1,286 matches
-
decorații, pe care o lua numai la sărbători, zicea el. M-a impresionat extraordinar... Trebuia să Înceapă defilarea militară și În fața tribunei a ieșit multă lume, bărbați, femei, copii, oameni mai În vârstă, toată lumea și n-au dat voie să defileze Armata Sovietică. Și atunci nu s-a mai ținut defilarea. Prim-secretar al Republicii Moldova era unul Grosu - și „Jos cu Grosu!” și l-a huiduit lumea, iar ăla a dispărut de la tribună. — Pe 7 noiembrie 1989. — Da. Așa m-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
În aprilie, când războiul era deja pe terminate, mulți dintre acești luptători antifasciști și-au confecționat și aparate de radio și știau cam ce se Întâmplă pe front. Cu două zile Înainte de eliberare se vedeau pe Ettersberg, În vale, cum defilează tancurile americane. Și acești luptători, care aveau deja antecedente de partizanat, să zic așa, au scos armele și În ziua de 11 aprilie dimineața, când ne-am trezit, pe blocuri erau niște cearșafuri albe mari, dar În acele construcții de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
-mi pot cunoaște visul/ învins de o oștire nevăzută/ ce-n urma mea adus-a încercări de timp,/ și-am remarcat aceasta ca pe ceva curios/ efectul nemaipomenit de echilibru/ pe care unele femei îl exercită/ asupra falselor imagini/ ce defilează într-o minte de bărbat.// Mecanismul fără a cădea în mrejele gândirii/ filosofice sau fără a dori să predic -/ îmi amintește expresia lui Nietzsche:/ Lăsați virtutea să adoarmă căci se va trezi refăcută.// Oricum aceasta-n mine arareori se-ntâmplă
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Dl. prof. V. G. Popa și de mine, intitulat „Ulița Rădășenilor”. Este o caldă evocare a personalităților care au trăit pe această uliță, cu rezonanță în cultura națională. De lângă biserica Adormirea și până în Rădășeni, la Gh. Lateș și Nicușor Beldiceanu, defilează o pleiadă întreagă de oameni de seamă, între care se detașează net doi urieși: Ion Creangă și Mihail Sadoveanu. Cred că materialul (în care s-a pus mult suflet) o să vă placă. Respiră în el atmosfera plină de 253 Sadoveanu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
felicit în primul rând pentru cartea pe care ați publicat-o recent. Am citit-o pe nerăsuflate. Ați reușit în mod superb să reînviați o lume de mult apusă. În afara stilului atrăgător, relev și valoarea documentară a datelor. În fața ochilor defilează o pleiadă de personalități de prim rang din istoria culturii românești. Ați fost martorul unor evenimente. Aveți o remarcabilă putere de evocare. Cartea, o dată luată în mână, cu greu te poți dezlipi de ea. E și normal să se epuizeze
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
a remarcat, nu este ca războiul, deoarece poate fi un meci câștigător pentru ambele tabere. Dar câteodată mi-aș dori ca economia să semene mai mult cu războiul. În timpul Războiului Rece chiar am avut prilejul să-i vedem pe sovietici defilând cu rachetele prin Piața Roșie. Am fost cu toții la fel de Înspăimântați, de la un capăt al țării la celălalt, iar toți politicienii noștri au fost nevoiți să se concentreze cu seriozitate asupra direcționării resurselor și asupra programelor educaționale care să ne dea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
oraș. Mulțimea de oameni, bărbați, femei, copii de la toate școlile, cu flori în mână și cutii de confeti, se înșirară încă de dimineață pe trotuare, de-a lungul întregului oraș. Regimentul se pregătea afară din oraș, unde fusese cantonat, să defileze biruitor în ovații și aplauze. Toate soțiile de ofițeri erau la tribuna de onoare, prefectul și primarul trebuiau să sosească. Tatăl meu, ca să arate tuturor că de el depinde în oraș nu numai viața noilor născuți și a mamelor, ci
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
soare, -12°R. Ora 10¾ la Biserica Zlătari. Mitropolitul bolnav, aici doar un episcop, ceremonia principală în biserică. Procesiune la Dâmbovița, acolo doar detașamente ale tuturor trupelor, la apă numai ceremonia Iordanului, foarte scurtă, 5 min., foarte frig. Apoi trupele defilează la pod, la ora 11¼ totul gata. Pe jos acasă, însoțit de miniștri, șefi de corpuri și public. 2½-3½ plimbare cu sania, cu Elisabeta, zăpadă adâncă și simțitor de frig. Ora 5 D. Sturdza la mine. Ora 6 dineu pentru
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Primit 400 depeșe. Marți, 17/29 martie Vreme splendidă, foarte cald. Orașul din nou împodobit festiv. Ora 11 primirea corpului de ofițeri în sala tronului, unde de asemenea drapelele, eu țin un cald discurs. Toți ofițerii ne aclamă. După aceea defilează trupele, totul pe jos. Elisabeta e la fereastră, enorm de multă lume, ținut până la ora 12½, foarte cald. După-amiaza scris. Sosit nenumărate depeșe, care sunt în totalitate favorabile. Se pare că marile puteri vor să se concerteze și apoi să
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
luat trenul de Viena la ora 7¾. Despărțire călduroasă. În Bodenbach mică întâmpinare. Ora 11½ sosirea în Praga, gardă de onoare, imnul național românesc. Feldzugmeister-ul Philipovici, generalul lt. Krause, guvernatorul etc., alți generali. Acolo un sfert de oră. Garda a defilat. Plecat mai departe, prin Pardobitz, ora 4 în Brünn, din nou gardă de onoare, generali etc. Carp aici. 10 minute, defilare. Ora 7 și 10 minute sosirea în Viena. Împăratul la gară, gardă de onoare, notabilități, generalul Bauer. Primire călduroasă
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
toți ofițerii Batalionului 4 Vânători, decorat câțiva. După masă muzică. Generalul Dankov aici. Seara biliard cu Alecsandri și Candiano. Vineri, 12 octombrie/30 septembrie Vreme minunată. Ora 9 ½ la Sinaia, unde este instalat Batalionul 4. Trecut în revistă și văzut defilând. Pleacă în marș spre Câmpina, la manevre. O companie rămâne aici. Promenadă cu Alecsandri. La dejun nici un invitat. Promenadă cu Elisabeta. Seara invitat pe Slade cu soția. Biliard. Sâmbătă, 1/13 octombrie Vreme mohorâtă, nu e frig. Înainte de amiază cu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Sturdza rămâne peste noapte la castel. Seara biliard, conversat până la ora 11. Noapte rece. Luni, 10 decembrie/28 noiembrie. Ziua Plevnei. Vreme minunată. Înainte de amiază multe depeșe. Ora 10¼ toți împreună pe jos la biserică, Te Deum, Compania de Vânători defilat în curte. Ora 11 înapoi la castel. Cu Stöhr. După-amiază promenadă cu Sturdza, frumos, însă vânt rece. Ceai. Ora 6 domnul și doamna Sturdza pleacă înapoi. Seara biliard. Marți, 11 decembrie/29 noiembrie Moină, cald. Înainte de amiază promenadă. Venit Greceanu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
scris. Elisabeta răcită. Sâmbătă, 1 martie/18 februarie Vreme minunată, prea uscat. Înainte de amiază Voinov și Sturdza. După-amiază, orele 2-4½, plimbare călare. Regimentele 3 Infanterie și 1 Cavalerie au făcut un marș de exercițiu, la Băneasa am pus trupele să defileze. Câmpurile uscate și cu praf. Orele 5½-6½ Brătianu la mine, Camerele votează bugetul învățământului. Cu Elisabeta, care se simte rău. Seara la ora 10½ plecat la bal la Marghiloman, foarte elegant și animat. Elisabeta toaletă foarte frumoasă. Ora 1 supeu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
decretul sunt citite de ministrul de război. Eu țin un discurs, iar Leopold răspunde. Îl conduc pe Nando la Compania drapelului, în care intră. Defilare a tuturor ofițerilor, cu mine în frunte. Leopold îmi prezintă regimentul său (colonel Paladi), Nando defilează cu drapelul. Ora 12, se termină. În cazarmă. Sturdza la mine, în discursul meu spun că Nando ar putea fi chemat să-mi continue lucrarea. După-amiaza promenadă, pe jos în oraș. Ora 7 dineu de gală, 90 persoane, toți generalii
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
la fel ca înainte: nici oamenii (unii s-au mutat, alții au murit; după dispariția misterioasă a soțului, Elsa plecase în Germania), nici banii, numai tramvaiul pare să fie același. Gavrilescu nici acum nu înțelege ce s-a întâmplat: lumea defilează prin fața lui exact după scenariul stabilit în locul numit la țigănci, singurul reper rămas viabil în universul nou. Precum mareele, timpul se retrage, luând cu el victime, pentru a avansa din nou, depunându-1 pe cel răpit, care nu depașise proba de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
să atragă, să aibă fani pe care îi cucerește cu panseuri și lozinci populare. Mă gândesc la o lozincă a valului II referitoare la privarea femeilor de siguranță și libertate de mișcare: „Dați-ne noaptea înapoi!”. Noi ar trebui să defilăm cu lozinca: „Dați-ne banii înapoi!”, fiindcă venituri produc mai ales femeile și banii sunt redistribuiți mai ales bărbaților. Ele lucrează în economia privată. Ei au rămas, într-o excesivă proporție, copiii statului. Chiar și când sunt mari capitaliști, fac
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Întrebarea generală: ce a fost în mintea lor? Din prima zi, persoane nepotrivite ocupau poziții de vârf. Procesul de luare a deciziilor a fost denaturat sau ocolit. Conformitatea ideologică a fost preferată profesionalismului, iar minciunilor li s-a permis să defileze în chip de adevăr. Principiile centrale ale identității Americii au fost etichetate drept învechite și, fără pic de responsabilitate, s-au făcut erori istorice. Instrumente importante de securitate națională inclusiv diplomația au fost înlăturate. Aș vrea să vă pot spune
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
pentru evenimente mai mici. Avem 16 camere ca să putem primi invitați. Avem un post de radio pentru amatori și vrem să facem o fanfară în sat. Tinerii nu se vor mai îmbăta și nu vor mai face prostii. Fanfara va defila pe străzile asfaltate. Educația muzicală vine din Austria. Toate s-au ridicat cu efortul domnului director. Clădirea are 33 de metri lungime și 20 lățime. Era o biserică pictată în 1983. Am terminat gardul și am demarat proiectul casei sociale
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pentru evenimente mai mici. Avem 16 camere ca să putem primi invitați. Avem un post de radio pentru amatori și vrem să facem o fanfară în sat. Tinerii nu se vor mai îmbăta și nu vor mai face prostii. Fanfara va defila pe străzile asfaltate», povestește părintele. Între biserică și casa socială, au construit fântâna celor două mâini. «Eu am dorit-o și domnul director m-a sprijinit. Mâna este simbol biblic. Dumnezeu ne-a făcut cu mâinile sale. Mâinile nu se
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
șeful statului gazdă la loja sa din tribuna de onoare. După primirile protocolare începe defilarea participanților. Fiecare delegație, în ținută oficială, va fi precedată de o tăbliță cu numele său și drapelul purtat de un membru al delegației. Delegațiile vor defila în ordinea alfabetică a limbii țării gazdă, în afară de Grecia, care deschide defilarea și de țara gazdă care închide defilarea. Delegațiile salută pe șeful statului gazdă și pe președintele C.I.O., în momentul trecerii prin fața lojelor lor. Președintele C.I.O., împreună cu
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
au fost rezervate în tribune. Purtătorii drapelelor delegațiilor participante și cei ai tăblițelor se vor încolona în arenă, în aceeași ordine și luând aceleași poziții pe care le-au ocupat în cursul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice. În spatele lor vor defila sportivii fără deosebire de naționalitate. Purtătorii drapelelor se vor plasa apoi în semicerc în spatele estradei. Președintele C.I.O. și președintele C.O.J.O. vor urca pe estradă. În sunetele imnului național grec, drapelul elen este arborat pe catarg. Apoi
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
de ore, fiecare dintre ele devine mai puțin importantă. În fapt, activitatea unor grupuri precum bursele de acțiuni, societățile industriale sau comerciale, unde se tratează într-un timp scurt foarte multe afaceri, este, aproape întotdeauna, una mecanică. Prin mintea membrilor defilează mereu aceleași calcule, aceleași tipuri de combinații. Trebuie să treacă mai mulți ani, adesea chiar decade, pentru ca, din acumularea tuturor acestor cuvinte și gesturi, să rezulte o schimbare importantă, care să modifice într-un mod durabil memoria acestor medii, adică
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
după aceste imagini complet diferite între ele, fiecare corespun-zînd unui eveniment care a avut loc doar o singură dată, mintea omenească n-ar mai trece pe deasupra lor cu pași mari, nici măcar nu le-ar privi în treacăt, ci ele ar defila una cîte una prin fața ei. În timp, în timpul unui anumit grup, încearcă ea să regăsească sau să reconstituie amintirea și tot pe timp se și sprijină 131. Numai timpul poate să joace acest rol132, în măsura în care îl reprezentăm ca pe un
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
militare a impresionat pe toată lumea. Constantin Kirițescu, referindu-se la acest eveniment, nota: ,,Ce deosebită a fost revista trupelor de pe platoul Copoului, de spectacolul obișnuit al acestei serbări, din anii păcii! Nu mai era o armată de paradă, care să defileze în fața unor tribune împodobite cu flori și cu steaguri. Ci, pe platoul scăldat de soare, timp de trei ceasuri au trecut, cu pas bărbătesc, trupele unei divizii întregi, vechii luptători cu sufletul oțelit ai luptelor din Dobrogea, de la Jiu și
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
-și cu mândrie drapelele zdrențuite, amestecați cu tinerii nerăbdători de a da piept cu cotropitorii țarinilor lor. Era armata nouă care purta în ranițe cinstea, soarta și nădejdea țării. Era zece mai al războiului, sărbătoarea jertfelor și a vitejiei. Trupele defilează cu însuflețire și cu bărbăție. Lumea privește, admiră și plânge. Sunt lacrimi de bucurie, lacrimi fecunde, care prind laolaltă, într-o comunitate de simțăminte, pe români și pe francezi’’. În anul 1917, efectivele armatei române s-au completat cu câteva
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]