5,739 matches
-
Revista pentru reforma socială sunt numai câteva exemple din lista menționată anterior. La Facultatea de Drept din București s-au înființat în anul 1931 și institute de drept penal și de drept public, precum și o bibliotecă, în 1906, prin strădania decanului Valerian Ursianu, îmbogățită permanent prin donațiile unor valoroși juriști și profesori ai acestei facultăți. Curriculumul liceal cuprindea, din perspectiva predării științelor juridice în clasa a IV-a, disciplina „Dreptul și instrucția publică”. 1.7. Învățământul juridic contemporantc "1.7. Învățământul
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
a treia - disciplina PLAN DE ÎNVĂȚĂMÂNT 1 pe sistemul de credite cu aplicare pentru anul I din anul univ. 2005/2006 E 1-8 - examen sem. I-VIII C 1-8- colocviu sem. I-VIII C - curs S - seminar Cr. - credite RECTOR, DECAN, Prof. univ. dr. Ioan Pânzaru Prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu FACULTATEA DE DREPT Domeniul fundamental: Științe juridice Domeniul pentru studii universitare de licență: Drept Forma de învățământ: zi Durate studiilor: 4 ani PLAN DE ÎNVĂȚĂMÂNT pe sistemul de credite
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
FACULTATEA DE DREPT Domeniul fundamental: Științe juridice Domeniul pentru studii universitare de licență: Drept Forma de învățământ: zi Durate studiilor: 4 ani PLAN DE ÎNVĂȚĂMÂNT pe sistemul de credite cu aplicare pentru anul II din anul univ. 2006/2007 RECTOR, DECAN, Prof. univ. dr. Ioan Pânzaru Prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu FACULTATEA DE DREPT Domeniul fundamental: Științe juridice Domeniul pentru studii universitare de licență: Drept Forma de învățământ: zi Durata studiilor: 4 ani PLAN DE ÎNVĂȚĂMÂNT pe sistemul de credite
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
FACULTATEA DE DREPT Domeniul fundamental: Științe juridice Domeniul pentru studii universitare de licență: Drept Forma de învățământ: zi Durata studiilor: 4 ani PLAN DE ÎNVĂȚĂMÂNT pe sistemul de credite cu aplicare pentru anul III din anul univ. 2007/2008 RECTOR, DECAN, Prof. univ. dr. Ioan Pânzaru Prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu FACULTATEA DE DREPT Domeniul fundamental: Științe juridice Domeniul pentru studii universitare de licență: Drept Forma de învățământ: zi Durata studiilor: 4 ani PLAN DE ÎNVĂȚĂMÂNT pe sistemul de credite
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
FACULTATEA DE DREPT Domeniul fundamental: Științe juridice Domeniul pentru studii universitare de licență: Drept Forma de învățământ: zi Durata studiilor: 4 ani PLAN DE ÎNVĂȚĂMÂNT pe sistemul de credite cu aplicare pentru anul IV din anul univ. 2008/2009 RECTOR, DECAN, Prof. univ. dr. Ioan Pânzaru Prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu FACULTATEA DE DREPT Domeniul fundamental: Științe juridice Domeniul pentru studii universitare de licență: Drept EXAMENUL DE LICENȚĂ Anul universitar 2008/2009 RECTOR, DECAN, Prof. univ. dr. Ioan Pânzaru Prof.
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
din anul univ. 2008/2009 RECTOR, DECAN, Prof. univ. dr. Ioan Pânzaru Prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu FACULTATEA DE DREPT Domeniul fundamental: Științe juridice Domeniul pentru studii universitare de licență: Drept EXAMENUL DE LICENȚĂ Anul universitar 2008/2009 RECTOR, DECAN, Prof. univ. dr. Ioan Pânzaru Prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu 4.3.1. Fișele disciplinelortc "4.3.1. Fișele disciplinelor" În documentele rezervate aplicării Strategiei Universității din București privind construcția Spațiului European al Învățământului Superior (2005) au fost inițiate
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
transcendentală formulată în CRP. Printre autorii angajați în susținerea ideii autonomiei depline a „Analiticii transcendentale” față de preocupările lui Kant pentru cercetarea fundamentelor științei matematice a naturii se numără Lewis White Beck, considerat pe bună dreptate, în anii ’60-’80, drept decanul cercetătorilor kantieni de limbă engleză. Din acest punct de vedere semnificative sunt îndeosebi unele dintre considerațiile sale asupra conceptului cauzalității la Hume și Kant. Dacă acceptăm supoziția că la Hume analiza conceptului cauzalității are loc prin raportare la cunoașterea comună
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
tehnică științifică de Înalt nivel, dar cartea de față se prezintă și cu pagini agreabile de cultură generală. * Trebuie să aduc aici mulțumiri mai multor persoane, care mi-au fost de un real folos În redactarea cărții. Profesorul John Ryder, decanul Facultății de Științe și Arte de la State University of New York College, Cortland, mi-a oferit o lucrare celebră În domeniu, scrisă de Kate L. Turabian. Doamna Sharon Pesesky, de la aceeași universitate, a avut bunăvoința de să-mi procure materiale de
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
subliniază diferența față de soarta celor care au ocupat funcții politice În guvern (toți, cu o singură Excepție, reconfirmați după 1975). Ultimul din acest grup de cinci (Maxim Berghianu) are o carieră impresionantă În executiv (23 de ani), ceea ce Îl face „decanul” elitei guvernamentale Ceaușescu. Dar el și-a manifestat priceperea În patru ministere diferite și, cu toate că nu a deținut nicio funcție politică În guvern, nu a putut fi identificat decât ca tehnocrat „schimbător”. Alți patru au fost Însărcinați cu probleme non-economice
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
două săptămâni, postul În cauză era Încă liber. Î.: Numai faptul că făcuserăți parte din Partid producea acest efect asupra celor pe care Îi Întâlneați? R.: Da, toți fugeau când auzeau de Partid sau de școala de Partid unde fusesem decanul Catedrei de sociologie. Așa că mi-am petrecut mai multe luni căutând de lucru. Era evident că nimeni nu avea să mă ajute. Am decis așadar să acționez și să mă lansez În domeniul afacerilor imobiliare. Am cules informații, am adunat
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
un abator și o brutărie) Cazul 5 Înainte de 1989: membru permanent În Comitetul Central După 1989: asociat la o Întreprindere comercială austriacă Cazul 6 Înainte de 1989: membru permanent al Comitetului Central După 1989: consilier juridic (comerț) Cazul 7 Înainte de 1989: decan al Catedrei de Sociologie a școlii de Partid După 1989: proprietar al unui magazin de alimentație, consilier imobiliar Ungaria Cazul 1 Înainte de 1989: vice prim-ministru După 1989: directorul unei bănci occidentale Cazul 2 Înainte de 1989: purtător de cuvânt al
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și fost membru al Comitetului Central al Partidului Comunist. A ocupat mai multe funcții de conducere În diversele instituții: președinția Comitetului pentru știință și Tehnologie (1965), consilier al secretarului general al Partidului Comunist etc. În același timp, Drăgănescu a fost decan al Facultății Electrotehnice și a Telecomunicațiilor și mai apoi membru al Academiei Române. Relația sa cu Vătășescu s-a dezvoltat pe baza acestei filiere academice. Interviu cu Victor Ciorbea. Radu Vasile, op. cit., p. 148. Valeriu Stoica, Dragoș Paul Aligică, Provocări liberale
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
apoi șef de lucrări la Facultatea de Științe din București, în 1896 ocupând, prin concurs, postul de profesor de morfologie animală la Universitatea din Iași, unde va rămâne până în 1936, când se va retrage la pensie. Omul de știință - profesor, decan, director al Institutului de Morfologie Animală - are merite în crearea școlii ieșene de biologie animală și îndeosebi în inițierea unor cercetări de hidrobiologie a lacurilor sărate. Ca reprezentant al Universității din Iași, a fost, în câteva legislaturi, senator și deputat
BUJOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285922_a_287251]
-
și nu trecea an aproape ca să nu publice câte un volum. Este adevărat că acești ani de stagnare coincid, în parte, cu anii de lupte grele care au fost duse de partid în universități, lupte în care, ca rectori și decani, tovarășii numiți mai sus au fost în primele rânduri. Dar explicația aceasta nu este întru totul satisfăcătoare. Adevărata explicație a acestei stagnări trebuie căutată fără nici o ezitare în lipsa deosebit de gravă a lingviștilor noștri în vârstă sau mai tineri, în direcția
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
El a fost trântit În adevăratul sens al cuvântului, nu era profesor la Politehnică. Nu vreau, Doamne ferește, să scad din meritele lui Petre Roman. Foștii lui studenți spun că este un foarte bun profesor. Putea să devină În mod legitim decan, prorector. Dar prim-ministru?! Ceea ce l-a făcut pe Petre Roman prim-ministrul tranziției a fost un bine organizat vid de putere și un stil de „mare maestru al combinațiilor” - cam În stilul lui Ilf și Petrov. „Marele maestru al
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
urmează liceul la Focșani și București, a absolvit, în 1932, Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Este, în același oraș, profesor de liceu începând din anul 1934 și apoi, din 1948, profesor universitar, îndeplinind și funcția de decan (1953-1954) la Facultatea de Filologie și apoi pe aceea de rector al Institutului de Limbi Străine (1954-1955) și al Institutului Pedagogic (1955-1959). A fost secretar general al Societății de Științe Istorice și Filologice (1960-1968), redactor-șef adjunct la „Gazeta învățământului
BOLDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285801_a_287130]
-
Liceului „Mihai Viteazul”, funcție pe care o va păstra un deceniu. În timpul ocupației capitalei, este arestat și deportat. Îndată după înființarea Universității din Cluj, în 1919, devine profesor de literatură română la Facultatea de Litere și Filologie, al cărei întâi decan va fi și unde va preda până la moarte. Tot atunci, a fost ales membru al Academiei Române, pe locul rămas vacant după moartea lui Titu Maiorescu. A fost delegat în Senat din partea Universității clujene. Se va înscrie în Partidul Național Țărănesc
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
, Horia (3.III.1891, Râmnicu Vâlcea - 22.VI.1948, Brașov), poet și publicist. Este fiul Mariei (n. Zugrăvescu) și al lui Anton Bottea, avocat, decan al Baroului din Râmnicu Vâlcea. După terminarea liceului în orașul natal, se înscrie la Facultatea de Drept din București, pe care o va absolvi în 1913. Optând pentru cariera de magistrat, este numit la judecătoria din Pătârlagele, de unde, fire insurgentă
BOTTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285842_a_287171]
-
Near East, și culegerea Studii și observații. Înființându-se la Facultatea de Litere și Filosofie din Iași, în 1924, Catedra de limba și literatura engleză, B. este chemat să o suplinească. Ajunge conferențiar, iar în 1926, profesor titular. Este și decanul facultății între 1926 și 1936. Studiile apărute în plachete, „Hamlet” în tragedia shakespeareană (1925), „King Lear” și concepția dramatică a teatrului shakespearean (1927), Sentimentul răzbunării și supranaturalul în „Hamlet” (1928), „Shylock” în cadrul literaturii shakespeareane (1932), fac parte dintr-o proiectată
BOTEZ-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285832_a_287161]
-
1950). Devine, imediat după absolvire - și rămâne, timp de decenii, făcând o exemplară carieră universitară -, cadru didactic al institutului pe care îl urmase. Își ia doctoratul cu teza Constantin I. Nottara (1966). A ocupat, în diferite perioade, mai multe funcții: decan al Facultății de Teatru și Cinematografie, redactor-șef al emisiunilor cultural-artistice la Televiziunea Română, înalt funcționar în instituțiile de stat care se ocupau de administrarea activităților culturale. Debutează în „Contemporanul”, în 1951, cu cronici dramatice și articole despre teatru. Debutul editorial
BRADAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285851_a_287180]
-
la Paris. După stagiul de la Roma, publicase cercetarea De Quintiliani fontibus graecis (1927). La Universitatea din Iași, asistent al lui I. M. Marinescu la Catedra de latină, avansat conferențiar în 1932, devine profesor la Catedra de greacă în 1937 și decan în 1945. Este transferat în 1948 la Universitatea din București și i se acordă acum mai multe demnități: membru al Academiei (1949), rector al Universității, director al Muzeului Național de Antichități, deputat în Marea Adunare Națională ș.a. Moartea survine pe când
BALMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914]
-
-se în limba și literatura italiană. În 1943 își susține teza de doctorat, pentru ca, din 1946, să îmbrățișeze cariera didactică. Ocupă funcții pedagogice și de conducere: profesor, șef al Catedrei de lingvistică romanică la Institutul de Limbi și Literaturi Străine, decan, prorector. Întrerupte între 1969 și 1973, când funcționează ca director al Bibliotecii Române de la Roma, îndatoririle sale universitare sunt dublate de multiple activități științifice și socio-culturale, precum: vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă (1965-1969), președinte al Asociației
BALACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285562_a_286891]
-
doi ani la Facultatea de Filologie din București, apoi alți cinci la Bratislava, luându-și licența în limba și literatura slovacă în 1955. Urcă toate treptele carierei universitare la Facultatea de Limbi și Literaturi Slave a Universității bucureștene, al cărei decan este între 1972 și 1976. Doctoratul și-l susține în 1971 cu o teză despre Karel Čapek (1971). Excursul analitic, dens și limpede, se suprapune peste o realitate documentară vastă și policromă, îndreptățind generalizări cutezătoare, ce contrazic nu o dată opiniile
BARBORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285621_a_286950]
-
AntiSărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale și a Reprezentanței UNICEF în România, în colaborare cu Ministerul Muncii Solidarității Sociale și Familiei Director: Prof. univ. dr. Elena Zamfir Colegiul director: Pierre Poupard Șef al Reprezentanței UNICEF în România Prof. dr. Cătălin Zamfir Decanul Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București Prof. dr. Pavel Abraham Universitatea din București Dumitru Călinoiu Director General, Direcția Generală Politici Asistență Socială din Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei Dorinica Ioan Director, Institutul Național de Criminologie Emilian Stănișor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
deci frecvent și în programele de televiziune analizate în cadrul acestui proiect. ● O altă trăsătură pe care o subliniază mai mulți autori este banalizarea reprezentării violenței în operele de ficțiune, caracteristică evidențiată de timpuriu, încă din 1967, de către George Gerbner, fost decan al Annenberg School for Communications (după ce o fundație americană a comandat studii de psihologie socială asupra violenței din media și din societate, încă în anii ’50). Ca răspuns la o cerere a Departamentului american al sănătății, G. Gerbner a forjat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]