3,785 matches
-
nouveaux riches, înzorzonată de simboluri ale bogăției, dar trădați de sărăcia inventivității rutiniere și atât de vulgare a sinelui. Inegalitățile recente apar ca niște produse ale unor mecanisme economice, instituționale, politice și culturale ce se instituie concomitent pentru a genera decalaje subiective individuale. Mai întâi, avem în vedere schimburile economice care concură la construcția economiei de piață și a pieței ca reglator fundamental al tuturor tranzacțiilor. Privatizarea, construcția și garantarea drepturilor de proprietate, acumularea și repartizarea bogăției și redistribuția veniturilor generează
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și culturală în care una - structura mai veche - se zbate, prin abordări și mentalități, rezistențe și neliniști, să se mențină pe scena istoriei, iar cealaltă - individualizarea reflexivă - se străduiește, adesea zgomotos și contradictoriu, să ocupe locurile privilegiate ale vizibilității sociale. Decalajul dintre cele două lumi este tot atât de mare pe cât este de vizibil în aproape toate evenimentele care se conturează în viața noastră și pe care le trăim cu intensități variabile. Și totuși, în ciuda vizibilității decalajului, privilegiem în analize și în comentarii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ocupe locurile privilegiate ale vizibilității sociale. Decalajul dintre cele două lumi este tot atât de mare pe cât este de vizibil în aproape toate evenimentele care se conturează în viața noastră și pe care le trăim cu intensități variabile. Și totuși, în ciuda vizibilității decalajului, privilegiem în analize și în comentarii lumea structurilor. Mai mult, asezonăm decalajul cu un masochism de factură ciudată care ne-a prins și ne menține într-o stare de perpetuă autoincriminare, ce nu mai oferă decât șanse reduse celeilalte lumi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tot atât de mare pe cât este de vizibil în aproape toate evenimentele care se conturează în viața noastră și pe care le trăim cu intensități variabile. Și totuși, în ciuda vizibilității decalajului, privilegiem în analize și în comentarii lumea structurilor. Mai mult, asezonăm decalajul cu un masochism de factură ciudată care ne-a prins și ne menține într-o stare de perpetuă autoincriminare, ce nu mai oferă decât șanse reduse celeilalte lumi - cea a individualizării -, care se produce rapid și tot mai extins în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să devină treptat și sigur o opțiune de referință în relațiile interpersonale, culturale și de muncă, în relațiile cu instituțiile statului. Pe de altă parte însă, între proclamarea egalității dintre bărbați și femei și condițiile de realizare există încă un decalaj real. Piața muncii și piața bunurilor simbolice și economice se opun în mod insidios realizării efective a retoricii egalității dintre genuri. Egalitatea efectivă, așteptată în muncă și în viața economică, în profesie și în exercitarea ei, în participarea politică și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
unora dintre ele, conștiința inegalităților a devenit și mai radical critică, fără ca multe dintre inegalități să fi fost măcar clintite. Între conștiința și realitatea inegalităților de gen sau între eforturile de delegitimare și sursele de generare ale acestora există un decalaj considerabil. De aceea, este necesar să se reflecteze asupra inegalităților, dar și, sau mai ales, asupra surselor lor de legitimare, generare și conștientizare. Recunoașterea efectelor pieței economice asupra familiei Să punem în corespondență piața economică, relațiile parentale și relațiile familiale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
80% dintre locurile de muncă nou create vor solicita calificări conferite de învățământul superior, dar deocamdată numai în jur de 23% dintre bărbați și 20% dintre femei în vârstă de 25-64 de ani au astfel de calificări, ceea ce corespunde unui decalaj de circa 57-60%. Abandonul școlar la o vârstă educațională relativ timpurie a făcut ca doar 75% dintre tinerii în vârstă de 22 de ani să fi absolvit școala secundară superioară, deși obiectivul fixat viza o proporție de circa 85%. Dintre
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în multe privințe, cu cel al țărilor în curs de dezvoltare. Dincolo de asemănări, să remarcăm că speranța medie de ani de viață școlară este la noi, așa cum am văzut, mult mai mică decât cea din Europa ca întreg și în decalaj de 6 ani față de Finlanda (18 față de 12 ani), țara europeană considerată astăzi ca având cel mai performant învățământ din Europa și chiar din lume. Numărul de studenți la 100 000 de locuitori era în România, în 2002-2003, de aproape
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
educației este de două ori mai mare în Japonia (1,2% din PIB) și de trei ori mai mare în SUA (1,8% din PIB), decât în UE (0,66% din PIB în 2001), ceea ce, împreună cu nivelul investițiilor publice, explică decalajul dintre nivelul de dezvoltare a economiei cunoașterii în SUA sau Japonia comparativ cu UE. Să considerăm acum finanțarea învățământului superior atât din surse publice, cât și private. Comparativ cu nivelurile preuniversitare ale educației formale, costurile învățământului superior sunt categoric mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu 5%, iar după 2000, ritmul de creștere s-a păstrat. Din ansamblul cheltuielilor publice, 13% sunt investite în educație, ceea ce corespunde unui procent de circa 5,9% din PIB. Țările din Europa Centrală și Orientală, deși aflate în mare decalaj față de UE-15 sau față de SUA și Japonia, au crescut rapid după 1995 cuantumul cheltuielilor publice și private pentru învățământul superior ca întreg și pentru un student. În acest context, situația României nu este deloc de invidiat. Cheltuielile pe student echivalente
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
aștepta. Aceste două abordări ar trebui să fie cu adevărat convergente, întrucât nu poți să te referi la conținutul unor schimbări decât având în vedere și factorii care le-au indus. Totuși, în termenii analizelor întreprinse, abordările se află în decalaj. Schimbările se produc mai repede decât analiza lor. Factorii sunt analizați cel mai adesea în izolare unii față de alții, deși acțiunile lor sunt pe cât de simultane, pe atât de convergente. În genere, două presupoziții par a fi esențiale în orice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de dezvoltare profesională a personalului cu firme private specializate și mai ales cu universități, ca organizații prestigioase, care dispun deja de expertiză, cunoaștere și tehnologii adecvate. Totuși, s-a dovedit adesea că între cheltuielile făcute și beneficiile obținute exista un decalaj mare, mai ales când erau avute în vedere interesele tehnologice, cognitive și de marcă ale firmei investitoare. Pentru a contracara un astfel de dezavantaj, pentru a evita externalizarea atât de costisitoare a serviciilor de dezvoltare profesională a personalului și pentru
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și pentru autoritățile locale. Din această perspectivă, e posibil ca o parte dintre satele românești să fie mai pregătite decât altele din punct de vedere al valorificării resurselor și oportunităților de dezvoltare locală, gata să surmonteze eventualele dificultăți date de decalajul față de Uniunea Europeană. În capitolul de față am încercat să evidențiem în ce măsură locuitorii satului și autoritățile locale sunt pregătite pentru ceea ce presupune apartenența la Uniunea Europeană. Demersul nostru a vizat, practic, identificarea gradului în care valori europene precum spiritul comunitar, inițiativa, întrajutorarea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
rapide a veniturilor după integrarea în Uniunea Europeană, un panaceu general la problemele percepute ca existând astăzi în comunitate. România versus Uniunea Europeană: reprezentări asupra mentalităților În reprezentările hăneștenilor, comparațiile dintre satul și așezările rurale din statele europene au ca numitor comun decalajele existente. Fie că vorbim despre infrastructură, despre tradiții sau despre economie, Hănești este perdant la toate capitolele. Mai mult, o parte dintre localnici cred că astfel de comparații sunt nepotrivite, localitatea fiind departe chiar de alte zone ale Moldovei. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
dezavantajează localitățile din Moldova în comparație cu localități din alte zone ale țării. Fără excepție, subiecții intervievați apreciază că există diferențe majore între modul de a gândi al românilor ;i cel al cetățenilor statelor europene, diferențe fiind accentuate în cazul locuitorilor Moldovei. Decalajul dezvoltării economice, dar și lipsa interesului locuitorilor pentru proiectele care depășesc propria ogradă sunt cei mai importanți factori menționați: „Gândirea noastră, în special a celor din nordul Moldovei nu se compară cu cea din satele din Europa. Eu am fost
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
să spunem că este european dacă glodul e până la genunchi? Deloc nu e european. Dacă mergi cu o mașină de aici până în capul satului trebuie să schimbi toba, arcurile” (bărbat, 45 de ani) sau formulează opinii cu caracter general în ceea ce privește decalajele și subliniază frecvent domeniile în care România excelează: „Nu am vizitat nici una din țările UE, dar ceea ce m-am informat, eu nu cred că există prea mare deosebire. Poate în afară de sărăcie... ba eu sunt mândră de oamenii de cultură, știință
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
nu se câștigă... Oamenii nu gândesc economic și nu investesc” (zilier, 33 de ani). Rugați fiind să identifice asemănările și diferențele dintre satele europene și cele românești, autoritățile au invocat istoria comună și poziționarea geografică, iar diferențele se pun pe seama decalajului economic și social dintre noi și țările europene. Caseta 1. Despre apartenența la Europa „În privința istoriei, originea limbii române, suntem un popor... O țară frumoasă. Ne asemănăm cu toți, doar că poziția noastră geografică ne-a făcut să fim așa
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de zi cu zi este mai sigură decât în România” (bărbat, Traian Vuia). Deși statele membre UE sunt percepute ca fiind mai dezvoltate din punct de vedere economic, această percepție a diferențelor trebuie nuanțată. În mentalul colectiv al ruralului românesc decalajul economic între noi și ei este contrabalansat de superioritatea pe care o are România pe tărâm cultural. Cei intervievați consideră că România este superioară în ceea ce privește cultura, românii fiind mai inteligenți decât cetățenii acestor țări. Sunt invocate în acest context realizările
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
celor din Zerind, populația din celelalte cinci sate răspunde în același registru, respingând ideea că satul lor ar putea fi numit european. Motivele cele mai invocate sunt legate tot de registrul economic. Cei intervievați pun accentul pe lipsa infrastructurii, pe decalajele de ordin economic sau pe lipsa locurilor de muncă. Motivele pentru care propriul sat nu este unul european se suprapun criteriilor utilizate în definirea satului european. Astfel, propriul sat nu este european pentru că nu satisface criteriile definitorii ale acestui tip
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
zvâcniri de luciditate, cere totuși timp. La fel, despovărarea unei conștiințe maculate de amintirea duplicității nu se produce automat, așa cum împăcarea și ușurarea care îi urmează nu survin în chip magic. În România, anotimpul spovedaniilor publice a venit printr-un decalaj specific, care ne reamintește toate diferențele dintre școala de iarnă a comunismului ceaușist și școala de vară a socialismului glasnost. Pentru societatea civilă, sarcina supremă a anilor ’90 fusese lupta împotriva regimului de restaurație plantat de Ion Iliescu. Am trăit
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de două secunde și sunt perfect vizibile cu ochiul liber. Am indicat prin puncte zonele în care mâna atingea fața sau trupul când apărea „mâncărimea”. O micromâncărime denotă o ambivalență între ceea ce spunem și ceea ce simțim, sau, în funcție de zonă, un decalaj între ceea ce vedem și ceea ce am dori să vedem. Persoanele la care unele zone emoționale din emisfera dreaptă sunt deteriorate nu mai simt micromâncărimi. Este evident că Dalai-Lama nu se numără printre ele! Mâinile și degetele se ocupă de detalii
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
alte familii, și ei sunt subiectul unei violentări, exprimată prin hiatusul ce apare între decizia („în beneficiul copilului”) asistentului social și ceea ce trăiesc ei în familie. În toate cazurile în care asistenții sociali au fost agresați s-a descoperit acest decalaj între ceea ce se petrece și capacitatea de înțelegere a subiecților. Violența instituțională poate fi reprezentată și de programul zilnic dintr-o instituție rezidențială, adesea aberant, gândit pentru confortul personalului, și nu spre folosul beneficiarilor. Orele de masă fixe (cum ar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de reperat decât primele. Este vorba despre mimică, tonul vocii, distanța fizică față de interlocutor, postură, contact vizual (Mathieu et al., 1977). Suntem adesea frapați, ascultând o persoană care are de făcut reproșuri, dar care nu vrea să pară dezagreabilă, de decalajul dintre cuvintele bine măsurate și o intonație extrem de agresivă. Mathieu et al. subliniază că această capacitate de a se afirma prin exprimarea sentimentelor nu este o trăsătură constantă de personalitate, subiectul practicând-o mai ușor în unele situații decât în
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
vor furniza o asigurare rezonabilă de descoperire a fraudelor, care afectează din punct de vedere material declarațiile financiare, deși nu acesta este obiectivul lor primar. Între utilizatorii declarațiilor financiare și auditorii externi vor apărea percepții diferite, cunoscute sub numele de „decalaje ale așteptărilor”. Utilizatorii vor aștepta o examinare de 100% a tranzacțiilor organizației și o asigurare a fiabilității acestora, ceea ce reprezintă o perspectivă reală că nu există fraude majore în cadrul organizației. În același timp, auditorii externi, pe baza eșantioanelor pe care
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
Există multe organizații care transmit declarații serioase referitoare la, de exemplu, un management al riscurilor mai bun, dar ulterior eșuează în asigurarea pregătirii profesionale, a resurselor sau a spațiului, care să permită oamenilor să întreprindă acțiuni pentru a rezolva aceste decalaje. Performanța, conformarea, responsabilitatea, angajamentul și abilitățile sunt, astfel, cheile de conducere în asigurarea unui răspuns entuziast față de guvernanța corporativă. Managementul riscurilor ar trebui să reprezinte un sistem robust de administrare a riscurilor în cadrul sistemelor organizaționale și a proceselor ce intră
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]