1,546 matches
-
ORGANIZARE ÎNTRE ROMÎNI... "] 2257 O organizare între români asemenea Soc[ietății ] francmasonilor și a iezuiților, ca a bisericii catolice. Pretutindene oameni ***, cari să ție registru de tot sufletul românesc. Cel slab trebuie încurajat și lăudat pentru ca să devie bun; trebuie trezită deșertăciunea lui, decorat la nevoie, trezite mii de speranțe în el, în caz de estremă nevoie ajutat chiar. Să se simtă că Soc[ietatea ] Matei Basarab reprezintă o putere enormă. ["DECI NU [ESTE] EXACT... "] 2257 Deci nu [este] exact ceea ce afirmă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
impersonale a unei povești nu este "nimic altceva decît funcția narativă însăși"45. Contradicția dintre poziția lui Hamburger și aceea a tuturor naratologilor care consideră că naratorul își asumă o personalitate tangibilă este limpede în romane precum Tom Jones, Bîlciul deșertăciunilor, Moș Goriot, Război și pace, Casa Buddenbrook, Agathon al lui Wieland și Flegeljahre (Vîrsta ingrată) al lui Jean Paul. Aceasta nu poate fi doar o diferență terminologică, ci poate fi explicată ca o diferență fundamentală în care se înrădăcinează aceste
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
poveste, este o trăsătură specifică a rezumatului. În cel mai bun caz s-ar putea să fie vorba despre o aluzie la intermediere într-o situație precum aceea a romanului epistolar. Dar în cazul unor romane cum sînt Emma, Bîlciul deșertăciunilor, David Copperfield, Timpuri grele și Tess of the D'Urbervilles, care par să fie complet diferite unul de altul în ceea ce privește forma narativă, Concise Oxford Dictionary of English Literature nu îi spune cititorului absolut nimic despre această diferență. Este adevărat că
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
să ilustreze o narațiune, cum se întîmplă, de exemplu, în Kindlers Literaturlexikon, însă poate fi regăsită și în rezumatul convențional. Uneori o expresie adoptată este identificată sub forma unui citat, cum se întîmplă în fragmentul următor din rezumatul romanului Bîlciul deșertăciunilor, care face aluzie la faimosul titlu al Capitolului XXXVI Cum să trăiești bine fără niciun sfanț". Totuși, încurajat de Dobbin, George sfidează voința tatălui său și se căsătorește cu Amelia, iar cuplul își petrece luna de miere în Brighton. Acolo
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
încep cu termenul Comment și, în consecință, sînt aproape întotdeauna la timpul trecut: Cum l-a găsit Pantagruel pe Panurge, pe care l-a iubit toată viața (Pantagruel, regele dipsozilor, cap. IX) Naratorii victorieni procedează în mod asemănător. În Bîlciul deșertăciunilor toate titlurile-propoziție aparțin tipului comentativ, două dintre acestea fiind excepții importante: Cum a cumpărat Căpitanul Dobbin un pian (cap. XVII). Cine a cîntat la pianul cumpărat de Căpitanul Dobbin (cap. XVIII). Titlul capitolului XVIII fie trebuie considerat narativ, întrucît "Cine
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
să introducem un narator situat în afara lumii ficționale a personajelor (non-identitatea spațiului naratorului și al celui al personajelor)152, întîmpinăm imediat mari dificultăți. Dacă obiectivul acestei transpuneri este o narațiune la persoana a treia auctorială precum Tom Jones sau Bîlciul deșertăciunilor, atunci rolul naratorului la persoana întîi, Holden Caulfield, trebuie să fie transferat către două personaje, și anume către unul de pe scena acțiunii și către un narator situat în afara realității ficționale. Pentru un asemenea narator, totuși, sistemul de valori juvenil, simplificat
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Tranzițiile abia perceptibile de la situația narativă personală la cea auctorială care sînt atît de importante pentru interpretarea romanului Procesul ar fi mult mai puțin semnificative în contextul dinamicii narative foarte pronunțate de la începutul romanului Anna Karenina 179. Începuturile romanelor Bîlciul deșertăciunilor și Casa Buddenbrook sînt asemănătoare. O comparație a acestor cărți cu un roman precum Phineas Finn al lui Trollope arată o diferență esențială nu numai la nivelul profilului narativ, ci și în dinamica alternanței formelor fundamentale ale narațiunii și a
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
a fost studiat în mod sistematic. Cum este normal, o nivelare de acest gen va deveni vizibilă mai devreme sau mai tîrziu într-un roman cu un profil proeminent și cu o dinamică mai pronunțată a procesului narativ precum Bîlciul deșertăciunilor sau Anna Karenina decît într-un roman cu un profil relativ discret și cu o dinamică limitată cum ar fi Men and Wives al lui Ivy Compton- Burnett sau Castelul lui Kafka. Nivelarea profilului și scăderea dinamicii narative în povestirile
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în romanele lui James. O asimilare a situației narative auctoriale într-o situație narativă la persoana întîi a fost adesea realizată de autorii victorieni într-o formă mult mai vizibilă, cum se întîmplă, de exemplu, în episodul Pumpernickel din Bîlciul deșertăciunilor al lui Thackeray. De acesta ne vom ocupa mai amănunțit într-un moment ulterior. În concluzie, esența diferenței dintre narațiunea la persoana întîi și narațiunea la persoana a treia derivă din maniera în care naratorul vede întîmplările dintr-o povestire
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în mod neîngrădit în romanul de început: Cid Hamete Benengeli, Simplicius al lui Grimmelshausen, Robinson Crusoe, Clarissa Harlowe, Tristram Shandy, Werther al lui Goethe, naratorul din romanul Tom Jones, cel din Agathon al lui Wieland, din Wilhelm Meister, din Bîlciul deșertăciunilor, David Copperfield, Heinrich Lee, Marcel, și mulți alții pînă la Marlow 344, Serenus Zeitblom în romanul Doctor Faustus al lui Thomas Mann, Felix Krull și pînă la "eul livresc" al romanului Numele meu fie Gantenbein sînt personaje-narator. Prin comparație, un
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
cu experiența personală a naratorului devine principala preocupare a romanului. 7.2.2. Naratorul la persoana întîi periferic "Să faci forța demonică să treacă printr-un mediu nedemonic." (Thomas Mann, Die Entstehung des Doktor Faustus) În episodul Pumpernickel din Bîlciul deșertăciunilor întîlnim "eul" narator într-un rol pe care acesta îl păstrează de la început pînă la sfîrșit în multe romane și povestiri: naratorul martor vizual al evenimentelor, observator, contemporan al personajului principal, biograful acestuia etc. În toate aceste cazuri, naratorul însuși
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
204-205 Tetzeli von Rosador, Kurt, 313 Thackeray, William M., 38, 80, 126, 162, 166, 194, 199, 213-214, 279, 300-301 Barry Lyndon, 140, 142, 213-214 Henry Esmond, 78, 161-163, 166, 169, 172-173 The Newcomes, 121, 166 Pendennis, 166 Vanity Fair (Bîlciul deșertăciunilor), 42, 53, 61, 75, 101, 120, 126, 157, 223, 277, 299-300, 302 Tillotson, Geoffrey, 162, 214 Tillotson, Kathleen, 47, 310 Titunik, Irwin R., 34 Todorov, Tzvetan, 51, 65, 90 Tolstoi, Lev N., 110, 194 Anna Karenina, 120, 126, 197, 350
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
cap. 1, 37 ș.u. 473 N. Gogol, "Mantaua", în Der Mantel und andere Erzählungen, Frankfurt/M. 1977, 254 (r. Opere, vol. III, Nuvele, Ed. Cartea rusă, București, 1956, 110). 474 Vezi Capitolul 6.3. 475 Thackeray, Vanity Fair (Bîlciul deșertăciunilor), Harmondsworth 1968, 722. 476 Ibid. 477 Vezi Heinz Reinhold, Der englische Roman des 19. Jahrhunderts, Düsseldorf 1976, 94. 478 Friedmann, Die Rolle des Erzählers in der Epik, 26. 479 Ibid., 39. 480 Situația narativă din romanul Doctor Faustus al lui
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
footnote> Omul ce se complace în păcat se ostenește zadarnic să minimalizeze importanța acestuia, cu toate acestea, și pentru el rămâne o realitate adânc înfiptă în viața omenească și senzația tulburătoare a prezenței lui dă vieții moderne gustul amar al deșertăciunii care sapă temeliile oricărei bucurii curate, adevărate. Omul copleșit de cele trupești se teme să se confrunte cu sine, se teme să privească sincer în propriul lui suflet și fuge de sine însuși prin toate distracțiile pe care și le
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
care ascundea un suflet luminos. Plebea îl ura pe Socrate pentru subtilitatea gândirii lui. Aristofan, cu defetismul său grosolan, a fost interpretul acestui protest plebeu. Ura manifestată față de Socrate era explicată și prin faptele demascării ipocriziei, combaterii nedreptății și relevarea deșertăciunii unor pretenții false. Oamenii iartă toate viciile și toate necredințele, dar nu-i iartă pe cei care le dezvăluie. Socrate și-a atras aversiunea sofiștilor și conservatorilor, arătându-le că nu gândesc, sunt inconsistenți intelectual, acționează întâmplător, nu știu ce trebuie păstrat
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
footnote> Omul ce se complace în păcat se ostenește zadarnic să minimalizeze importanța acestuia, cu toate acestea, și pentru el rămâne o realitate adânc înfiptă în viața omenească și senzația tulburătoare a prezenței lui dă vieții moderne gustul amar al deșertăciunii care sapă temeliile oricărei bucurii curate, adevărate. Omul copleșit de cele trupești se teme să se confrunte cu sine, se teme să privească sincer în propriul lui suflet și fuge de sine însuși prin toate distracțiile pe care și le
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
Truth”. Contexte: „Dumnezeu este Adevărul...” v. 22, 6 continuă: „El readuce la viață pe cei morți...” v. 22, 62/61 continuă: „iar ceea ce cheamă ei în locul Lui este nimicul...” v. 31, 30/29 continuă: „iar ceea ce chemați în afară de El este deșertăciune...” All"h huwa al-′aqq al-Mubn (24, 25: „Dumnezeu este Limpedele Adevăr.” (GG) al-wil"yat li-All"h al-′aqq (18, 44/42): „oblăduirea lui Dumnezeu, Adevărul” (GG). Altă traducere posibilă: „oblăduirea este de la Dumnezeul cel adevărat.” Rabbukum al-
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
se poate nega și te constrânge să-i recunoști existența”76. Semnificațiile de bază ale acestui nume, pe care le putem desprinde din contexte și care au fost sesizate de exegeți sunt: existent în sine, real (în contrast cu ceea ce reprezintă nimicnicie, deșertăciune, iluzie). 2.1.2.2. al-′ayy: SOI „cel viu”; ASM „Cel Veșnic Viu”; GG „Viul”; Marr „Vivens”; RB, DM „le Vivant”; YA „the Living”; Arb „the Living God”. Contexte: All"h l" ill"ha ’ill" Huwa al-′ayy al-Qayyóm
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ale culorii cunosc o mare arie de manifestare în spațiu și timp, într-o perspectivă istorică și geografică, prin prisma diferențelor de cultură, de civilizație și istorie se cunosc variate simboluri cromatice, astfel: dacă în Egiptul antic, culoarea roșie simboliza: deșertăciune, păcat, crimă, focul, iubireaja noi, rosul înseamnă: dragoste, sănătate, putere, mânie; M. Golu și AurelDicu "Culoare și comportament"pg.40 . galbenul simbol al soarelui, înseamnă: bogăție, grâu copt, curățenie, gingășie, vigoare, agerime, gelozie; albastru înseamnă apă, marea, infinitul, blândețea, frumusețea
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
totul, În afară de rațiune.” (G.K. Chesterton) Într-adevăr, aceasta este categoria cea mai relevantă de nebuni: dintr-un exces sau scrupul al conștiinței să ajungi să nu-ți mai găsești rostul În lume, sau să consideri că totul nu este decît deșertăciune. Însă mai este o categorie, și aceasta destul de remarcantă: a celor care cred, din aceeași supraestimare de sine, că totul este facil de realizat, confundînd planurile și trăind fără nici un control de sine. Acestora li se potrivesc de minune cuvintele
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
jenează pe cel superior și sînt repudiate de cel inferior.” (G.B. Shaw) Aceasta este, de fapt, soarta măririlor de orice fel, atunci cînd unii nu văd În ele decît singurul mod de a se Înălța În ochii lumii, alții doar deșertăciune iar alții le desconsideră pentru că nu le Înțeleg. * „Fiecare om Își are prețul lui.” (Walpole) Adică unul potrivit onoarei lui. Pentru unii oameni „onoarea” este Însăși rațiunea lor de a fi: „Singura cetate ce nu se poate lua cu sila
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
în Eseuri, în vreme ce tatăl apare recurent, pus întotdeauna în cea mai bună lumină. în afara tăcerilor menționate, această carte majoră conține și câteva minciuni confirmate ca atare. Astfel pretinsa apartenență la nobilime a lui Montaigne. Numeroase pagini ridiculizează gestul pentru onoruri, deșertăciunea apartenenței la un anume neam care-i scutesc pe atâția să mai aibă și valoare personală, derizoriul anumitor pretenții sociale. De altfel, Montaigne afirmă sus și tare, în mai multe rânduri, că aparține unei familii care n-a fost primită
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
obiecte inutile și sclipitoare, costisitoare și ridicole - ca, de exemplu, sculpturile reprezentând efebi purtători de torțe? Pentru ce să faci muzicieni lâncezind lângă țiterele lor sub plafoane cu despărțituri? Care-i utilitatea stofelor prețioase, a țesăturilor brodate cu purpură? Niște deșertăciuni... Deșertăciunea comediei umane... Deșertăciunea războaielor și a piepturilor bombate... Deșertăciunea jalnicelor divertismente ale unor oameni concentrați asupra accesoriului și uitând esențialul... Indivizii angajați pe acest drum greșit se înșală, dar Lucrețiu manifestă milă și înțelegere: ei nu știu ce fac, nici de ce
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
inutile și sclipitoare, costisitoare și ridicole - ca, de exemplu, sculpturile reprezentând efebi purtători de torțe? Pentru ce să faci muzicieni lâncezind lângă țiterele lor sub plafoane cu despărțituri? Care-i utilitatea stofelor prețioase, a țesăturilor brodate cu purpură? Niște deșertăciuni... Deșertăciunea comediei umane... Deșertăciunea războaielor și a piepturilor bombate... Deșertăciunea jalnicelor divertismente ale unor oameni concentrați asupra accesoriului și uitând esențialul... Indivizii angajați pe acest drum greșit se înșală, dar Lucrețiu manifestă milă și înțelegere: ei nu știu ce fac, nici de ce se
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
costisitoare și ridicole - ca, de exemplu, sculpturile reprezentând efebi purtători de torțe? Pentru ce să faci muzicieni lâncezind lângă țiterele lor sub plafoane cu despărțituri? Care-i utilitatea stofelor prețioase, a țesăturilor brodate cu purpură? Niște deșertăciuni... Deșertăciunea comediei umane... Deșertăciunea războaielor și a piepturilor bombate... Deșertăciunea jalnicelor divertismente ale unor oameni concentrați asupra accesoriului și uitând esențialul... Indivizii angajați pe acest drum greșit se înșală, dar Lucrețiu manifestă milă și înțelegere: ei nu știu ce fac, nici de ce se comportă astfel, deoarece
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]