja finețe și ironie concentrată; ochii săi erau incredibil de pătrunzători. Uneori, ochii aceștia ageri știau să Înghețe printr-o indiferență fără dispreț, așa cum Îi stă bine unui dandy desăvârșit, unui bărbat care privește lumea cu superioritate. Vocea sa magnifică făcea limba engleză la fel de plăcută urechii pe cât Îi era ochiului și minții”. Nu se prefăcea că ar fi avut vederea slabă; dar - mai spune Lister - atunci când cei de față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
părțile ridicole”. Plăcere, dacă vreți, oarecum feroce; Însă dandysmul e produsul unei societăți care se plictisește, iar plictisul nu duce la nimic bun. Iată ce nu trebuie pierdut din vedere atunci când Îl judecăm pe Brummell. El era, Înainte de toate, un dandy și nu e vorba decât despre puterea sa. Ciudată tiranie, care nu stârnea revolta! Ca tuturor dandy-lor, Îi plăcea mai mult să uimească decât să atragă. Preferință foarte omenească, dar care Îi Îndepărtează pe oameni; căci cea mai frumoasă dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Într-o tăcere și trebuie să hrănească pe veci visarea, tulburând gândirea. Cum să nu fii totuși izbit de acest val de glorie căzând peste un bărbat atât de Înzestrat ca Brummell, de trei ori valoros: era vanitos, englez și dandy! Ca toți oamenii pozitivi care nu se Îndepărtează de ei Înșiși și nu au credință și voință decât pentru desfătările imediate, nici Brummell nu și-a dorit vreodată altceva; și le-a avut din belșug! Destinul l-a plătit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
valorează nici cât una dintre bucuriile pe care ni le ia. Acestei vanități, mereu Îmbătată, lumea nu i-a luat nici una dintre bucurii. Din 1799 până spre 1814 nu a existat la Londra vreo reuniune, vreo sărbătoare unde prezența marelui dandy să nu fie privită ca un triumf, iar absența sa ca o catastrofă. Ziarele Îi tipăreau numele Înaintea celor mai iluștri invitați. La balurile de la „Almak”, la meeting-urile* de la „Ascot”, totul se pleca În fața dictaturii sale. A condus clubul „Watier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
adevărat, favoritul hazardului. S-a spus că Doamna de Staël a fost de-a dreptul Îndurerată pentru că nu i-a plăcut lui Brummell. Atotputernica sa cochetărie și spiritul său viu fuseseră respinse de sufletul rece și de veșnica ironie a dandy-ului, acest capricios de gheață care avea, de altfel, excelente motive spre a-și bate joc de entuziasm. Corinne a eșuat cu Brummell, așa cum a eșuat cu Bonaparte: apropiere care amintește cuvintele lordului Byron, pomenite deja. În fine, Încă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]