25,049 matches
-
de metri pătrați evaluate la 61650 de lei, o bibliotecă mare compusă din 5 corpuri „lustruite maron, cu circa 2000 (două mii) volume cărți legate și nelegate”, o servietă din piele neagră cu fermoar, două tablouri, „unul reprezentând un drum între dealuri” (tabloul „Valea Pârscovului”, al lui N. Constantinescu, n.n.). Alt proces-verbal, încheiat 5 zile mai târziu și care „opisa” lucrurile, dovedesc situația materială extrem de modestă în care trăia medicul pensionar. Documentul inventariază, ca rupte sau uzate, obiecte, precum 2 halate, o
Vasile Voiculescu – Alte contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/4227_a_5552]
-
la Aiud, unde, în urma unei crize de ulcer, face hemoragie internă. Transportat la spitalul închisorii din Brașov, colectivul medical consideră cazul benign și respinge tratamentul medical. Readus la Aiud, moare pe 3 octombrie și este înhumat în groapa comună de pe Dealul Robilor. Familia află locul îngropării și, printr-un ingenios plan de sustragere a cadavrului, reușesc să-l aducă la Cimitirul Sfînta Vineri din București. Proprietățile familiei din Bilca sînt confiscate și cei patru fii ai lui Brăileanu vor trage după
Peripsema by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4288_a_5613]
-
de Tatiana Niculescu Bran aduce în plus cîteva informații documentare la zi (despre reducerea pedepselor condamnaților, eliberarea preotului Corogeanu pentru bună purtare ș.cl.) și un nou blazon pe copertă, recent consacrat la Cannes: „romanul nonficțional care a inspirat filmul După dealuri (Beyond the Hills), în regia lui Cristian Mungiu”. Al doilea, după cel reprezentat de dramatizarea din 2007, în regia lui Andrei Șerban... Avem de-a face însă doar cu un bun scenariu-suport sau și cu un roman plauzibil artisticește? Pentru
„Adevărata poveste a unui exorcism“ by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4470_a_5795]
-
Cristofor înțelege a-și lungi alonja discursului, a-și testa astfel „rezistența” singurătății urmărindo în diverse ipostaze. De la minimalism trece la grandorile cosmice. Tandra proximitate e halucinant amplificată. Părul negru al unei femei traversează frontierele, pătrunde în altă țară întunecînd dealurile, munții și cîmpiile, ba chiar luminînd pămîntul ca o mie de sori necunoscuți. Întrun alt text apare aceeași tranziție de la detaliul umil-vibrant la grandoarea celestă: „Un fluture galben/ tremură/ pe patul puștii/ soldatului// E fără suflare/ sau doar ațipit// Grijuliu
O partitură a solitudinii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4472_a_5797]
-
pătrunderea într-un mediu al visării și neantului, descriind scufundarea întregii Irlande sub zăpadă, deși în Irlanda zăpada aproape că nu cade niciodată: „Da, aveau dreptate ziarele: zăpada acoperise toată Irlanda. Cădea pretutindeni în câmpiile mohorâte din centru și pe dealurile despădurite, cădea ușor pe Mlaștina lui Allen, iar mai la vest cădea la fel de ușor peste valurile întunecate și rebele ale Shannonului. Cădea, de asemenea, peste cimitirul părăsit de pe deal, unde fusese îngropat Michael Furey. Zăpada se așternuse din belșug pe
Joyce și alți clasici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4485_a_5810]
-
toată Irlanda. Cădea pretutindeni în câmpiile mohorâte din centru și pe dealurile despădurite, cădea ușor pe Mlaștina lui Allen, iar mai la vest cădea la fel de ușor peste valurile întunecate și rebele ale Shannonului. Cădea, de asemenea, peste cimitirul părăsit de pe deal, unde fusese îngropat Michael Furey. Zăpada se așternuse din belșug pe crucile și pe lespezile strâmbe, pe țepii metalici ai portiței de la intrare, pe tufele uscate de scaieți. Sufletul i se topea încet, în timp ce auzea zăpada căzând ușor peste univers
Joyce și alți clasici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4485_a_5810]
-
apărea ori spre seară, ori dis-de-dimineață, aceasta de Bobotează și în Ajunul Crăciunului. Veșnic nervos, nemulțumit de toate și de toți. Îi plăcea băutura, iar după unii, îi plăceau și femeile. Preoteasa îl lăsase, fugise la părinți, în comuna de peste deal. Mai toate casele aveau două camere mari, o sală pe mijloc și o anexă în curte, unde se îngrămădeau toți dintr-o familie, atât iarna, cât și vara. Casa mare, de "curat", era folosită doar la petreceri deosebite sau la
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
de bandiți! Să-mi spargă mie geamurile la casă, și cine? Un fost pușcăriaș, care l-a omorât pe taică-său, un golan care nu dormea noaptea, umbla numai după furat, împreună cu alți doi bețivi?! Unul e Costin, învățătorul de peste deal, care în genunchi m-a rugat să pun o vorbă, să-i titularizeze femeia. Celălalt, impiegatul de la gară, pe care nici în partid nu l-am primit, că știam că ascultă ,,Vocea Americii” și ,,Europa Liberă” și că mai povestește
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
În mașina unguroaicei au așezat coroanele și pomenile, iar mașina lui Petrache au umplut-o cu băutură. La intrarea în sat, porniră girofarele și sirenele. Câinii, ca la o comandă, începură să urle , iar cei slobozi să o ia la deal, spre pădure.... Curtea era pustie, poarta larg deschisă, iar deasupra ușii de la intrare flutura o pânză neagră. Frații se opriră lângă poartă, parcă fiindu-le frică să mai înainteze. Elena intră plângând direct în casă, iar imediat ieșiră copiii lui
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
gândesc la moarte în aceste câteva fracțiuni de secundă în care m-aș putea salva cumva. Aș vrea să nu mă gândesc, dar nu am cum să n-o fac pentru că nu văd vreo scăpare. Din oraș, muntele pare un deal cărunt. Turiști îmbrăcați în salopete de schi cochete mă privesc ca pe un ciudat. Tremur tot. Îmi tremură genunchii. Îmi tremură bărbia. Îmi clănțăne dinții. Efectul adrenalinei s-a stins și mă simt extenuat. În gară, mă așez mecanic la
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
lasă pete prin suflet și-mi ridică părul de pe mâini. Mufid pornește radioul și-mi spune că am ajuns. Nasul lui ca ciocul unui pelican vrea să mă înveselească și să-mi dea speranță. Coborâm. Aș vrea să nu urc dealul din fața mea. Ninge, iar mirosul îngrozitor de viu al tinerei bipede blonde mi-a rămas întipărit în minte. Mirosul morții, par să gândească fulgii care mi se topesc necontenit pe față. Alunec și cad de două ori până la poartă. În cabină
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
dar m-am uitat spre cer și am mulțumit cuiva, nu știu cui, că încă pot să stau în picioare. Atunci mi-a sunat telefonul. Era sora mea. Era îngrijorată. Mi-a zis că visase că am murit. După câteva luni, pe dealul de la Călugăreni, am zburat pentru prima oară singură. Bianca Veșteman Fără obligații Am văzut filme cu cerșetori puși la masă și tratați ca membri ai familiei, chiar unul în care un bătrân sărac și singur devine premiu la o tombolă
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
a făcut să beau prima cafea din viața mea, apoasă și fără nici o aromă, și mi-a zis să mai trec pe la ei când mai ajung la Mardin.) Ieșisem de la Ali, așadar. Mă plim bam fără griji pe coa ma dealului, printre ca sele galben-ocru deschis. Gândurile îmi zburau nu mai 206 știu unde, pri virile îmi alunecau pes te pei sa jul liniștitor care se zărește de pe culmile Mardi nului la ceas de seară, și aproape că nu i-am
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
țara lor: Țara ta sunt brațele mamei care te țin la piept În siguranță. Țara ta sunt izvoarele care-ți adapă setea și te răcoresc. Țara ta sunt munții care te Învață să urci pînă la cer. Țara ta sunt dealurile domoale care te leagănă și te ocrotesc. Țara ta sunt cîmpiile care-ți aștern covor mângâietor de iarbă și flori. Țara ta sunt oamenii care-ți vorbesc În graiul tău. Țara ta sunt păsările care-ți cântă. Țara ta sunt
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
mir cum de nu-i spuneți război sfânt, și după cum vă comportați, cam așa „ar cam fi cazul” să Înțelegem noi, cei mulți și proști. Mă și mir cum de nu ne este rușine de atâta ignoranță. Ce mai la deal la vale : suntem niște proști ; vorba profesorului din Dămăroaia. Și nu unul, doi, acolo, ci peste 80% dintre noi suntem proști. Proști da mulți, domnilor! Doream să vă amintesc că toți acești proști au citit În viața lor măcar o
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
arșiță, strivite sub tălpile ei. Dincolo de poarta grădinii strada se vedea ca ziua, cu pomi rari, clădirea mătăhăloasă a cârciumii Invalidului, drumul intrând în oraș pe la barieră, și-n partea cealaltă, câmpul și pădurea din depărtare topindu-se albăstrui în dealul din fața orașului. "Aveam paisprezece ani când l-am auzit de peste gard pe viitorul meu soț că mă strigă cum mă striga și frate-miu Nicolae: Cerboaica! Hai cu nenea să fugim în pădure!" Cineva se mișca, în liniște, în spatele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
soacră-mea." Ieși pe poartă, în drum, și-ntorcând spatele orașului și casei, începu să adulmece ca o vietate slobodă, scăpată din țarc, apoi porni înainte spre foșnetele grele ale colinei ce urca sub apăsarea metalică a cerului către pădurea din deal. Mergea liniștită, atentă, cu pas egal, mai domoală-n mișcări ca vântul care-o cuprindea înfășurându-i genunchii, o împingea din spate și-ncerca, în unele momente, punându-și toată puterea, s-o oprească sau s-o dea peste cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
stele. Departe, în străvezimea nopții, se întrezăreau puncte negre, unduiri și zvâcnituri, înflăcărând iarba și ceva ca un asfalt clocotitor forfotind pe întinderea șoselei, acoperind tot drumul, kilometri întregi, ca un pietriș tras de-un curent continuu. Se opri pe deal, în marginea pădurii, să privească. Imaginea aceasta terifiantă o urmărea de trei nopți. Trei nopți la rând ieșise după, sau înainte de miezul nopții, și văzuse același și-același lucru. Drumul mare în care se scurgeau și se-ntretăiau drumeagurile mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
același și-același lucru. Drumul mare în care se scurgeau și se-ntretăiau drumeagurile mici șănțuite de roți, potecile și cărările bătucite de pași, frământate-n copite, întinse și bătute în toate părțile, ca niște piei de tobă, respirând viața dealurilor din preajma orașului, cu șesurile înșelătoare, părelnice luciri de ape, colinele lin ondulate, râpele și umeri dealurilor împingându-se în piepturile altor dealuri până dincolo de șeaua de argint izbită de muchia cerului încărcat de strălucirile lui metalice după care, pământurile, respirând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de roți, potecile și cărările bătucite de pași, frământate-n copite, întinse și bătute în toate părțile, ca niște piei de tobă, respirând viața dealurilor din preajma orașului, cu șesurile înșelătoare, părelnice luciri de ape, colinele lin ondulate, râpele și umeri dealurilor împingându-se în piepturile altor dealuri până dincolo de șeaua de argint izbită de muchia cerului încărcat de strălucirile lui metalice după care, pământurile, respirând domolite, prin fânețele, grâiele, făgașele de ape secate, ogoarele de trifoi, floarea-soarelui și cartofi, arzând ninse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de pași, frământate-n copite, întinse și bătute în toate părțile, ca niște piei de tobă, respirând viața dealurilor din preajma orașului, cu șesurile înșelătoare, părelnice luciri de ape, colinele lin ondulate, râpele și umeri dealurilor împingându-se în piepturile altor dealuri până dincolo de șeaua de argint izbită de muchia cerului încărcat de strălucirile lui metalice după care, pământurile, respirând domolite, prin fânețele, grâiele, făgașele de ape secate, ogoarele de trifoi, floarea-soarelui și cartofi, arzând ninse sub lună, curgeau, înecate-n lunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
molime prin lumea măruntă și îngroșată a ticăloșilor; împreunări păcătoase, oi născând miei cu cap de șacal și câini lătrând cu voci de heruvim castrat; vrăjitori scheletici răsăriți în același cap de nebun, vaiete de profeți și strigăte din morminte, dealurile curgând din păduri cu păduri cu tot și apele văilor urcând în deal. În ultima noapte se înstăpâni în lume ultima urgie: pe tot pământul se lăsă norul de broaște căzut din cer. Da, tunetul și liniștea dragostei se lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cu cap de șacal și câini lătrând cu voci de heruvim castrat; vrăjitori scheletici răsăriți în același cap de nebun, vaiete de profeți și strigăte din morminte, dealurile curgând din păduri cu păduri cu tot și apele văilor urcând în deal. În ultima noapte se înstăpâni în lume ultima urgie: pe tot pământul se lăsă norul de broaște căzut din cer. Da, tunetul și liniștea dragostei se lasă loc în inimă când picioarele au isprăvit de călcat pe șerpi", își spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-o cu grijă. Cerboaica își aminti la trezire cum văzuse prin somn un zăvod scoțând urlete prelungi, tânguitoare, apoi altul, aplecându-se peste ea și-ncepând să schelăie. Se uit mai bine și pricepu că erau mai mulți adunați pe muchia dealului, cu urechile ciulite, ochii deschiși și boturile ridicate, cuprinși de-o deznădejde atât de mare, cum numai pe câini poate să-i apuce câteodată. Lătrau sau urlau cu rândul spre lună. Bătrâna, în sfârșit, se desprinse de lângă noră. Porni spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
focurilor era un obicei vechi, atât în Țara Românească cât și în Moldova. Dintr-un document al lui Mircea cel Bătrân, rezultă că oastea țării era bine alcătuită și era de ajuns să se aprindă “după datina veche”, focuri pe dealuri și cei în stare de a mânui armele să alerge sub steagul Domnului. În Moldova, locuitorii din Oprișani de pe Cnejd și din alte părți, erau scutiți de dări, dar aveau obligația de a ține straja “precum a fost obiceiul de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]